Numerotare
Utgivning
Era Socialistă, cu subtitlul "Revistă teoretică și social-politică a Comitetului Central al Partidului Comunist Român"[1] a început să apară din septembrie 1972 ca o continuare a revistei Lupta de clasă, ce fusese înființată în 1948[2], și a constituit, alături de organul Partidului Comunist Român, Scînteia, principalul mijloc de transmitere în mase a ideologiei regimului comunist.[3]
Era Socialistă (ung. "socialismens era"), var en rumänsk tidskrift som började ges ut i september 1972 av det rumänska kommunistpartiet. [1] Den var ett av centralkommitténs huvudsakliga medel för att sprida regimens kommunistiska ideologi, tillsammans med partiorganet Scînteia. Tidskriften var en fortsättning på föregångaren Lupta de clasă ("klasskampen"), som grundades år 1948. [2][3]
Denumirea revistei a fost schimbată după Plenara din 3-5 noiembrie 1971, unde Nicolae Ceaușescu a prezentat Expunerea cu privire la programul P.C.R. pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socialistă a maselor. Prin acest program se punea capăt procesului de liberalizare a regimului din perioada 1965-1971, reinstaurându-se de acum dominația absolută a P.C.R. asupra vieții social-economice și cultural-științifice din România.
Namnändringen skedde efter ett plenarmöte mellan den 3-5 november 1971, där Nicolae Ceaușescu presenterade ett program som ämnade "förbättra ideologisk aktivitet och höja massornas kunskapsnivå gällande socialism". Genom detta program satte man stopp för den liberaliseringsprocess som pågått mellan åren 1965-1971, och återinrättade kommunistpartiets totala dominans över Rumäniens socialekonomiska och kulturvetenskapliga sfärer.
De aceea, în luna septembrie 1972 și-a făcut apariția revista Era Socialistă, publicație ce avea ca scop intensificarea activității ideologice și educația socialistă a maselor, așa cum reieșea din hotărârile plenarei din 3-5 noiembrie.[4]
Tidningen Era Socialistă dök upp i september 1972, i enlighet med kammarens beslut den 3-5 november.[4]
La conducerea revistei a rămas până în 1974 Ștefan Voicu (Aurel Rotenberg), care a condus și Lupta de clasă din 1962.[5][6] Din 1973, redactor șef adjunct a fost și Constantin Florea[7].
Tidningens chefredaktör var fram till 1974 Ştefan Voicu (Aurel Rotenberg), som sedan 1962 även hade varit chefredaktör för Lupta de clasă.[5][6] Från 1973 var Constantin Florea vice chefredaktör[7].
În perioada 1986-1989, redactor principal și publicist comentator la revista Era Socialistă a fost Aristide Cioabă[8].
Under perioden 1986-1989 var Aristide Cioabă chefredaktör och kommentator för tidningen [8].
Revista avea o apariție bilunară[9] și se tipărea cu 64 pagini, format A4.
Tidningen gavs ut två gånger i månaden[9], hade 64 sidor och trycktes i A4-format.
Doar în decembrie 1989 a apucat să mai apară un singur număr:
I december 1989 gavs det endast ett nummer ut, eftersom den rumänska revolutionen hade inträffat, varefter tidskriften upphörde att existera.
Era Socialistă Revistă teoretică și social-politică a Comitetului Central al Partidului Comunist Român Informații generale Țara România Tip Revista de propagandă Format A4 Editor Comitetului Central al Partidului Comunist Român Redactor-șef Ștefan Voicu Aristide Cioabă Data fondării septembrie 1972 Afiliere politică Partidul Comunist Român Limbă Limba română Încetarea apariției decembrie 1989 Frecvența Bilunar Sediu București ISSN Modifică date / text
Era Socialistă Omslag till nummer 23, utgivet år 1977 Publikationstyp Propagandaorgan Grundad September 1972 Nedlagd December 1989 Geografisk täckning Mall:Landsdata România Huvudkontor Bukarest Chefredaktör Ștefan Voicu Aristide Cioabă Politisk redaktör Partidul Comunist Român Ideologi Kommunism Språk Rumänska Frekvens Två gånger i månaden Format A4
Clujana este o fabrică de încălțăminte din municipiul Cluj-Napoca.
