Vista verso il lago Bucura
Vedere spre lacul Bucura
Cima Peleaga
Vârful Peleaga
Fabrica de avioane ASTRA di Arad fu la seconda fabbrica romena a costruire in România degli aeroplani.
Fabrica de avioane ASTRA din Arad a fost a doua unitate industrială din România care a construit avioane.
L'attività aziendale fu tra il 1923 al 1925, con la produzione di tre modelli: Astra-Șeșefschi, Proto-2 e Astra-Proto.[1]
Activitatea ei s-a desfășurat între anii 1923–1925, fiind produse trei modele de avioane: Astra-Șeșefschi, Proto-2 și Astra-Proto.[1]
Fabrica de vagoane ASTRA-Arad deja construia sub licență motoare de avion Martha-Benz și Daimler-Benz, când s-a organizat și o secție pentru construcția de avioane.
Fabrica de vagoane ASTRA-Arad deja construia sub licență motoare de avion Martha-Benz și Deimler-Benz, când s-a organizat și o secție pentru construcția de avioane.
Modelli costruiti
Modele fabricate
Avionul Astra-Șeșefschi, biplano a due posti, fu il primo velivolo costruito dalla Fabrica de avioane ASTRA, nel 1923.
Avionul Astra-Șeșefschi, un avion biplan cu două locuri, a fost primul avion construit la Fabrica de avioane ASTRA, în anul 1923.
Il progettista fu Stanislav Șeșefschi.
Proiectantul său a fost inginerul Stanislav Șeșefschi.
Venne testato dal pilota ricognitore locotenent Ion Sava, e fu provato da tre diverse unità dell'aviazione romena per verificarne le prestazioni.
După ce a fost testat de pilotul de încercare locotenent Ion Sava, acest model de avion a fost trimis la câteva unități de aviație pentru verificarea performanțelor.
I piloti Ion Sava e Petre Macavei effettuarono con l'Astra-Șeșefschi un raid sulla distanza Arad-București, senza scalo, in meno di due ore.
Piloții Ion Sava și Petre Macavei au efectuat cu avionul Astra-Șeșefschi un raid pe distanța Arad-București, fără escală, în numai două ore și jumătate.
L'aereo era equipaggiato con motore Martha-Benz da 250 HP 6 cilindri, primo motore aeronautico costruito in Romania.
Avionul era echipat cu un motor Marta-Benz de 250 CP cu 6 cilindri, acesta fiind primul motor construit în România care a fost montat la bordul unui aparat care a zburat.
Proto-2 fu un velivolo da ricognizione, biplano, del 1924.
Proto-2 a fost un avion de recunoaștere, biplan, construit în anul 1924.
Fu il secondo aeroplano di concezione romena fabbricato da Fabrica de avioane ASTRA.
A fost al doilea avion de concepție românească produs la Fabrica de avioane ASTRA.
Progettato dal locotenent-comandor ing. Ștefan Protopopescu, dopo il modello Proto-1 costruito dal Arsenalul aeronautic di Bucarest. I 25 esemplari costruiti furono dati alla Școlii militare de pilotaj de la Tecuci.
A fost proiectat de locotenent-comandor inginer Ștefan Protopopescu, după modelul avionului Proto-1 construit la Arsenalul aeronautic din București. Cele 25 de bucăți construite au fost toate livrate Școlii militare de pilotaj de la Tecuci.
Eredità
Moștenire
Romarm è una azienda produttrice di armamenti della Romania, detenuta dalla Stato[1].
Romarm este o companie producătoare de armament din România, deținută de stat[1].
E' il principale fornitore romeno di apparati tecnologici[1].
Este principalul furnizor românesc de tehnică de apărare[1].
La produzione dell'azienda include sistemi d'arma, munizioni, armamenti, esplosivi, elementi di protezione (elmetti, manganelli, vesti antiproiettile, spray lacrimogeni) che veicoli blindati[2].
Producția companiei include produse pentru sistemul de aparare, precum muniție, armament, explozive, elemente de protecție (cască, baston, vestă anti-glonț, spray lacrimogen) și asamblează vehicule blindate[2].
Romarm detiene 15 fabbriche e un centro di ricerca-sviluppo[3].
Romarm deține 15 fabrici și un institut de cercetare-dezvoltare[3].
Romarm possiede la Uzina Automecanică Moreni, che fu fondata nel 1968, per la costruzione di veicoli blindati gommati[4].
Romarm deține și Uzina Automecanică Moreni, care a fost fondată în toamna anului 1968, având ca obiect de activitate fabricarea de vehicule blindate pe roți[4].
