Dorin Liviu Zaharia (født 25. september 1944, døde 3. desember 1987) var en rumensk sanger, komponist og skuespiller.
Dorin Liviu Zaharia (n. 25 septembrie 1944 - d. 3 decembrie 1987) a fost un cântăreț, compozitor și textier român.
Hans kjelenavn var Chubby (noen ganger skrevet Ciabi).
Pornind de la numele de scenă al cântărețului american de rock and roll Chubby Checker, Zaharia era poreclit de către colegi și cunoscuți Chubby Zaharia (scris câteodată și Ciabi).
Zaharia studerte ved Musikkakademiet i Bucuresti, men fullførte ikke utdannelsen.
Inițial autodidact în materie de muzică, Zaharia a fost student al Conservatorului din București fără a-l absolvi, însă.
Han begynte også på andre studier men fullførte ikke noen av dem.
De asemenea, interesul pentru diverse domenii de cunoaștere l-a îndemnat să înceapă studii universitare la mai multe specializări, însă fără a promova vreuna dintre ele.
Aktivitet
Activitate
Musiker
Muzician
Han var en av grunnleggerne til gruppen Olympic '64, som han debuterte med i 1964. De deltok i de to første utgavene av ‹‹Club A-festivalen›› (1969, 1971), med rockeoperaene Decameronul focului alb og Karma-Kalyoga.[1]
Membru fondator al fomației Olympic '64, cu care debutează în 1964 la Student Club din București și cu care participă la primele două ediții ale Festivalului Club A (1969, 1971), cu lucrările de operă rock Decameronul focului alb (care, în diverse reprezentații de-a lungul timpului, și-a schimbat formula din decameron – grc. „zece zile” în endecameron, dodecameron – „unsprezece, douăsprezece zile”) și respectiv Karma-Kalyoga, ambele premiate de către juriul festivalului.[1]
I 1970 ga de ut på singleplate Cîntic de haiduc/Ziua bradului de noapte.[1] Platen regnes som en av de beste i rumensk rockemusikkhistorien.[2]
În 1970, se editează pe disc single unica apariție a formației în studioul de înregistrare: Cîntic de haiduc/Ziua bradului de noapte.[1] Discul, în ciuda formatului scurt, este considerat unul dintre cele mai bune momente ale muzicii rock românești.[2]
Han skrev også filmmusikk: for filmene Nunta de piatră (sammen med Dan Andrei Aldea),[1] Filip cel Bun, Tănase Scatiu, Duhul aurului alle regisert av Dan Pița (den første sammen med Mircea Veroiu, der Zaharia også er med som skuespiller).
În continuare, compune muzică de film la filmele Nunta de piatră (în colaborare cu Dan Andrei Aldea),[1] Filip cel Bun, Tănase Scatiu, Duhul aurului regizate de Dan Pița (primul, împreună cu Mircea Veroiu, în care Zaharia participă și în calitate de actor).
På 1980-tallet skrev han musikken til filmele Țapinarii og Lisca, begge regisert av Ioan Cărmăzan. Han komponerte også musikk til teaterstykker og kortfilmer.[3]
Scrie muzică și pentru piese de teatru pentru televiziune și filme de scurt-metraj.[3] În anii optzeci a compus muzica pentru filmele Țapinarii și Lisca regizate de Ioan Cărmăzan.
Zaharia var en av de første rumenske musikerne i sin generasjon som komponerte folk.
Zaharia a fost unul dintre primii compozitori de muzică folk ai generației sale, numind-o „nostalgia țăranului orășenizat”.
Andre interesser
Alte interese
Zaharia var meget interesert i indisk mytologi og filosofi.
În probleme de studii mitologice și religioase indiene, Zaharia a fost prieten apropiat cu Ioan Petru Culianu.
Han var en nær venn av Ioan Petru Culianu.
