Emilian Onciu (1957, Cărășeu, Satu Mare - Novembro 15, 2008, Satu Mare) foi um cantor romeno de música popular.
Emilian Onciu (n. 1957, Cărășeu, județul Satu Mare - d. 15 noiembrie 2008, Satu Mare) a fost un cântăreț român de muzică folk.
Graduou-se no Liceu de Engenharia Civil e na Faculdade de Gestão Econômica da Universidade Spiru Haret.
Absolvă cursurile Liceului de Construcții și pe cele Facultății de Management Economic, Spiru Haret.
Começou a cantar em 1981.
Începe să cînte în 1981.
A partir de 1983 até 1985 foi membro do Cenaclului Flacăra - romeno para 'O Círculo da Chama Literária', movimento artístico e cultural na República Socialista da Romênia -, período durante o qual lançou mais de 35 canções, incluindo "Lacrimi pentru tatăl învins", "Bună dimineața", "Să ne iubim pe țărmul Mării Negre" e "Mama vacii noastre nu-i e bine" com Tatiana Stepa.
Din 1983 pîna în 1985 este membru al Cenaclului Flacăra, perioada în care lansează peste 35 de cîntece, printre care „Lacrimi pentru tatăl învins”, „Bună dimineața”, „Să ne iubim pe țărmul Mării Negre” "Mama vacii noastre nu-i e bine"alaturi de Tatiana Stepa.
Após a queda do governo comunista, continua a cantar na nova formação do antigo círculo, intitulado Totuși Iubirea, e, no período de 1990-1996, aparece em vários álbuns do grupo, feito com ingredientes do cenáculo.
Continuă să cînte și în noua formulă a cenaclului Totuși Iubirea, iar în perioada 1990-1996 apare pe mai multe albume de grup, realizate cu componenții cenaclului.
Em 1998, lança o álbum Scarileși e, em 2000, o álbum Alb.
În 1998 lansează Albumul Scarileși în 2000, Albumul Alb.
Em 2005 aparece junto aos membros do grupo Gala Folk Transilvania, com 4 músicas do álbum 5X4 Folk Transilvania.
În 2005 apare alături de componenții grupării Gala Folk Transilvania, cu 4 cîntece pe albumul 5X4 Folk Transilvania.
Continua a desenvolver trabalhos junto com o Folk Transilvania.
Desfașoară în continuare o activitate cocertistică, alături de Folk Transilvania.
No outono de 2007, aparece em um novo álbum, Pentru prieteni, realizado por meio da Impres Media Folk, e em fevereiro de 2008 ele aparece na OVO Music, álbum Emilian Onciu - Folk, 25, após um quarto de século de atividade musical. Fonte: <http://www.bestmusic.ro/emilian-onciu/biografie-emilian-onciu/>
În toamna lui 2007 ii apare un nou album, Pentru prieteni, realizat prin intermediul Impres Media Folk, iar in februarie 2008, îi apare la OVO Music, albumul Emilian Onciu - Folk 25, la implinirea a un sfert de veac de activitate muzicala.
Stela Huțan Palade (14/27 de março de 1921, Gura Humorului - 15 de agosto de 2010, Bucareste)[1] foi a mais jovem mulher que fazia parte do Esquadrão Branco (Esquadrilha de Transporte 108), durante a campanha da Crimeia, tendo pilotado aeronaves numa formação onde todas as aeronaves eram pilotadas apenas por mulheres; a sua missão consistia em transportar os feridos da frente durante a Segunda Guerra Mundial.[2]
Stela Huțan Palade (n. 14/27 martie 1921, Gura Humorului - d. 15 august 2010, București)[1] a fost cea mai tânără aviatoare română care a făcut parte din Escadrila Albă (Escadrila 108 Transport Ușor), campania 1943 - Crimeea, cu avioane pilotate exclusiv de femei, care transportau răniții de pe front în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.[2]
Maria Magdalena é uma pintura feita por volta de 1515 (quatro anos antes de sua morte) por Leonardo da Vinci ou Giampetrino, um dos seus alunos [1] .
Maria Magdalena este o pictură realizată în jurul anului 1515 de către Leonardo da Vinci sau Giampetrino, unul dintre elevii lui[1].
↑ </img> en </img> "E perdeu Leonardo? </img>
↑ en „A lost Leonardo? Top art historian says maybe”. Accesat în 11 iunie 2011.
A Salată de Vinete (salada de beringela, em português) é uma especialidade culinária romena, preparada a partir de beringelas assadas, descascadas e picadas, misturada com óleo, limão ou vinagre, sal e pimenta .
