Cho Oyu este primul vârf de peste 8.000 de metri cucerit de un alpinist din Bosnia și Herțegovina [1]
Cho Oyu je prvi vrh preko 8.000 metara koji je osvojio jedan alpinista iz Bosne i Hercegovine[1]
Petar Pećanac a urcat pe Muntele Everest ca participant la o expediție internațională de zece membri organizată de Echipa Extreme Summit din Belgrad.
Mount Everest je ispenjao kao učesnik deseteročlane međunarodne ekspedicije koju je organizovao klub Extreme Summit Team iz Beograda.
Expediția a fost formată din: Basar Čarovac, Dragan Petrić, Ilija Andrejić, Petar Pećanac, Miloš Ivačković, Gligor Delev (din Macedonia de Nord), Simo Dragićević, Marko Nikolić și Dragana Rajblović - prima femeie din Serbia (și Balcani) care a urcat pe «Acoperișul lumii».
Ekspediciju su sačinjavali: Basar Čarovac, Dragan Petrić, Ilija Andrejić, Petar Pećanac, Miloš Ivačković, Gligor Delev (Sjeverna Makedonija), Simo Dragićević, Marko Nikolić i Dragana Rajblović – prva žena iz Srbije (i sa Balkana) koja se popela na krov sveta.
În Nepal, s-au alăturat șerpașilor Nima, Lakhpa și Sonama.[1]
U Nepalu su im se pridružili Šerpasi Nima, Lakhpa i Sonama.[1]
Expediția a început cu un zbor către capitala Nepalului - Kathmandu pe 31 martie și a fost condusă de Dragan Jacimovic.
Ekspedicija je startovala letom za glavni grad Nepala - Katmandu 31. marta. Vodio ju je Dragan Jaćimović.
Drumul către Muntele Everest a fost marcat și de o tragedie.
Pohod na Mont Everest obilježila je i jedna tragedija.
În timp ce se aflau la 3.700 m a avut loc un cutremur puternic, cu un număr mare de victime.
Dok su bili na 3.700 m. visine desio se zemljotres razorne snage, sa velikim brojem nastradalih.
Printre aceștia au fost câțiva pe care i-a întâlnit în perioada petrecută anterior în Himalaya.[1]
Među njima su bili i neki koje je upoznao tokom svojih boravaka na Himalajima. [12]
Urcarea s-a făcut pe latura de nord-est şi urcarea finală a durat patru zile.
Uspon je izveden sa sjeverne strane, preko SI grebena. Sam završni uspon je trajao četiri dana.
De la ultima tabără, care a fost așezată la o altitudine de 8.300 de metri, s-au îndreptat spre vârf la ora 23.00.
Iz posljednjeg visinskog kampa, koji se nalazio na visini od 8.300 metara, krenuli su ka vrhu u 23.00 časa.
Șapte alpiniști au ajuns în vârf, în jurul orei 8.45 dimineața.
Na vrh je stiglo sedam penjača, ujutro oko 8.45 časova.
Au stat o oră și jumătate, cu toate că, din cauza furtunii de după-amiază, se recomandă o ședere maximă de până la 15 minute.
Zadržali su se sat i po, iako se, zbog poslijepodnevnog nevremena, preporučuje maksimalno zadržavanje do 15 minuta.
Ei au așteptat un alt grup de alpiniști.
Sačekali su još jednu, drugu grupu alpinista.
Pećanac a filmat şi a fotografiat, de asemenea, peisaje frumoase din Himalaya cu o cameră.
Pećanac je ujedno snimao kamerom i fotoparatom prelijepe himalajske pejsaže pejzaže.
Ascensiunea a avut loc la 20 mai 2007.[1][2]
Uspon su ostvarili 20. maja. 2007. god.[13][14]
Partenera sa de alpinism, Dragana Rajblović, a scris o carte denumită Everestul meu - vis și realitate (Moj Everest – san i java).[1][…] Fotografiile din carte au fost realizate de Pećanac.
Njegova partnerka na usponu Dragana Rajblović napisala je knigu pod naslovom "Moj Everest – san i java". Fotografije za knjigu uradio je Pećanac.