Clujana är en skofabrik i staden Cluj-Napoca.
Fabrica a fost înființată în anul 1911 de familia Renner, sub denumirea de „Fabrica de Piele Frații Renner & Co”[1].
Fabriken grundades år 1911 av familjen Renner, under namn av "Läderfabriken Bröderna Renner & Co."[1].
După primul război mondial a devenit societate pe acțiuni, schimbându-și denumirea în "Dermata" și devenind cea mai mare fabrică de încălțăminte din România.
Efter första världskriget omvandlades till aktiebolag, ändrade sitt namn i "Dermata", och blev den största skofabriken i Rumänien.
Ca urmare a managementului neadecvat, după revoluție fabrica decade, ajungând să fie declarată falimentară în 1999 și închisă[1].
Som en följd av dålig förvaltning, efter revolutionen 1989, förfaller fabriken försätts i konkurs 1999 och stängs[1].
La momentul respectiv, compania avea 2.816 de muncitori[2].
Vid denna tid hade företaget 2816 anställda[2].
Ulterior în 2004 se redeschide o secție a fabricii cu doar 35 de angajați, secție care se extinde de-a lungul anilor, ajungând în 2009 la peste 300 de angajați.
Senare under 2004 öppnas en del av fabriken med bara 35 anställda. Denna avdelning expanderar över åren och uppgår under 2009 till över 300 anställda.
90% din producția actuală este exportată.
90% av den nuvarande produktionen exporteras.
Din anul 2003 noii acționari hotărăsc reluarea activității[1].
Från 2003, beslutar de nya aktieägarna om återupptagande av verksamheten[1].
În 2003, Guvernul a decis trecerea pachetului de acțiuni majoritar în proprietatea județului Cluj și administrarea Consiliului Județean[1].
Den rumänska regeringen beslutar år 2003 att flytta majoriteten av aktieportföljen till Cluj län och förvaltningen till Cluj läns landsting[1].
Datoria de 5 milioane de euro față de stat a fost convertită în acțiuni în 2004, AVAS devenind acționar majoritar, cu 80% din acțiuni[1].
Den skuld på 5 miljoner euro till staten omvandlades till aktier 2004, och AVAS blir majoritetsägare, med 80% av aktierna[1].
Administrarea companiei a fost cedată apoi de către AVAS către Consiliul Județean Cluj, care deține 93,16% din acțiuni, 6,83% din acțiuni fiind deținute de alți acționari[1].
Ledningen för bolaget avyttrades därefter av AVAS till Cluj Läns landsting, som äger 93,16% av aktierna, 6,83% av aktierna innehas av de övriga aktieägarna[1].
1 2 3 4 5 6 Clujana face încaltaminte cu brand de retail pentru Cora si Pink, 01.04.2009, zf.ro, accesat la 27 februarie 2010 ↑ Conflictul dintre manageri pune Clujana pe butuci, 18 Iulie 2008, sfin.ro, accesat la 27 februarie 2010 ↑ Clujana vrea sa recucereasca piata din Rusia, 19 Ianuarie 2011, wall-stret.ro, accesat la 30 martie 2011
1 2 3 4 5 6 Clujana gör skor till detaljhandeln för varumärken Cora och Pink, 01.04.2009, zf.sv, läst 27 februari 2010 ↑ Konflikten mellan chefer försätter Clujana i en svår situation, juli 18, 2008, sfin.ro, läst 27 februari 2010 ↑ Clujana vill återta marknaden i Ryssland, januari 19, 2011, wall-street.ro, läst 30 mars 2011
A fost nationalizată de guvernul comunist în 1948 și redenumită în "Fabrica de încălțăminte Janos Herbak", apoi "Fabrica de Pielărie și încălțăminte Cluj", iar în final "SC Clujana SA". În 1948 a fost naționalizată de guvernul comunist.
Det nationaliserades av den kommunistiska regimen i 1948 och bytte namn till "Skofabriken Janos Herbak", sedan "Läder- och skofabriken Cluj", och slutligen "SC Clujana SA".
