Lapišas mežs ir valsts nozīmes aizsargājama teritorija, kas atbilst IUCN IV kategorijai (dabas rezervāta tips faunai un mežam) un atrodas Selažas žudecā Nušfalevas komūnā.[1]
Pădurea Lapiș este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic și forestier), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Nușfalău.[2]
Flora sastāv no koku sugām, tai skaitā: dažādām ozolu (Quercus) sugām, ieskaitot parasto ozolu (Quercus robur), ungāru ozolu (Quercus frainetto) un klinšu ozolu (Quercus patrea), parastā oša (Fraxinus excelsior), liepas (Tilia cordata), saldā ķirša (Prunus avium), baltās robīnijas (Robinia pseudoacacia), melnās priede (Pinus nigra) un parastās priedes (Pinus sylvestris).
Flora este constituită din specii arboricole de esență tare, printre care: stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), tei pucios (Tilia cordata), gorun (Quercus patrea), stejar (Quercus robur), frasin comun (Fraxinus excelsior), cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto), cireș (Prunus avium), salcâm alb (Robinia pseudoacacia), pin negru (Pinus nigra) sau pin de pădure (Pinus sylvestris).
Zālājos sastopamas daudzas sugas, tai skaitā dziedniecības lakacis (Pulmonaria officinalis),[1] blīvguma cīrulītis (Corydalis solida), lielā strutene (Chelidonium majus ), sirds mātere (Leonurus cardiaca), ārstniecības tauksakne (Symphytum officinale), ganu plikstiņš (Capsella bursa-pastoris), milzu auzene (Festuca gigantea), sarkanā auzene (Festuca rubra) vai pļavas skarene (Poa pratensis).[3]
La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, dintre care: mierea ursului (Pulmonaria officinalis)[7], rodul pământului (Arum maculatum), găinușe (Isopyrum thalictroides), brebenei (Corydalis solida), ciclamen (Cyclamen purpurascens)[8], rostopască (Chelidonium majus), talpa gâștii (Leonurus cardiaca), tătăneasă (Symphytum officinale), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), mărgică (Melica uniflora), păiuș (Festuca gigantea), păiuș roșu (Festuca rubra) sau firuță (Poa pratensis)[9].
Dabas liegums nodrošina dzīves apstākļus daudziem zīdītājiem un putniem, no kuriem daži ir aizsargāti Eiropas līmenī[1] vai atrodas IUCN Sarkanajā sarakstā .
Rezervația naturală asigură condiții de viețuire mai multor mamifere și păsări, dintre care unele protejate la nivel european[10] sau aflate pe lista roșie a IUCN.
Starp rezervāta apgabalā atzīmētajām zīdītāju sugām ir staltbrieži (Cervus elaphus), dambrieži (Dama dama), stirnas (Capreolus capreolus), meža caunas (Martes martes)[1], Eiropas kāmji (Cricetus cricetus), rudās lapsas (Vulpes vulpes crucigera), mežacūkas (Sus scrofa) un meža kaķi (Felis silvestris silvestris) [2] .
Specii de mamifere semnalate în arealul rezervației: cerb (Cervus elaphus), cerb lopătar (Dama dama), căprioară (Capreolus capreolus), jder de copac (Martes martes)[11], hârciog (Cricetus cricetus), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), mistreț (Sus scrofa) sau pisică sălbatică (Felis silvestris silvestris)[12].
Ievērojamas putnu sugas: mazais dzenis (Dendrocopos minor), vidējais dzenis (Dendrocopos medius), zaļžubīte (Carduelis chloris), koku čipste (Anthus trivalis), mazā ausainā pūcīte (Otus scopus), zilzīlīte (Parus caeruleus), krauklis (Corvus corax), dzeltenā stērste (Emberiza citrinella) un bezdelīgu piekūns (Falco subbuteo).[1]
Specii de păsări: ciocănitoare pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), florinete (Carduelis chloris), fâsă de pădure (Anthus trivalis), ciuș (Otus scopus), pițigoi albastru (Parus caeruleus), corb (Corvus corax}, presură galbenă (Emberiza citrinella), sfrâncioc (Lanius collaris) sau șoimul rândunelelor (Falco subbuteo)[13].
