Storia
Histoire


A torra di l'Isula Rossa
La tour de l'Île Rousse

A Torra di l'Isula Rossa hè una torra di Corsica in a cumuna di l'Isula Rossa in Cismonte.
La Tour de l'Île Rousse est une tour surplombant la cummune de l'Île Rousse en Haute-Corse.

A Torra di l'Isula Rossa hè stata custruita in u seculu XV. Hè stata creata per difende l'anzianu portu di a cità.
La Tour de l'Île Rousse a été construite au XVème siècle pour défendre le vieux port de la ville.

Torra di l'Isula Rossa
Tour de l'Île Rousse

Simonu Dary, dettu Simonu d'Auddè (o Simone d’Aullè) hè statu un scrivanu in lingua corsa.
Simon Dary, dit "Simonu d'Auddè (Simon d'Aullène) fut un écrivain en langue Corse.

Simonu d'Auddè nacqui in A Munacia d'Auddè u 16 maghju 1900.
Simonu d'Auddè naît a Munaccia d'Aullène le 16 mai 1900.

Hà scrittu puisii, favuli è cumidioli.
Il a écrit tant de la poésie que des nouvelles, des comédies.

Hà cullaburatu à parechji rivisti è ghjurnali com'è L'Annu Corsu, A Muvra, La Corse, Nice-Matin, U Muntese.
Il a aussi collaboré à plusieurs revues et journaux - en corse comme en français - comme l'Annu Corsu, A Muvra, La Corse, Nice-Matin, U Muntese.

Simonu Dary hè statu aspittori principali unurariu di u Cummerciu.
Simonu Dary était inspeceur principal honoraire du Commerce.

Avia una licenzia di lingua tedesca.
Il était également licencié d'allemand.

Filosofia, cumediola in dui atti è sei sceni: una cumidiola, publicata in 1965.
Filosofia, cumediola in dui atti è sei sceni: una cumidiola, publiée en 1965.

Si tratta d'un prufissori di filusufia chì si chjama Ziu Sèsè, chì l'intaressa più a so vigna è u vinu chè u so insignamentu.[1] Risa Corsa: publicata in 1977
Elle traite d'un professeur de philosophie qui s'appelle Ziu Sèsè, plus intéressé par ses vignes et son vin que son enseignement.[1] Risa Corsa: publiée in 1977

Opari
Oeuvres

Biugrafia
Biographie

Bibliugrafia
Bibliographie

Da veda dinò
À voir ailleurs

Vucabulariu
Vocabulaire

Liami
Liens

...I furchi di Bavedda chì bizzichiddaiani u cilestu...
...Les aiguilles de Bavella qui caressent les cieux...

Un pezzu di petra nera hè un rumanzu cortu, una "nuvella" creata da Anghjulu Canarelli.
Un pezzu di petra nera est un court roman, qu'on pourrait qualifier de nouvelle, écrit par Anghjulu Canarelli.

Hè statu publicatu prima in a rivista litteraria Avali è ripublicatu dopu annantu à u blogu di a rivista.
Il a été publié pour la première fois dans la revue littéraire Avali et republié après sur le site de la revue.

Anghjulu Canarelli hè di Livia è metti in scena u so circondu rucchisgianu.
Anghjulu est originaire de Levie et met en scène son environnement.

L'azzioni si passa in muntagna, trà Asinau, Alcudina è u Cuscionu.
L'histoire prend place en montagne, entre Asinau, Alcudina et le Cuscionu.

Si ritrova quì l'universu particulari d'Anghjulu Canarelli, in a muntagna corsa, incù a so flora rara, a so natura schietta è a so vita campagnola è pastureccia.
On y retrouve l'univers et l'imaginaire particuliers d'Anghjulu Canarelli, dans la montagne corse, avec sa flore particulière, sa nature préservée dans sa pureté et sa vie pastorale.

In 'ssu ambienti specificu nasci a prosa puetica d'Anghjulu Canarelli, incù un suppulu di magia.
Dans cet environnement spécifique naît la prose poétique d'Anghjulu Canarelli, avec un brin de magie.

...ci saria ancu un dittu chì crisciaria a ghjastima : “Livia Livia, ch’ùn aghi chì fà ùn ci stia !”
...il y avait encore un autre dicton qui faisait croître l'injure : “Livia Livia, ch’ùn aghi chì fà ùn ci stia !”

A lingua aduprata da Anghjulu Canarelli hè ricchissima.
La langue adoptée par Anghjulu Canarelli est très riche.