În anii 80 fabrica ajunge cea mai mare de acest gen din estul Europei.
På 80-talet blev fabriken den största av sitt slag i östra Europa.
Avea 8.000 de angajați, cu secții proprii de tăbăcărie, fabrici de tălpi, de încălțăminte, și articole din cauciuc.
Fabriken hade 8000 anställda, med eget garveri, tillverkning av skosulor, skor och gummiartiklar.
Vokodlok este o trupă românească de black metal .
Vokodlok är ett rumänskt black metalband .
A fost fondată în 2000 în Arad și era compusa din Ghiaur(chitară), Blestemat(bass), Strigoi(voce) și Claudiu Groșan(tobe).
Det grundades 2000 i Arad och bestod av Ghiaur (gitarr), Blestemat (bas), Strigoi (sång) och Claudiu Groșan (trummor).
În primăvara aceluiași an a lansat primul demo, ''Unchain the Wolf''.
På våren samma år släpptes första demo, "Unchain the Wolf".
Ulterior Claudiu a părăsit trupa și a fost înlocuit cu Freak.Numele Vokodlok este derivat din cuvântul "vukodlak", care în limba slavă veche înseamnă ''vârcolac'', o fiară mistică ce apare în mai multe povești ardelene .
Claudiu lämnade senare bandet och ersattes av Freak. Namnet Vokodlok kommer från ordet "vukodlak", som i gammelslaviskt betyder "varulv" , ett mystiskt odjur som visas i flera transylvaniska berättelser.
Albumul ''Mass Murder Genesis'' a fost lansat anul 2003 fiind produs si distribuit de casa de discuri 'Beauty of Pain' din Timișoara.
Albumet '' Mass Murder Genesis '' släpptes 2003 och producerades av skivbolaget ''Beauty of Pain'' från Timișoara.
După o serie de concerte si mai multe schimbări de componență trupa a intrat in hiatus in toamna lui 2008.
Efter en serie konserter bandet in i hiatus hösten 2008.
Blestemat - bass
Blestemat - bas
Strigoi - voce
Strigoi - sång
Claudiu Groșan -tobe
Claudiu Groșan - trummor
Demo: Unchain the Wolf (2000) Unchain the Wolf - ... din Biblie, împărțit cu Bloody Harvest-Germania Mass Murder Genesis (2003) Oracle's Fury (Ep - 2020)
Demo: Unchain the Wolf (2000) Unchain the Wolf - ... from Bibel, split med Bloody Harvest-Germany Mass Murder Genesis (2003) Oracle's Fury (Ep - 2020)
Linkuri externe
Externa länkar
Urmuz - voce
Urmuz - sång
Dr.Schnabel - voce
Dr. Schnabel - sång
Carpații Orientali, aflați între granița de nord și Valea Prahovei, reprezintă 52,2 % din întreaga arie carpatică, cuprinzând depresiuni largi și numeroase pasuri ce permit circulația rutieră și feroviară între Moldova și Transilvania; pe latura vestică a Carpaților Orientali se întinde cel mai mare lanț de munți vulcanici din Europa: Oaș, Gutâi, Țibleș, Călimani, Gurghiu, Harghita, Bodoc etc. Formați ca și celelalte unități ale Carpaților românești, în timpul orogenezei alpine, prezintă varietate litologică, fiind constituiți din sișturi cristaline, roci sedimentare și roci vulcanice, dispuse în trei șiruri paralele.
Östra Karpaterna ligger mellan den norra gränsen och Prahova Valley, representerar 52.2 % av hela Karpaterna, bestående av breda fördjupningar och många pass som tillåter väg - och järnvägstrafik mellan Moldavien och Transsylvanien; på västra sidan av östra Karpaterna ligger den största kedjan av vulkaniska berg i Europa: OAS, Gutai, Tibles, Calimani, Gurghiu, Harghita, Bodoc osv. Bildade som de andra enheterna i de rumänska Karpaterna, under orogenesis alpine, presenterar litologisk sort, som består av kristallin skiffer, sedimentära bergarter och vulkaniska bergarter, arrangerade i tre parallella strängar.