Florian Pittiș comenta personajul lui Zaharia ca fiind o trimitere la chitaristul Syd Barrett, membru al formației Pink Floyd.Tot el observa că Zaharia a anticipat cu câțiva ani interesul generației flower power pentru cultura indiană și alte modele de gândire ale Orientului; tocmai de aceea, studiile proprii și ajutorul lui Culianu i-au permis introducerea unor astfel de elemente în muzică pe căi mai coerente și ferite de kitsch decât au făcut-o formații importante ale curentului psihedelic.
Arv
Moștenire
Sangene som han komponerte (for eksempel ‹‹Vinovații fără vină››, ‹‹Bradu-i brad fără topoare››), ved siden av den rumenske versjonen av «E' la pioggia che va» (skrevet av Bob Lind med tittelen "Remember The Rain" og kjent i Romania som ‹‹Ploaia care va veni››) er blitt sunget av flere kjente rumenske sangere, så som Adrian Ivanițchi, Mircea Vintilă og Pasărea Colibri.
Piese compuse de el (de exemplu, „Vinovații fără vină”, „Bradu-i brad fără topoare”), alături de versiunea în limba română a piesei italiene «E' la pioggia che va» (compusă de Bob Lind cu titlul "Remember The Rain" și făcută cunoscută în Italia de formația The Rokes, tradusă de Zaharia drept „Ploaia care va veni”) au fost preluate de cunoscuți interpreți sau grupuri, precum Adrian Ivanițchi, Mircea Vintilă și Pasărea Colibri.
Dorin Liviu Zaharia skrev også fonetiske oversettelser av kjente engelske sanger, så som ‹‹Vezi bine, gard des n-ai›› (It's Been a Hard Day's Night, The Beatles), ‹‹Ogarul›› (Oh, Carol, The Rolling Stones), ‹‹Elin oribil›› (Eleanor Rigby, The Beatles),[4] ‹‹Nenea Virgil›› (Bungalow Bill, The Beatles) eller ‹‹Popa Nan›› (Penny Lane, The Beatles).[5]
Dorin Liviu Zaharia a scris și unele texte fonetice pe melodii cunoscute, precum „Vezi bine, gard des n-ai” (It's Been a Hard Day's Night, The Beatles), „Ogarul” (Oh, Carol, The Rolling Stones), „Elin oribil” (Eleanor Rigby, The Beatles),[4] „Nenea Virgil” (Bungalow Bill, The Beatles) sau „Popa Nan” (Penny Lane, The Beatles).[5]
Referanser
Referințe
Medgidia (tyrkisk: Mecidiye) er en by i fylket Constanța, Dobrudsja, Romania.
Medgidia (turcă: Mecidiye) este un municipiu din județul Constanța, Dobrogea, România. Este situat în centrul Podișului Dobrogei de Sud (Podișul Medgidiei).
Historie
Istorie
Før 1850 var Medgidia kjent som omsetningssted for korn i ottomansk-styrt Dobrudsja.
Înainte de 1850, localitatea era un cunoscut târg de cereale în Dobrogea otomană.
Byen fikk sitt navn etter sultan Abdülmecid. Som følge av Berlin-kongressen kom byen under rumensk kontroll i 1878.
În această perioadă localitatea s-a bucurat de atenția sultanului Abdul Medgid, de la care și-a luat și orașul denumirea, și care a înzestrat-o atunci cu câteva edificii precum moscheea mare și baia turcească. A trecut sub control românesc în 1878, în urma Congresului de la Berlin.
Demografi
Demografie
I 2011 hadde Medgidia 43.841 innbyggere.[1]De fleste var rumenere (71,48%).
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Medgidia se ridică la 39.780 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 43.841 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (71,48%).
Andre etniske grupper: tyrkere (8,4%), tatarer (8,07%) og roma (1,52%). For 10,31% av befolkningen var den etniske tilhørigheten ikke kjent.[2] Når det gjelder religion, var de fleste innbyggerne ortodokse (72,11%), og noen var muslimer (16,65%).