Spre deosebire de ceilalți membri ai expediției, el a avut un dispozitiv de înaltă calitate, în timp ce celelalte dispozitive digitale ale expediției au eșuat din cauza frigului, deoarece bateriile s-au descărcat rapid din cauza temperaturilor extreme.[1]
Za razliku od ostalih članova ekspedicije, on je imao dovoljno kvalitetan aparat, dok su ostali digitalni aparati otkazivali zbog hladnoće, jer su se uslijed ekstremnih temperatura baterije brzo trošile.[15]
În acel moment, urcarea i-a costat aproximativ 23.000 de dolari americani, iar permisul de urcare pe Everest a costat șapte mii de dolari americani.
Tada ga je uspon koštao oko 23.000 dolara, a dozvola za uspon na Everest koštala je sedam hiljada dolara.
În zece ani costurile de urcare au devenit mult mai mari.[1] Urcarea pe Muntele Everest a devenit o afacere și o reclamă comercială și a ajuns la extreme.
Deset godina kasnije je mnogo skuplje.[16] Uspon na Mount Everest postao je biznis i komercijala, i otišao u krajnosti.
Pecanac a declarat:
Pećanac je izjavio:
Dar nu este vorba doar de bani - pentru mine a fost un vis, iar visul nu are preț.[1]
Ali, nije sve u novcu - meni je to bio san, a san nema cijenu.[17]
Petar Pećanac este primul alpinist bosniac care a urcat (în 2007) pe muntele Everest (8.848 de metri înălțime, cel mai înalt vârf de pe planetă).
Petar Pećanac je bosanskohercegovački alpinista koji je 2007. god. prvi ostvario uspon na vrh Mount Everesta visok 8.848 metara, najviši vrh na planeti.
Cu un an mai devreme, a fost primul bosniac care a cucerit un vârf de peste 8.000 de metri (Cho Oyu, 8.201 metri înălțime.)[1] Biografie
Godinu dana ranije prvi je osvojio i jedan vrh preko 8.000 m. (Cho Oyu, visok 8.201 metara.)[2]
S-a născut la Drvar la 29 ianuarie 1978.
Rođen je u Drvaru 29. januara 1978 godine.
În anul următor, părinții săi s-au mutat la Novi Sad, unde a terminat școala primară și gimnazială.
Slijedeće godine njegovi roditelji su se preselili u Novi Sad, gdje je završio osnovnu i srednju školu.
A găsit un loc de muncă în Banja Luka, ca fotograf.
Zaposlio se u Banjoj Luci, gdje je radio kao fotograf.
Apoi a lucrat ca fotograf pe nave mari de turism și a folosit banii câștigați pentru călătorii și alpinism.[1] După numeroase excursii de alpinism, el locuiește împreună cu soția sa de origine braziliano- portugheză într-o moșie de familie într-un sat lângă Drvar.[2] El consideră că viața la țară este calea corectă de a te bucura de natură și de familie.
Kasnije se istim poslom bavio na velikim turističkim brodovima, a zarađeni novac je iskoristio za putovanja i alpinizam.[3] Nakon brojnih alpinističkih pohoda, sa suprugom brazilsko - portugalskog porijekla živi na porodičnom imanju u selu pored Drvara.[4] Smatra da je život na selu pravi način da se uživa u prirodi i porodici.
Și-a început cariera ca alpinist în Banja Luka la Clubul de Alpinism Sportiv „Xtreme” și a făcut ascensiuni alpine importante cu Clubul de Orientare și Alpinism din Banja Luka.
Penjačko-alpinističku karijeru započeo je u Banjoj Luci u Sportsko penjačkom klubu ″Xtreme″, a značajnije alpinističke uspone bilježi u Planinarsko alpinističko orijentacionom klubu iz Banje Luke.
Pećanac a urcat pe mai mulți munți din Bosnia și Herțegovina, din Serbia și din lume:
Pećanac se popeo na mnoge planine u Bosni i Hercegovini, Srbiji i svijetu:
Musala, cel mai înalt vârf din Balcani, Grossglockner, cel mai înalt vârf din Austria, Grand Paradiso, cel mai înalt vârf din Italia, Mont Blanc, cel mai înalt vârf din Franța și Alpi, Aconcagua (6.692), cel mai înalt vârf din America de Sud, ca membru al unei expediții internaționale de 16 membri, organizată de „Extreme Summit Team”.[1] Denali (6.193), cel mai înalt vârf din America de Nord, unul dintre cei mai reci munți din lume, a urcat la sfârșitul lunii mai 2008 cu mult efort, deoarece furtuna de zăpadă a fost extrem de puternică.