Altitudinea maximă este de 2303 m, iar gradul de fragmentare este ridicat, fiind dat de prezența depresiunilor și văilor dispuse transversal și longitudinal.
Den maximala höjden är 2303 m, och graden av fragmentering är hög, vilket ges av närvaron av fördjupningar och dalar anordnade tvärs och i längdriktningen.
Între văile Oituz și Prahova, Carpații Orientali își schimbă direcția (de la N-V la S, spre S-V și V), formând Carpații de Curbură.
Mellan Oituz-och Prahova-Dalarna ändrar de östra Karpaterna riktning (från N - V till S, till S-V och V) och bildar Karpaterna av krökning.
Masivele care alcătuiesc Carpații Orientali au următoarea alcătuire: în vest roci vulcanice, în centru roci cristaline iar în est și sud roci sedimentare.
Massiven som utgör östra Karpaterna har följande sammansättning: i West vulkaniska bergarter, i centrum kristallina bergarter och i Öst och Söder sedimentära bergarter.
Principalele resurse sunt: minereuri de cupru, plumb, aur, argint, mangan, cărbuni, ape minerale etc. Carpații Meridionali, cuprinși între Valea Prahovei și culoarul Timiș-Cerna, se întind pe aproximativ 21 % din spațiul montan românesc.
De viktigaste resurserna är koppar, leda, guld, silver, mangan, kol mineralvatten, etc. Södra Karpaterna mellan Prahova-dalen och Timis-Cerna-korridoren spänner de omkring 21 % av det rumänska bergsutrymmet.
În această grupă se întâlnesc cei mai înalți munți din România, 11 vârfuri au altitudini de peste 2500 m.
I denna grupp finns de högsta bergen i Rumänien, 11 toppar har höjder på över 2500 m.
Caracteristicile morfometrice sunt superioare celorlalte unități carpatice.
Morfometriska egenskaper är överlägsna andra karpatiska enheter.
Dovada o constituie înălțimea maximă de 2544 m, înclinarea medie a reliefului de 25 – 35 % și adâncimea fragmentării, care, pe alocuri, variază între 500 și 1000 m.
Beviset är den maximala höjden på 2544 m, Den genomsnittliga lutningen av lättnad på 25 – 35 % och djupet av fragmentering, som på platser varierar från 500 till 1000 m.
Masivitatea pronunțată se explică prin structura litologică, prin predominarea sișturilor cristaline.
Den uttalade massiviteten förklaras av den litologiska strukturen, övervägande av kristallina skiffer.
În plus, aceste tipuri de roci au conservat cel mai bine urmele glaciațiunii pleistocene și, ca urmare, Carpații Meridionali adapostesc cea mai mare varietate de forme glaciare: circuri și văi glaciare, custuri, șei de transfluență, morene frontale și laterale, praguri glaciare.
Dessutom är dessa typer av stenar bäst bevarade spår nedisning pleistocen och som ett resultat har Södra Karpaterna den största variationen av glaciala former: Circus och glacial dalar, sprickor, transfluency sadlar, Morän fram och sida, glaciala forsar.
Acestea sunt fie izolate, fie grupate, în acest din urmă caz formând complexe glaciare.
De är antingen isolerade eller grupperade, i det senare fallet bildar glacial komplex.
De asemenea, rocile metamorfice sunt cele care au condiționat menținerea urmelor modelarii policiclice, în cadrul lor evidențiindu-se trei suprafețe de nivelare (Borăscu, Râu-Șes, Gornovița), precum și umeri de vale.
De metamorfa bergarterna är också de som konditionerade underhållet av spåren av polycyklisk modellering, inom dem som belyser tre nivelleringsytor (Borascu, flod-lågland, Gornovita) samt dalar.
Nu în ultimul rând, este de menționat relieful carstic prezent pe calcarele din care sunt construite extremitățile munților.[1] Munții sunt formați din roci cristaline și culmi calcaroase.
Sist men inte minst är det värt att nämna lättnaden karst närvarande på kalksten från vilka Bergens extremiteter är byggda.[1] Bergen bildas av kristallina stenar och kalkhaltiga toppmöten.