-ov leku-izenetan askotan agertzen den eslaviar atzizkia da. Hala ere, hizkuntza erromantzeko herrialdeetan (Moldavia, Errumania) ohikoa da halaber.
-ov este un sufix slav folosit adesea în toponime.

Errumania: Brașov, Râșnov, Bascov, Spanțov, Ostrov, Roznov, Snagov Moldaviako Errepublika : Vadul-Rascov Errusia: Saratov, Koroliov, Serov, Pskov Bulgaria: Svistov, Samokov
România: Brașov, Râșnov, Bascov, Spanțov, Ostrov, Neajlovu, Roznov, Snagov Republica Moldova: Vadul-Rașcov Rusia: Saratov, Koroliov, Serov, Pskov Bulgaria: Sviștov, Samokov
Livia Ana Tătaru doktorea, Ana Tătaru izenez ere ezaguna (Bistrita, Errumania, 1927-2018 ) fonetikan, fonologian eta lexikologian espezializatutako irakasle eta hizkuntzalaria izan zen.
Livia Ana Tătar, cunoscută ca Ana Tătaru (n. 15 iulie 1927[1] – d. 10 iunie 2018) a fost un profesor și om de știință specialist în fonetică, fonologie și lexicologie.
Errumaniako eta Alemaniako herritartasuna izan zuen.
A avut cetățenie română și germană.
Ana Tătaru Bistrițan hazi zen, eta bertan alemaneko eskolan ibili zen hainbat urtez, batxilergoa Năsăuden egin zuelarik.
Ana Tătaru a copilărit în Bistrița, unde a frecventat mai mulți ani școala cu limba de predare germană (bacalaureatul la Năsăud).
Filologia ikasi zuen Clujeko Unibertsitatean errumaniera eta ingelesa espezialitate nagusiekin.
A studiat la universitatea din Cluj filologia cu specialitățile principale româna și engleza.
1946an Clujeko Unibertsitateko Letren Fakultateko errumaniar-frantses atalean matrikulatu zen eta gro errumaniera-ingeles sailera pasatu zen.
În 1946 s-a înscris la secția română-franceză a facultății de litere a Universității din Cluj. S-a transferat însă la secția română-engleză.
Laugarren urtean, ikasketetatik kanporatua izan zen, erregimen errumaniar komunista aita «klase etsai gisa» atxilotu izanagatik.
În anul IV a fost exmatriculată din cămin din cauza arestării tatălui ca „dușman de clasă”.
1950ean estatuko azterketa egin zuen eta Arad hiriko baztertutako auzo bateko eskola batean irakasle lana esleitu zioten.
În 1950 și-a luat examenul de stat și a fost repartizată la Arad într-o școală mărginașă din cartierul Șega.
1951-1957 bitartean errumaniera eta ingeleseko irakaslea izan zen Bistritako institutuko alemaniar atalean.
În perioada 1951-1957 a fost profesoară de română și engleză la secția germană a liceului din Bistrița.
1957. urtearen ondoren, Clujeko Hizkuntzalaritza Institutuan ikertzaile postu bat irabazi zuen lehiaketa baten bidez (gehieneko notarekin).
După 1957 a câștigat prin concurs (cu note maxime) un post de cercetător la Institutul de Lingvistică din Cluj.
Hala ere, lehiaketara aurkeztu ez zen gazte bati esleitu zitzaion kargua, eta Akademiako saileko idazkari nagusiak esan zion: «Akademia ez da apaiz baten alabarentzako ongintzazko postua».
Postul însă a fost repartizat unui tânăr care nu se prezentase la concurs, iar secretarul șef al secției Academiei i-a spus că „Academia nu este o instituție de binefacere pentru fiice de preot!”.
Urte berean ingeleseko prestakuntza postua lortu zuen Clujeko Unibertsitatean, lehiaketa bat irabazi ostean.
A obținut în același an un post de preparator de engleză la universitatea din Cluj, în urma cîștigării unui concurs.
Bertan 1957 eta 1970 artean aritu zen prestatzaile gisa, gero irakasle laguntzaile eta ingeles saileko irakasle gisa.
Acolo a activat între 1957 și 1970 ca preparator, apoi asistent universitar și lector la catedra de engleză.
1970ean Alemanian errefuxiatu zen, eta doktoradutzarako prestatu zen, Heidelberg -eko Springer Verlag medikuntza argitaletxean lan egin bitartean.
În 1970 s-a refugiat în Germania, după ce lucrarea ei de doctorat fusese blocată șase ani de șeful catedrei de engleză de la universitate din motive politice.[necesită citare] Pentru cel de-al doilea doctorat, obținut în Germania, a studiat în timpul liber când era salariată la editura medicală Springer Verlag din Heidelberg.[2] A obținut în 1975 titlul de doctor în filosofie (Doctor philosophiae, Dr. Phil.) al Universității din Bonn și în 1995 titlul de doctor în filologie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România. Teza de doctorat admisă la universitatea din Bonn a fost retipărită în 1978 în ediție adăugită.
[1] 1975ean hizkuntzalaritzan doktoretza lortu zuen Bonneko Unibertsitatean eta 1995ean filologian doktoreyzaa Cluj-Napocako (Errumania) Babeș-Bolyai Unibertsitatean.
În această formă a fost în continuare discutată, iar rezultatele teoretice ale autoarei au fost confirmate prin măsurători de înaltă precizie făcute de profesorii universitari H. Clegg și W. C. Fails din Utah, SUA. Lucrarea este folosită ca sursă de bază la mai multe universități americane.
Alemanian argitaratzen hasi zen bere lanik inportanteenak, errumanieraren hizkuntzalaritzarekin erlazionatuak.
A fost membru în numeroase asociații științifice internaționale dintre care enumerăm: ISPhS, AILA, GAL, Ph.S. of Japan, Balkanrom, Verb. etc.