Salata de vinete este o specialitate culinară românească preparată din vinete coapte, decojite și tocate mărunt, amestecate cu ulei, lămâie sau oțet precum sare și piper.
Ingredientes
Ingrediente
Para 4-6 pessoas, é necessário 4 beringelas de tamanho médio, um pouco de sumo de limão (ou vinagre), bastante óleo de girassol, sal e pimenta a gosto. Também se pode adicionar um pouco de mostarda e / ou gema de ovo ou maionese .
Pentru 4-6 persoane este nevoie de 4 vinete mijlocii, puțin suc de lămâie (sau oțet), destul de ulei de floarea-soarelui, sare și piper, după gust de asemenea ceva muștar și/sau un gălbenuș de ou crud respectiv maioneză.
Sob nenhuma circunstância o azeite é recomendado. [1 ]
În nici un caz se recomandă ulei de măsline.[1][2]
Assam-se as beringelas numa chapa de ferro ou numa bandeja no forno aquecida a 200 ° C até a casca queimar.
Vinetele se coc pe o tabla de fier sau într-o tava in cuptorul încins la 200° C până când se arde coaja,.
Depois de assadas, são colocadas numa panela de água fria, limpas da parte queimada e colocadas numa bancada de madeira.
După ce s-au copt se pun într-un vas cu apa rece, se curăță de arsură și se pun pe un blat de lemn la scurs.
Depois de escoadas e secas, picam-se bem, em seguida, são mergulhadas numa tigela, adicionado limão, sal, pimenta e, como desejar, uma colher de chá de mostarda e/ ou gema de ovo, desintegrando-se à medida que o óleo se torna gradualmente. uma pasta Nunca usar uma batedeira elétrica.
După ce s-au scurs, se toaca fin, apoi se bat bine într-un castron, adăugând lămâie, sare, piper și, după plăcere, o linguriță de muștar și/sau un gălbenuș de ou crud precum treptat uleiul, până devine ca o pastă. Niciodată este de uzat un mixer electric.
Colocar no frigorífico e servir a salada com cebola picada e tomate fatiado.
Se pune la frigider, iar apoi salata se servește cu ceapă tocata mărunt și roșii tăiate felii.
As cebolas não devem ser imediatamente adicionadas às beringelas porque oxidam e estragam o sabor. [1 ]
Ceapa nu se adaugă imediat la vinetele, pentru că ele oxidează și strică astfel gustul.[1][2]
Adicionar maionese em vez do óleo, especialmente fornecido pela indústria alimentícia , é possível, mas falsifica o sabor da beringela.
Adăugarea de maioneză în loc sau în plus de ulei, fiind în special oferită de industria alimentară, este posibilă, falsifică însă gustul vinetelor.
Se o sabor especial da beringela for forte demais para alguém, a mistura com maionese é uma solução. [1]
Dar dacă gustul special al fructelor ar fi pentru cineva prea puternic, mixtura cu maioneza este o soluție.[3]
Á salada também pode ser adicionado aneto e azeitonas.
La salată se poate adaugă de asemenea mărar, iar la garnitură măsline.
Pode ser servido com telemea (queijo romeno) . [1]
Se poate servii și cu telemea.[4]
Notas
Note
Zacusca é um alimento vegetal fresco, que se pode encontrar em vários países dos Balcãs, como a Roménia.
Zacusca este o mâncare de legume proaspete, coapte sau prăjite în ulei, găsită în mai multe țări din Balcani.
Os ingredientes principais são beringelas maduras, pimentos (vermelhos) e cebola.
Principalele ingrediente sunt vinetele coapte, gogoșarii (sau ardeii roșii) copți și ceapa tăiată.
Também podem ser adicionados tomates, cogumelos, cenouras, curgetes, etc. Existem muitas variedades de zacuscas, dependendo dos ingredientes utilizados.
Mai pot fi adăugate roșii, ciuperci, morcovi, dovlecei, etc. Există numeroase varietăți de zacuscă, în funcție de ingredientele folosite.
Há também quem adicione especiarias, entre as mais utilizadas pimenta e folhas de louro .
Se mai adaugă și condimente, printre cele mai folosite fiind piperul și foile de dafin.
Zacuscă de pimentos Zacuscă com cogumelos Zacuscă de feijões Zacusca de beringela Zacuscă de peixe lipovenească Zacusca de pastrav DOFTANA
Zacuscă de gogoșari Zacuscă cu ciuperci Zacuscă de fasole Zacusca de vinete Zacuscă de pește lipovenească Zacusca de pastrav DOFTANA
ro Receita com fotos e modo de cozinhar ro Zacusca de beringela: receita tradicional + variantes
ro Rețetă de zacuscă cu poze si modul de preparare ro Zacusca de vinete: reteta traditionala + variante
De acordo com a tradição romena, após a colheita de outono, algumas famílias preparam a zacusca e conservam-nas em jarros esterilizados no inverno.