Valsts autoceļš ( DN1H ) - Šimleusilvanjejas - Nušfaleujas - Drigiujas (netālu no Drigiujas ciema ceļa labajā pusē ir iebrauktuve rezervātā).[1]
Drumul național (DN1H) - Șimleu Silvaniei - Nușfalău - Drighiu (în apropierea satului Drighiu, pe partea dreaptă a drumului, se intră în rezervație).[14]
Rezervāta tuvumā ir vairāki vēsturiski un kultūras pieminekļi, kas ir arī tūristu intereses mērķi:
În vecinătatea rezervației se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Bikas klostera komplekss
Complexul monahal al Mănăstirii Bic
Bikas sieviešu klostera kompleksā esošā Marijas debessbraukšanas koka baznīca tika uzcelta 1778. gadā, un pēc tam 1795. gadā to apgleznoja pazīstamais ikonu un baznīcu mākslinieks Joans Pops no Romeneši.
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din complexul monahal al Mănăstirii Bic, a fost construită în 1778 și apoi, în anul 1795, zugrăvită de cunoscutul pictor de icoane și biserici, Ioan Pop din Românași.
Baznīca 1997. gadā tika pārvietota no Stinas ciema uz Bikas klostera iekšpusi - pats klosteris 1994. gadā tika dibināts pēc pašreizējās tā priekšnieces [1] Marianas Lupou iniciatīvas.
Biserica a fost mutată în anul 1997 din satul Stâna, în incinta Mănăstirii Bic, mănăstire înființată în anul 1994 la inițiativa stavroforei[15] Mariana Lupou.
Komplekss ir lielākā klosteru mūķeņu apmetne Selažas bīskapijā .
Complexul reprezintă cel mai mare așezământ monahal de călugărițe din Episcopia Sălajului.
Koka baznīca Čehejā, kas uzcelta 1765. gadā, ir veltīta svētajiem erceņģeļiem Miķelim un Gabrielam, un to gleznojis Nikita, izslavēts baznīcu mākslinieks astoņpadsmitā gadsimta beigās .
Biserica de lemn din Cehei construită în anul 1765, poartă hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil și a fost pictată de zugrvul Nichita, un renumit pictor de biserici al sfârșitului de secol XVIII.
Ipas ciemata reformātu baznīca, kas celta 16. gadsimtā, tikusi pārveidota 1622. gadā (portiks), 1793. un 1825. gadā, kad tika uzcelts zvanu tornis. Reformātu (agrāk katoļu) baznīca Nušfalevā, celta gotikas stilā 15. gadsimtā.
Biserica reformată din satul Ip construită în secolul al XVI-lea, suferă modificări în anii 1622 (portic), 1793 și 1825 când se construiește turnul clopotniță Biserica reformată din Nușfalău (fostă catolică) ridicată în stil gotic în secolul al XV-lea de către localnici cu sprijinul familiei Bánffy.
Baznīca piedzīvojusi vairākas pārvērtības, 1770. gadā tika uzcelta dienvidu ieeja un portiks, 1783. gadā tika nomainīts koka tornis, bet 1870. gadā tika pievienota kancele[2] un nomainītas mēbeles. [3] Sinagoga Šimleusilvanjejā, kas celta 1876. gadā, ir ebreju pielūgsmes vieta, kas kopš 2005. gada ar Ebreju memoriālu asociācijas atbalstu Nušfalevā un Ebreju arhitektūras mantojuma fondu Amerikā kļuvis par Holokausta memoriālo muzeju Ziemeļu Transilvānijā.[4] Banfi (Bánffy) pils Nušfalevā, ēka ar vēstures pieminekļa statusu, kuru 18. gadsimtā uzcēla Alberts Banfi ungāru dižciltīgo ģimenes pēctecis no Transilvānijas.