Oltre a ciò, possiede le filiali Arsenal Reșița, ICPSP, Metrom Brașov, Electromecanica Ploiești[5] e Carfil Brașov[6][7].
Pe lângă aceasta, mai deține și filialele Arsenal Reșița, ICPSP, Metrom Brașov, Electromecanica Ploiești[5] și Carfil Brașov[6][7].
Dalla Romarm sono state cedute, Uzina Mecanică Drăgășani, Uzina Mecanică Mârșa, Uzina Mecanică Filiași, Uzina Mecanică Băbeni[8] e Uzina Mecanică Orăștie[10].
Din Romarm s-au desprins la un moment dat, Uzina Mecanică Drăgășani, Uzina Mecanică Mârșa, Uzina Mecanică Filiași, Uzina Mecanică Băbeni[8] și Uzina Mecanică Orăștie[9][10].
Numero dipendenti:
Număr de angajați:
Fatturato 2008: 265,8 milioni di lei[2]
Cifra de afaceri în 2008: 265,8 milioane lei[2]
Netto 2008: 0,1 milioni di lei[2]
Venit net în 2008: 0,1 milioane lei[2]
Romtehnica è una organizzazione coordinata dal Ministerului Apărării che opera nell'import-export di sistemi per la difesa nazionale, armamenti per la Romania[2].
Romtehnica este o structură in coordonarea Ministerului Apărării care prestează servicii de import și de export pentru instituție și pentru altele care acționează în domeniul apărării naționale[1]. Compania derulează cele mai multe din operațiunile de import-export de armament din România[2].
Romtehnica fu fondata nel 20011 dal Ministerul Apărării e si è specializzata nella commercializzazione di apparati industriali, navi e aeromobili[3].
Romtehnica a fost înființată de Ministerul Apărării în 2001, și este specializată în intermedieri în comerțul cu mașini, echipamente industriale, nave și avioane[3].
Numero dipendenti 2008: 106[3]
Număr de angajați în 2008: 106[3]
Fatturato 2008: 14,6 milioni lei[3]
Cifra de afaceri în 2008: 14,6 milioane lei[3]
Rezerva generală a aviației fu la prima azienda industriale aeronautica di Romania.
Rezerva generală a aviației a fost prima unitate industrială de profil aeronautic din România.
Fu fondata ai tempi della prima guerra mondiale e faceva parte della Direzione aeronautica a Marelui quartier genrale delle forze armate.
A fost înființată în timpul primului război mondial și a făcut parte din Direcția aeronautică a Marelui cartier general al armatei române.
Fu attiva dal 27 settembre 1916 al 1 luglio 1920, a Iași e Bucarest.
A funcționat între 27 septembrie 1916 și 1 iulie 1920, la Iași (cea mai mare parte a existenței ei) și București.
Nell'ambito della Rezervei generale a aviției vennero montati e riparati motori aeronautici e velivoli.
În cadrul Rezervei generale a aviției s-au executat lucrări de întreținere, reparare și montare de avioane și motoare de avion.
Per armare le forze armate per la campagna di Romania, il 27 settembre 1916, venne creato a Iași l'officina per la riparazione di velivoli e motori a Cotroceni e Băneasa.[1] Così inizia la Rezerva generală a aviației, con materiali e macchinari da Cotroceni e Băneasa.[2] Nella primavera del 1917, l'organizzazione militare dell'aeronautica era parte della Rezerva generală a aviației, subordinata alla Direcției aeronautice.[3] Alla direzione Rezervei generale a aviație cìerano l'ing. Constantin Silișteanu e il sottotenente Petre Macavei.[4]
Ca urmare a evenimentelor de pe frontul românesc al primului război mondial, la 27 septembrie 1916, au fost evacuate la Iași atelierele pentru reparații de avioane și motoare de la Cotroceni și Băneasa.[1] Astfel, a luat naștere Rezerva generală a aviației, cu baza materială formată atât din materialele evacuate de la Cotroceni și Băneasa, cât și cu scule și mașini-unelte rechiziționate.[2] În primăvara anului 1917, organizarea aviației militare românești includea și Rezerva generală a aviației, ca fiind subordonată Direcției aeronautice.[3] La conducerea Rezervei generale a aviație s-au aflat inginer Constantin Silișteanu și sublocotenent Petre Macavei.[4]
L'attività della Rezerva generală a aviației era la riparazione e manutenzione degli aeromobili anche d'addestramento.[5] La missione francese del generale Berthelot, fece si che l'azienda montò anche velivoli francesi, così che la Rezervei generale a aviației montò e riparò aeromobili per un totale di 242 esemplari e 545 motori aeronautici.[6]
Activitatea desfășurată la Rezerva generală a aviației a cuprins întreținerea, repararea și revizuirea avioanelor de luptă și antrenament.[5] La sosirea misiunii militare franceze condusă de generalul Berthelot, s-a adăugat și activitatea de montare a avioanelor venite din Franța, astfel că la atelierele Rezervei generale a aviației s-au montat și reparat în total 242 de avioane și 545 de motoare de avion.[6]
La Rezervei generale a aviației smantellò la sede di Iași nel novembre 1919, e il materiale trasferito a Bucarest.