Musala, najviši vrh Balkana, Grosglokner, najviši vrh Austrije, Grand Paradiso, najviši vrh Italije, Mon Blan, najviši vrh Francuske i Alpa, Akonkagvu (6.692), najviši vrh Južne Amerike, kao član međunarodne ekspedicije od 16 članova, u organizaciji „Ekstrim Sumit Tim".[5] Denali (6.193), najviši vrh Sjeverne Amerike, jednu od najhladnijih planina na svijetu, ispenjao je krajem maja 2008. godine uz dosta napora, jer je snježna mećava bila izuzetno jaka.
A fost însoțit de membrii Asociației de Alpinism Novi Pazar „Sandzak” Basar Carovac și Mirsad Jandric.[2] Elbrus, cel mai înalt vârf din Europa, liderul expediției Petar Pećanac și asistentul său Radomir Mikić au dus 17 alpiniști din regiune în vârf.[3] Kilimanjaro, cel mai înalt vârf din Africa Maona Ki, cel mai înalt vârf din Hawaii Cho Oyu, al șaselea cel mai înalt vârf din lume, Muntele Everest, cel mai înalt vârf din Asia și din lume.[4]
Sa njim su bili članovi novopazarskog Planinarskog društva "Sandžak" Basar Čarovac i Mirsad Jandrić.[6] Elbrus, najviši vrh Evrope, kao vođa ekspedicije Petar Pećanac i njegov asistent Radomir Mikić izveli su na vrh 17 planinara iz regije.[7] Kilimanjaro, najviši vrh Afrike, Maona Ki, najviši vrh Havaja Cho Oyu, šesti vrh na svijetu, Mont Everest, najviši vrh Azije i svijeta.[8]
Urcarea pe Cho Oyu
Uspon na Cho Oyu
În perioada 26 august - 10 octombrie 2006, Petar Pećanac a participat la expediția din Himalaya, pe Cho Oyu, cu o înălțime de 8201 metri, al șaselea cel mai înalt vârf de pe Pământ.
U periodu od 26. avgusta do 10 oktobra 2006. godine bio je učesnik ekspedicije na Himalaje, na Cho Oyu, visok 8201 metara, šesti vrh po visini na Zemlji.
Vârful Cho Oyu este plat, de mărimea unui teren de fotbal.
Vrh Cho Oyu je zaravan, veličine fudbalskog terena.
Ascensiunea către vârf, din cei 8 membri ai expediției, a fost realizată de șapte alpiniști, printre care și Petar Pećanac.
Uspon na vrh, od 8 članova ekspedicije ostvarila su sedmorica penjača, među njima i Petar Pećanac.
Astfel a devenit primul alpinist din Bosnia și Herțegovina care a urcat pe vârful de peste 8000 m.[1] Acest vârf a fost o pregătire pentru urcarea pe Everest din anul următor.[2] Boris Kovačević a deținut recordul anterior de înălțime al alpiniștilor bosniaci, cu 7.743 m.
Time je postao prvi alpinista iz Bosne i Hercegovine koji je ispenjao vrh preko 8000 m.[9] Ovaj vrh je bio priprema za uspon na Everest.[10] Dotadašnji visinski rekord bosanskohercrgovačkih alpinista od 7.743 m držao je Boris Kovačević.
Pentru acest succes, alpiniștii bosniaci au așteptat din 1979, când limita de 7.000 de metri, pe vârful Korzhenevskaya (7105 m) din Pamir, a fost depășita de Mujo Mulaosmanović și Branimir Maltarić.[3]
Na ovaj uspjeh bh. alpinisti čekali su od 1979. godine, kada su granicu od 7 hiljada metara, osvajanjem vrha Korženjevska na Pamiru, probili Mujo Mulaosmanović i Branimir Maltarić.[11]
Urcarea pe Muntele Everest
Uspon na Mount Everest