Biserica suferă mai multe transformări astfel, în anul 1770 se construiește intrarea sudică și porticul, în 1783 se înlocuiește turnul din lemn, iar în 1870 se adaugă amvonul[16] și se schimbă mobilierul.[17] Sinagoga din Șimleu Silvaniei construită în anul 1876, lăcaș de cult evreiesc, care din anul 2005, cu sprijinul Asociației Memoriale Hebraica din Nușfalău și Jewish Architectural Heritage Fundation din America, devine Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord.[18] Castelul Bánffy din Nușfalău, clădire monument istoric ridicată în secolul al XVIII-lea de către Bánffy Albert, descendenul familiei Bánffy, o familie nobiliară maghiară din Transilvania.
Ēkas stāvi tika uzcelta uz vecas mājas pamatiem, kas tikusi iznīcināta 1514. gadā.[5] Cietusi 1859. gada ugunsgrēkā un pārbūvēta 1925. gadā, izveidojot arkveida ieeju.[6]
Clădirea cu etaj a fost ridicată pe locul unui vechi conac distrus în anul 1514[19]. Suferind distrugeri în urma unui incendiu din 1859, aceasta se reconstruiește în anul 1925, adăugândui-se o intrare cu arcade.[20]
Batori cietoksnis Šimleusilvanjejā
Cetatea Báthory din Șimleu Silvaniei
Batori dzimtas cietoksnis Šimleusilvanjejā ir renesanses arhitektūras liecība sešpadsmitā gadsimta Transilvānijā un rāda viduslaiku pils-cietokšņa paliekas, dižciltīgo ģimenes Báthory dzīvesvietu un administratīvo centru 50 tālaika apmetnēm (diviem gadatirgiem[1] un 48 ciematiem).[2] Šādi ungāru muižnieku feodālie īpašumi bija izplatīti Transilvānijas ziemeļrietumos.
Cetatea Báthory din Șimleu Silvaniei, constituie prezența arhitecturii renascentiste din Transilvania secolului al XVI-lea și reprezintă rămășițele unei cetăți medievale (castel), reședința familiei nobiliare Báthory și centrul administrativ al celor 50 de așezări (două târguri[21] și 48 de sate)[22] de pe domeniu feudal (întins în nord-vestul Transilvaniei) al acestei familii de nobili maghiari.
1658. gadā ēka kļuva par Rēkoci ģimenes īpašumu.
În anul 1658 clădirea ajunge în proprietatea familiei Rékóczi.
Jau pēc diviem gadiem cietoksnis cieta ievērojamus zaudējumus turku un tatāru armijas uzbrukumu dēļ.[3] Čehejas Balta dabiskās faunas rezervāts 18,20 hektāru platībā, kas atrodas Čehejas ciema teritorijā , Krasnas upes pļavās. [4]
După numai doi ani, cetatea suferă distrugeri importante, datorate atacurilor armatelor turce și tătare.[23] Balta Cehei, rezervație naturală de tip faunistic, cu o suprafață de 18,20 hectare, situată pe teritoriul satului Cehei, în lunca râului Crasna.[24]
Attēlu galerija
Galerie foto
Rezervāts atrodas pie Selažas žudeca rietumu robežas ar Bihoras žudecu, netālu no Barkevas upes, Nušfalevas ciema dienvidrietumu teritorijā,starp Drigiujas un Kosniču de Žosas ciematiem, pie valsts autoceļa DN1H, 12 km attālumā no Šimleusilvanjejas pilsētas un 41 km no Zaleu (Zalevas) pilsētas.
Rezervația naturală este situată la limita vestică a județului Sălaj cu județul Bihor, în apropierea râului Barcău, pe teritoriul sud-vestic al satului Nușfalău, ocupând teritoriul dintre satele Drighiu și Cosniciu de Jos, lângă drumul național DN1H, la 12 km. distanță de orașul Șimleu Silvaniei și 41,2 km. față de municipiul Zalău.