Conform tradiției românești, după recolta de toamnă, unele familii pregătesc zacuscă și o conservă în borcane sterilizate, pentru iarnă.
Também pode ser comprado nas lojas.
Poate fi achiziționată și în magazine.
É normalmente comido com pão .
Se consumă în special întinsă pe pâine.
Uma preparação semelhante na Bulgária é chamada de "luteniţa".
Un preparat similar din Bulgaria se numește „lutenița”.
Etimologia
Etimologie
A palavra zacusca é de origem eslava (café da manhã, zakuska), originalmente tendo o significado de " lanche " ou "aperitivo ".
Cuvântul zacuscă este de origine slavă (закуска, zakuska), la origine având înțelesul de "gustare" sau "aperitiv".
A raiz da palavra (cous, kus) significa saborosa, deliciosa ou mordida .
Rădăcina slavă a cuvântului (кус, kus) înseamnă gustos, delicios sau a mușca.
Cebolas Pimentos Beringelas Tomates Óleo Especiarias (sal, pimenta, folha de louro)
ceapă gogoșari (sau ardei) vinete roșii ulei de gătit condimente (sare, piper, frunze de dafin)
Ciorbă (do turco çorba) é um dos principais pratos da cozinha tradicional romena, geralmente servida no almoço (raramente no jantar) no início da refeição, após as entradas.
Ciorba (din turcă çorba) reprezintă în bucătăria tradițională românească unul dintre felurile principale de mâncare care se servesc la dejun (rareori la cină) la începutul mesei, după gustare.
Bibliografia
Bibliografie
Descrição
Descriere
A ciorbă é um preparado líquido feito de legumes, legumes e verduras e carne ou peixe, obtido por fervura de pedaços pequenos com diferentes vegetais, com vários ingredientes: ovo, natas, iogurte, carne assada obtida por dourar a farinha de vários cereais e, de preferência, imersão com vinagre alimentar, borscht , sumo de limão, sumo de tomate, corcodus, amido ou repolho.
Ciorba este un preparat lichid din legume, verdețuri respectiv legume și carne sau pește, obținut prin fierberea bucăților de carne, tăiate la dimensiuni mici, cu diferite legume, dregerea cu diverse ingrediente: ou, smântână, iaurt, rântașuri obținute prin rumenirea făinii din diverse cereale și după preferință acrirea cu oțet alimentar, borș, suc de lămâie sau sare de lămâie, suc de roșii, corcodușe, zarzăre ori zeamă de varză.
Como tempero, a salsa é usada em sopas, com a exceção das sopas da Transilvânia, nas quais o estragão é específico da região, e não são adicionados ervas à ciorbă de burta . [1] O borscht também deve ser substituído por repolho.
Pentru ciorbele de post se fierb legumele fără carne și se acresc. Ca verdeață, la ciorbe se folosește pătrunjelul cu excepția ciorbelor ardelenești la care specific zonei este tarhonul, iar la ciorba de burtă nu se adaugă verdeață.[1] De asemenea borșul trebuie să fie înlocuit prin zeamă de varză.
Na Turquia, a conhecida sopa é chamada de çorba, uma palavra do árabe šorba (šarâb).
În turcește bine-cunoscuta fiertură poartă numele de çorba, cuvânt provenit din arabul šorba (šarâb).
A ciorbă chegou às mesas romenas através da história ao ser fervida pela primeira vez em potes de sopa e caldeiras das tropas sipahis do Império Otomano.
Ciorba a ajuns pe masa românilor dintr-un capriciu istoric, fiind fiartă, mai întâi, în ceaunele și cazanele trupelor de spahii ale Imperiului Otoman.
Na Moldávia , o termo preferido para designar esta sopa é borscht . [1]
În Moldova, termenul preferat de a desemna această supă este borș.[2]
Variedades
Sortimente
Eles viram a casa, tocaram, teceram, criaram crianças; os homens, quando não estavam em guerra, levavam aos pastos os rebanhos, os rebanhos de gado e os rebanhos de ovelhas, semeados nas frutíferas planícies dos contrafortes dos Cárpatos, do trigo para o comércio, e o milho para a sua comida - a antiga mămăligă. [1]
Ele vedeau de casă, torceau, țeseau, creșteau copiii; bărbații, când nu erau în război, duceau la pășune hergheliile, cirezile de vite și turmele de oi, semănau în câmpiile roditoare de la poalele Carpaților grâu pentru negoț, și mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă.[2]