Hè carattaristica di a variità rucchisgiana di a lingua corsa, incù monda paroli dirivati di u bassu latinu è ancu prilatini.
Caractéristique de la variété rucchisgiana (variété du Sartenais) de la langue corse, avec de très nombreuses paroles dérivées du bas latin et de substrats pré-latins.

u spinursali : a crista o cresta i burrascona : u burrasconu = una forti burrascata un buttighju : una goccia, una candedda i buttighjona : u buttighjonu = u grossu buttighju i scurrutona : u scurrutonu = u timpurali, a timpuralata un pizzineddu : un picculu pezzu bizzichiddaiani : bizzichiddà = tuccà à picculi colpi incù u bizzicu u cilestu : u celi un tighjali : una grossa petra platta i brandona : u brandonu = pezzu di ghjacciu longu chì s'appinza à capu in ghjò nera catramu : nera nera scunghjiva : scunghja = fà sdrughja, fà spariscia sbalasgiava : sbalasgià = apra l’inguirnonu : u grossu inguernu i rusgiuledda : u rusgiuleddu = u picculu rùsgiulu = cosi minuruchji, tamantineddi ; furmata da "rusgiulu" è da u suffissu "-eddu" ristanghittava : ristanghittà = rimetta a stanghetta ostia madonna... : pà la Madonna ! scapizzendu : scapizzà = caccià u capu smizata : smizà = sparta in dui i tàcculi : a tàccula, a chjaccula = aceddu neru è bizzichigiaddu chì stà in muntagna infurià si : metta si in furia, in collara ruzzà = briunà, fà monda rimori ciòciara : ùmita u fumaccionu : a grossa fumaccia dunnina : di donna pudditrina : di puddetru i pughjulani : u pughjulanu = l'abitanti di u poghju ribaldunati : abandunati magàcciuli : a magacciula = ughjettu postu par fà a paura à la ghjenti o à l'aceddi andacciani : un andaccianu = un vagabondu a castizzedda : una piccula càstizza u violu : u stradeddu, a piccula strada; furmatu à parta da "via" è da u suffissu "-olu" ricalzulata : rialzata a bonanova : a bona nutizia i grandinona : un grandinonu = una grossa grandinata s’infurionu : infurià si = metta si in furia, in còllara l'imbutonu : u grossu imbutu a vudinedda : u fiumiceddu mundati : mundà = caccià a scorza stracquata : in terra strappiddata : strippata si scuppulighja : si scuppuleghja, si sciappa in dui l'uvareddu : u picculu ùvaru u pizzittinu : u picculu pezzu ; mèlinu : nè caldu nè fritu si sparguddonu : sparguddà si, sparguglià si = falà si in u disordini sfarrachendu : sfarracà = apra un piulaconu : un aceddu ghjovanu ghjovanu à nurdivu : versu u nordu
u spinursali : a crista o cresta = la crête i burrascona : u burrasconu = una forti burrascata un buttighju : una goccia, una candedda = une goutte i buttighjona : u buttighjonu = u grossu buttighju = grosse goutte i scurrutona : u scurrutonu = u timpurali, a timpuralata = orage, tempête un pizzineddu : un picculu pezzu = petit morceau bizzichiddaiani : bizzichiddà = tuccà à picculi colpi incù u bizzicu = toucher à petits coups avec le bec u cilestu : u celi = le ciel/cieux un tighjali : una grossa petra platta = grosse pierre plate i brandona : u brandonu = pezzu di ghjacciu longu chì s'appinza à capu in ghjò nera catramu : nera nera scunghjiva : scunghja = fà sdrughja, fà spariscia sbalasgiava : sbalasgià = apra l’inguirnonu : u grossu inguernu i rusgiuledda : u rusgiuleddu = u picculu rùsgiulu = cosi minuruchji, tamantineddi ; furmata da "rusgiulu" è da u suffissu "-eddu" ristanghittava : ristanghittà = rimetta a stanghetta ostia madonna... : pà la Madonna ! scapizzendu : scapizzà = caccià u capu smizata : smizà = sparta in dui i tàcculi : a tàccula, a chjaccula = aceddu neru è bizzichigiaddu chì stà in muntagna infurià si : metta si in furia, in collara ruzzà = briunà, fà monda rimori ciòciara : ùmita u fumaccionu : a grossa fumaccia dunnina : di donna pudditrina : di puddetru i pughjulani : u pughjulanu = l'abitanti di u poghju ribaldunati : abandunati magàcciuli : a magacciula = ughjettu postu par fà a paura à la ghjenti o à l'aceddi andacciani : un andaccianu = un vagabondu a castizzedda : una piccula càstizza u violu : u stradeddu, a piccula strada; furmatu à parta da "via" è da u suffissu "-olu" ricalzulata : rialzata a bonanova : a bona nutizia i grandinona : un grandinonu = una grossa grandinata s’infurionu : infurià si = metta si in furia, in còllara l'imbutonu : u grossu imbutu a vudinedda : u fiumiceddu mundati : mundà = caccià a scorza stracquata : in terra strappiddata : strippata si scuppulighja : si scuppuleghja, si sciappa in dui l'uvareddu : u picculu ùvaru u pizzittinu : u picculu pezzu ; mèlinu : nè caldu nè fritu si sparguddonu : sparguddà si, sparguglià si = falà si in u disordini sfarrachendu : sfarracà = apra un piulaconu : un aceddu ghjovanu ghjovanu à nurdivu : versu u nordu