Augu sugas
Specii floristice
Ārējās saites
Legături externe
Lapišas mežs tika pasludināts par aizsargājamu teritoriju ar valdības 2004. gada 30. novembra lēmumu Nr. 2151 (Par aizsargājamo dabas teritoriju režīma izveidi jaunām teritorijām).[1], Tas aizņem 430,40 hektāru platību[2] pakalnos[3] no Barkeulujas pļavas vēsturiskajā Silvānijas zemē.
Pădurea Lapiș a fost declarată arie protejată prin Hotârârea de Guvern Nr.2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone)[3] și se întinde pe o suprafață de 430,40 hectare[4] pe dealurile piemontane[5] din lunca Barcăului, în ținutul istoric al Țării Silvaniei.
Rezervātu pārvalda Zaleu mežniecības pārvalde, kas ir pakļauta Šimleusilvanjejas mežniecību apriņķim.
Rezervația se află în administrarea Direcției Silvice Zalău, în subordinea Ocolului Silvic Șimleu Silvaniei.
Dabas zona teritorijā sastāv no mežiem, izcirtumiem, dīķiem un pļavām ar Silvānijas kalniem raksturīgo floru un faunu, lai aizsargātu un saglabātu augu un dzīvnieku bioloģisko daudzveidību šajā apgabalā.[1]
Aria naturală reprezintă o zonă cu păduri, luminișuri, iazuri și pajiști, cu floră și faună specifică Dealurilor Silvaniei, cu scop de protecție și conservare a biodiversității vegetale și animale din acest areal.[6]
Bioloģiskā daudzveidība
Biodiversitate
Baltā robīnija (Robinia pseudoacacia)
Salcâm alb (Robinia pseudoacacia)
Călărași Divin SA ir viens no vecākajiem un nozīmīgākajiem vīna uzņēmumiem Moldovas Republikā.
Călărași Divin SA este una din cele mai vechi și importante companii vinicole din Republica Moldova.
Tas tika izveidots uz spirta rūpnīcas pamata, kas tika uzcelta Kalarasi 1896. gadā[1].
Aceasta s-a dezvoltat pe baza unei distilării construite la Călărași în anul 1896[2].
Uzņēmums specializējas galvenokārt stipro vīna alkoholisko dzērienu, galvenokārt konjaku/divina, ražošanā.
Compania este specializată mai cu seamă în producerea băuturilor alcoolice tari viticole, preponderent coniacuri/divinuri.
Jauda
Capacități
Vīna destilātu ražošana - 60 tūkstoši bezūdens spirta Destilātu nogatavināšana - 250 tūkstoši daļu alkohola Divin produkcija - 100 tūkstoši daļu Brendija ražošana - 50 tūkstoši daļu Vīnu uzglabāšana, dzidrināšana un pildīšana pudelēs - 1,5 miljoni daļu gadā.
Producerea distilatelor din vin – 60 mii dal alcool anhidru Maturarea distilatelor – 250 mii dal alcool Producerea divinului – 100 mii dal Producerea brandy-ului – 50 mii dal Păstrarea, limpezirea și îmbutelierea vinurilor – 1,5 mln dal pe an.
Atsauces
Note
Asconi vīna darītava ir uzņēmums, kas ražo vīna produktus Moldovas Republikā.
Vinaria Asconi este o companie producătoare de produse vinicole din Republica Moldova.
Uzņēmumam pieder apmēram 400 ha vīnogulāju, kas atrodas netālu no Džamana ciema Novo-Annenska rajona.
Compania deține circa 400 ha viță de vie situate in preajma satului Geamăna, Anenii Noi.
Tur audzētās šķirnes ir Merlot, Cabernet-Sauvignon, Sauvignon Blanc, Chardonnay un Muscat Ottonel[1].
Soiurile cultivate acolo sunt Merlot, Cabernet-Sauvignon, Sauvignon Blanc, Chardonnay și Muscat Ottonel[1].