Principalele minorități sunt cele de turci (8,4%), tătari (8,07%) și romi (1,52%). Pentru 10,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,11%), cu o minoritate de musulmani (16,65%).
For 10,33% av befolkningen var religiøs tilhørighet ikke kjent.[4]
Pentru 10,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Kjente personer fra Medgidia
Personalități
Lucian Grigorescu (1894 - 1965), kunstmaler Dan Spătaru (1939 - 2004), sanger Cruceru Mircea (1943 - 2010), håndballtrener Cristian Teodorescu (f. 1954), forfatter Nicu Gheară (f.
Lucian Grigorescu (1894 - 1965), pictor postimpresionist. Dan Spătaru (1939 - 2004), interpret de muzică ușoară. Mioara Țuțu, director Televiziunea Alpha Media Medgidia Cruceru Mircea (1943 - 2010), antrenor de handbal.
1965), fotballspiller Titus Corlățean (f.
Cristian Teodorescu (1954), scriitor Nicu Gheară (1965), fotbalist profesionist.
1968), politiker, tidligere utenriksminister Elena Vlădăreanu (f.
Titus Corlățean (n. 1968), om politic, Ministrul Afacerilor Externe. Elena Vlădăreanu (n.
1981), dikter Ana Claudia Grigore (f.
1981), poet contemporan Ana Claudia Grigore (n.
28.01.1989), sangerinne
28.01.1989), cântăreață.
Nicu Vladimir (født 8. desember 1950, døde 10. oktober 1995) var en rumensk folk sanger.
Nicu Vladimir (n. 8 decembrie 1950 – d. 10 octombrie 1995) a fost un cântăreț de muzică folk din România.
Han studerte ved Kunstakademiet i București, malerkunstavdelingen. For en kort periode var han medlem av Flacăra-musikksirkelen.
Absolvent al Institutului de arte plastice din București, secția pictură.
Han var en av deltakerne ved Folkfestivalen i Sighișoara i 1974.
Membru, pentru o scurtă perioadă, a cenaclului Flacăra.
I desember 1989 søkte han om politisk asyl i USA, men ettersom den rumenske revolusjonen fant sted senere samme måned, trakk han tilbake søknaden og reiste tilbake til Romania. En folkfestival til hans minne fant sted i Vama Veche i juli 2007.
Participant la Festivalul folk din Sighișoara din 1974. În iulie 2007, la Vama Veche, a avut loc o gală folk „in memoriam Nicu Vladimir”.
I 2010 ble boken+CDen ‹‹Lucrătorul ostenit›› (Den utslitte arbeider) (redaktører Daniel-Silvian og Petre Emil Kindlein, Blumenthal-forlaget) publisert .[1][2]
În 2010 a fost publicată o carte+CD intitulată „Lucrătorul ostenit” (îngrijită de Daniel-Silvian și Petre Emil Kindlein, ed. Blumenthal).[1][2]
Bandet Pasărea Colibri spilte inn hans sang ‹‹Ce de lupi se înconjoară›› på albumet ‹‹Cântece de bivuac››.
Grupul Pasărea Colibri a înregistrat cântecul lui „Ce de lupi se înconjoară” pe albumul Cântece de bivuac.
Han var gift med Anda (som senere giftet seg med skuespilleren Florian Pittiș).[3]
A fost căsătorit cu Anda (care ulterior s-a căsătorit cu Florian Pittiș).[3]
Andre sanger
Alte melodii
Dieter Schlesak (født 7. august 1934, Sighișoara) er en tyskspråklig forfatter og oversetter født i Romania, og bosatt i Tyskland og Italia.
Dieter Schlesak (n. 7 august 1934, Sighișoara) este un poet de limba germană, născut în România și stabilit în Germania.
Etter å ha vært vikarlærer i en skole på landet, studerte ha germanistikk i București mellom 1954 og 1959.