Activitatea Rezervei generale a aviației s-a desfășurat la Iași până în luna noiembrie a anului 1919, când materialele și majoritatea personalului au fost transferate la București.
Successivamente, il 1 luglio 1920, la denominazione della fabbrica di Bucarest fu cambiata in Arsenalul aeronautic.[7]
Mai apoi, la 1 iulie 1920, denumirea fabricii bucureștene a fost schimbată în Arsenalul aeronautic.[7]
Arsenalul aeronautic di Bucarest fu la prima fabbrica di profilo aeronautico della Romania.
Arsenalul aeronautic din București, a fost prima fabrică cu profil aeronautic din România.
L'attività della stessa si svolse tra gli anni 1919-1939.
Activitatea ei s-a desfășurat între anii 1919–1939.
La Arsenalul aeronautic fabbricò tre modelli di aeroplani di concezione propria: Brandemburg, Proto 1 e Aeron su base di un modello De Havilland per il trasporto passeggeri e di merci (aeroplano destinato a linee domestiche). La Arsenalul aeronautic fu organizzata anche per la ricerca e sviluppo di materiali innovativi.
La Arsenalul aeronautic s-au fabricat trei modele de avioane de concepție proprie: Brandemburg, Proto 1 și Aeron și s-au modificat avioane De Havilland pentru transport de pasageri și de mărfuri (avioane destinate liniilor aeriene interne). De asemenea, la Arsenalul aeronautic s-a desfășurat în mod organizat cercetare în domeniul studiului și încercării materialelor.
In novembre 1919 fu creata a Bucarest la fabbrica con profilo aeronautico, a seguito del trasferimento della maggioranza del materiale della Rezervei generale a aeronauticii di Iași. In data 1 luglio 1920 la denominazione diventa Arsenalul aeronautic.
În noiembrie 1919 a fost creată în București o fabrică cu profil aeronautic, ca urmare a transferării materialului și majorității personalului Rezervei generale a aeronauticii din Iași. La data de 1 iulie 1920 fabrica primește denumirea Arsenalul aeronautic.
La principale attività era la riparazione di diversi tipi di aeroplani e motori della Forțele Aeriene Române, e successivamente costruì velivoli propri.
La început activitatea era repararea diferitelor tipuri de avioane și motoare de avion din înzestrarea aviației militare române, dar după doar doi ani fabrica începe să și construiască avioane proiectate de concepție proprie.
Le attività specifiche di aeronautiche (riparazione, progettazione, fabbricazione e ricerca) proseguirono fino al giugno 1939, quando Arsenalul aeronautic entrò nella Administrației stabilimentelor aeronauticii și marinei.[1]
Activitățile specifice industriei aeronautice (reparații, proiectare, fabricație și cercetare) se desfășoară până în luna iunie 1939, când Arsenalul aeronautic a intrat în componența Administrației stabilimentelor aeronauticii și marinei.[1]
Aeroplani fabbricati
Avioane fabricate
Brandemburg fu il primo aeroplano prodotto in serie della Arsenalul aeronautic, dall'anno 1921.
Brandemburg a fost primul avion produs în serie la Arsenalul aeronautic, începând din anul 1921.
Fu un aeroplano da ricognizione e osservazione, biplano a due posti.
A fost un avion de recunoaștere și observație, biplan cu două locuri.
Era equipaggiato con un motore Austro-Daimler da 160 HP.
Era echipat cu un motor Austro-Daimler de 160 CP.
Fino all' 8 maggio 1922 furono costruiti 10 aeroplani, con sulla fusoliera la scritta „Construit în România”.
Până în data de 8 mai 1922 s-au construit 10 aparate de acest tip, pe fuselajul cărora era scris „Construit în România”.
Altri 10 esemplari furono costruiti fino al 1922.
Alte 10 aparate au fost construite și livrate până la sfârșitul anului 1922.
Proto 1 fu prodotto dalla Arsenalul aeronautic dopo due anni dalla fondazione nel 1922.
Proto 1 a fost produs la Arsenalul aeronautic după doi ani de la înființare, în 1922.