Tempi hè una rivista culturali in lingua corsa criata di marzu 2018.
TempiTempi est une revue culturelle en langue corse créée en mars 2018.

Si pruponi di trattà di numarosi temi di a sucità muderna oghjinca (attualità corsa è internaziunali, giupulitica, cultura, storia, ecunumia, è cetara) è si cunsidareghja eredi di A Tramuntana di Santu Casanova è di A Cispra di Saveriu Paoli è Ghjacumu Santu Versini.
Elle a pour objectif de traiter de nombreux sujets aujourd'hui centraux tel que l'économie, les relations internationales, mais aussi la littérature, l'économie... Elle veut porter l'héritage culturel et historique de A Tramuntana de Santu Casanova ou encire A Cispra di Saveriu Paoli è Ghjacumu Santu Versini.

Com'edda spiega l'intistatura di a rivista:
Comme cela est expliqué dans l'article inaugural de la revue :

A Citatella (o Citadella) hè un quartieru stòricu di a cità di Bastia.
La Citadelle (en Corse A Citatella ou A Citadella) est un quartier historique de la ville de Bastia.

A so custruzzione ricolla à a presenza ghjenuvese in Corsica.
Sa construction date de la présence génoise en Corse.

Di a prima furtificazione di a Citatella, in talianu Castello della Bastia o dinù Fortino ùn ferma più nunda.
De la première fortification de la Citadelle, en italien Castello della Bastia ou aussi Fortino il ne reste plus rien.

Era situatu in locu è piazza di u bastione San Carlu, sopr'à u giardinu Romieu.
Il était situé en lieu et place du bastion Saint Charles, au-dessus du jardin de Romieu.

U palazzu ghjova di locu di residenza principale pè i guvernatori da a fine di u seculu XV sin'à a fine di a duminazione ghjenuvese, à u XVIIIu seculu.
Le palais a servi de résidence principale aux gouverneurs de la fin du XVe siècle jusqu'à la fin de la domination génoise, au XVIIIe siècle.

Ghjuvava dinù di locu di ghjustizia è di prigiò.
Il a servi également de cour de justice et de prison.

U Palazzu di i Nobili Dodeci
Le Palais des Nobles Douze

U Palazzu di i Nobili Dodeci hè statu creatu versu u 1703.
Le Palais des Nobles Douze a été créé vers 1703.

Era un'istituzione riservata à i Corsi, è sopr'à tuttu à e grande famiglie corse.
C'était une institution réservée aux Corses, en particulier aux descendants des grandes familles.

I dodeci cunsiglieri eranu eletti per dui anni.
Les douze conseillers étaient élus pour deux ans.

Avianu cum'è funzione d'aiutà u guvernatore.
Ils étaient censés aider le gouverneur pour certaines tâches.

Ponu esse cunsiderati cum'è i deputati di e pieve.
Ils peuvent être considérés comme les députés des pieve.

Cù a duminazione francese u bastimentu hè ricuperatu da l'armata chì ci mette i so scagni.
Sous la domination française, le bâtiment est récupéré par l'armée qui y met ses bureaux.

Oghje sò quelli di u serviziu di u patrimoniu di a municipalità di Bastia.
Ils sont aujourd'hui occupés par les services du patrimoine de la municipalité de Bastia.

Si trova Piazza di Corte, chjamata in francese Place du Donjon.
Il est situé Place du Donjon, anciennement appelée Piazza di Corte.

E muraglie di a cità
Les remparts de la ville

E muraglie e più antiche sò state edificate à u XVu seculu.
Les murs les plus anciens ont été construits au XVe siècle.