După ce a fost doi ani învățător la țară, a studiat la București germanistica între 1954 și 1959. După absolvire, a lucrat până în 1969 ca redactor la publicația de limba germană Neue Literatur.
Etter at han avsluttet studiene sine, arbeidet han til 1969 som redaktør i det tyskspråklige tidskriftet Neue Literatur i Bucuresti.
În 1969 a făcut o excursie în străinătate, din care nu s-a mai întors în România. În prezent, își câștigă existența ca scriitor liber profesionist și ca publicist, în Stuttgart (Germania) și Camaiore (Italia).
I 1969 reiste han sammen med dikterne Nichita Stănescu og Virgil Theodorescu til Bokmessen i Frankfurt og søkte om politisk asyl i Vest-Tyskland. Han bor vekseslvis i Stuttgart og Camaiore.
Împreună cu William Totok activează în redacția revistei bianuale pentru istorie, literatură și politică sud-est-europeană, Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik[1], editată de istoricul Johann Böhm.
Dieter Schlesak publiserte sin første diktsamling, ‹‹Grenzstreifen››, i 1968.
Dieter Schlesak a plecat în Germania abia după 1969 după ce, aflat încă pe meleagurile natale, a publicat un volum de poezii („Grenzstreifen”, 1968, „Fîșie de graniță”) și s-a încumetat să-l traducă pe Nichita celor „11 elegii”. Ajuns în RFG, Dieter Schlesak se va remarca în scurtă vreme ca poet, eseist și prozator, opera sa fiind încununată cu nenumărate premii și distincții literare. România a continuat să-l preocupe în cel mai înalt grad, Schlesak urmărind îndeaproape meandrele scriiturii românești, dovedindu-se fascinat de destinul românilor.
I 1998 publiserte han en antologi over rumensk lyrikk etter 1960.
În anul 1998, lui Dieter Schlesak îi apare, la Târgul de carte de la Leipzig, o antologie a poeziei românești de după 1960.
Medlemskaper og priser
Afilieri și distincții
Dieter Schlesak er medlem av den tyske PEN-klubben.
Dieter Schlesak este membru al PEN-Clubului german.
I 1980 i fikk han Andreas Gryphius-prisen (Andreas-Gryphius-Förderpreis),[2] I 1989 fikk han byen Aalens litteraturpris Schubart (Schubart-Literaturpreis) [2] I 1993 fikk han Nikolaus Lenau-prisen (Nikolaus-Lenau-Preis der Künstlergilde Esslingen)[2] I 2001fikk han Schiller-prisen (Schillerpreis der Deutschen Schillerstiftung).[3] I 2005 ble han utnevt som Doctor honoris causa av Universitetet i Bucuresti.[4] I 2007 fikk han Maria-Ensle-prisen (Maria-Ensle-Preis) (Kunststiftung Baden-Württemberg), verdt 10.000 euro.[5]
În 1980 i s-a decernat premiul de încurajare Andreas Gryphius (Andreas-Gryphius-Förderpreis),[2] În 1989 i s-a decernat premiul de literatură Schubart al orașului Aalen (Schubart-Literaturpreis) [2] În 1993 i s-a decernat premiul Nikolaus Lenau al gildei artiștilor din Esslingen (Nikolaus-Lenau-Preis der Künstlergilde Esslingen)[2] În 2001 i s-a decernat prestigiosul Premiu Schiller al Fundației Schiller (Schillerpreis der Deutschen Schillerstiftung).[3] În 2005 Universitatea din București i-a decernat titlul de Doctor honoris causa.[4] În 2007 i s-a decernat Premiul Maria-Ensle (Maria-Ensle-Preis) al Fundației pentru artă Baden-Württemberg (Kunststiftung Baden-Württemberg), în valoare de 10.000 Euro.[5]
Bøker (utvalg)
Bibliografie