Untitled Document

# quw/Quichua-NT.xml.gz
# ro/Romanian.xml.gz

(src)="b.MAT.1.1.1"> Jesucristo aillu quillca , Davidmanda mirai , David Abrahanmanda mirai .
(trg)="b.MAT.1.1.1"> Cartea neamului lui Isus Hristos , fiul lui David , fiul lui Avraam .

(src)="b.MAT.1.2.1"> Abrahamba churi Isac aca , Isacpa churi Jacob aca , Jacobpa churiuna Judá aca paihua uquiunandi .
(trg)="b.MAT.1.2.1"> Avraam a născut pe Isaac ; Isaac a născut pe Iacov ; Iacov a născut pe Iuda şi fraţii lui ;

(src)="b.MAT.1.3.1"> Judá churiuna Fares Zarandi aca , Tamarmanda llucshijguna , Farespa churi Esrom aca , Esromba churi Aram aca .
(trg)="b.MAT.1.3.1"> Iuda a născut pe Fares şi Zara , din Tamar ; Fares a născut pe Esrom ; Esrom a născut pe Aram ;

(src)="b.MAT.1.4.1"> Aramba churi Aminadab aca , Aminadabpa churi Naason aca , Naasomba churi Salmón aca .
(trg)="b.MAT.1.4.1"> Aram a născut pe Aminadab ; Aminadab a născut pe Naason ; Naason a născut pe Salmon ;

(src)="b.MAT.1.5.1"> Salmomba churi Booz aca , Rahabmanda llucshij , Boozpa churi Obed aca , Rutmanda llucshij , Obedpa churi Isai aca .
(trg)="b.MAT.1.5.1"> Salmon a născut pe Boaz , din Rahab ; Boaz a născut pe Obed , din Rut ; Obed a născut pe Iese ;

(src)="b.MAT.1.6.1"> Isaihua churi rey apu David aca , rey apu Davidpa churi Salomón aca , Uriaspa huarmimanda llucshij .
(trg)="b.MAT.1.6.1"> Iese a născut pe împăratul David .
(trg)="b.MAT.1.6.2"> Împăratul David a născut pe Solomon , din văduva lui Urie ;

(src)="b.MAT.1.7.1"> Salomomba churi Roboam aca , Roboamba churi Abías aca , Abíaspa churi Asa aca .
(trg)="b.MAT.1.7.1"> Solomon a născut pe Roboam ; Roboam a născut pe Abia ; Abia a născut pe Asa ;

(src)="b.MAT.1.8.1"> Asajpa churi Josafat aca , Josafatpa churi Joram aca , Joramba churi Uzías aca .
(trg)="b.MAT.1.8.1"> Asa a născut pe Iosafat ; Iosafat a născut pe Ioram ; Ioram a născut pe Ozia ;

(src)="b.MAT.1.9.1"> Uzíaspa churi Jotam aca , Jotamba churi Acaz aca , Acazpa churi Ezequías aca .
(trg)="b.MAT.1.9.1"> Ozia a născut pe Ioatam ; Ioatam a născut pe Ahaz ; Ahaz a născut pe Ezechia ;

(src)="b.MAT.1.10.1"> Ezequíaspa churi Manases aca , Manasespa churi Amón aca , Amomba churi Josías aca .
(trg)="b.MAT.1.10.1"> Ezechia a născut pe Manase ; Manase a născut pe Amon ; Amon a născut pe Iosia ;

(src)="b.MAT.1.11.1"> Josíaspa churiuna Jeconías aca paihua uquiunandi , Babilonia llactama apashca horas .
(trg)="b.MAT.1.11.1"> Iosia a născut pe Iehonia şi fraţii lui , pe vremea strămutării în Babilon .

(src)="b.MAT.1.12.1"> Babiloniama apashca huasha , Jeconíaspa churi Salatiel aca , Salatielba churi Zorobabel aca .
(trg)="b.MAT.1.12.1"> După strămutarea în Babilon , Iehonia a născut pe Salatiel ; Salatiel a născut pe Zorobabel ;

(src)="b.MAT.1.13.1"> Zorobabelba churiuna Abiud aca , Eliaquindi , Eliaquimba churi Azor aca .
(trg)="b.MAT.1.13.1"> Zorobabel a născut pe Abiud ; Abiud a născut pe Eliachim ; Eliachim a născut pe Azor ;

(src)="b.MAT.1.14.1"> Azorba churi Sadoc aca , Sadocpa churi Aquim aca , Aquimba churi Eliud aca .
(trg)="b.MAT.1.14.1"> Azor a născut pe Sadoc ; Sadoc a născut pe Achim ; Achim a născut pe Eliud ;

(src)="b.MAT.1.15.1"> Eliudpa churi Eleazar aca , Eleazarba churi Matan aca , Matamba churi Jacob aca .
(trg)="b.MAT.1.15.1"> Eliud a născut pe Eleazar ; Eleazar a născut pe Matan ; Matan a născut pe Iacov ;

(src)="b.MAT.1.16.1"> Jacobpa churi José aca , Josega María cari aca .
(src)="b.MAT.1.16.2"> Maríamanda Cristo nishca Jesús pagarimuca .
(src)="b.MAT.1.16.3"> Cristo Dios ajllashca nin .
(trg)="b.MAT.1.16.1"> Iacov a născut pe Iosif , bărbatul Mariei , din care S ' a născut Isus , care Se cheamă Hristos .

(src)="b.MAT.1.17.1"> Shinajpi , Abrahanmanda Davidgama chunga chuscu cuti mirashcauna tianauca .
(src)="b.MAT.1.17.2"> Davidmanda Babiloniama apanagama chunga chuscu miraiguna tiaca .
(src)="b.MAT.1.17.3"> Babiloniama apashcamanda Cristogama chunga chuscu miraiguna aca .
(trg)="b.MAT.1.17.1"> Deci , dela Avraam pînă la David , sînt patrusprezece neamuri de toate ; dela David pînă la strămutarea în Babilon sînt patrusprezece neamuri ; şi dela strămutarea în Babilon pînă la Hristos , sînt patrusprezece neamuri .

(src)="b.MAT.1.18.1"> Jesucristo pagarina casnami aca .
(src)="b.MAT.1.18.2"> Paihua mama María , Josehua pactachishca asha , manaraj llutarijllaira , huahuara tupaca icsai , Santo Espiritumanda .
(trg)="b.MAT.1.18.1"> Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa : Maria , mama Lui , era logodită cu Iosif ; şi înainte ca să locuiască ei împreună , ea s ' a aflat însărcinată dela Duhul Sfînt .

(src)="b.MAT.1.19.1"> Paihua cari José , ali shungu runa asha , huarmi ama manali rimashca achu nisha , pacalla pacalla paita saquinara iyaca .
(trg)="b.MAT.1.19.1"> Iosif , bărbatul ei , era un om neprihănit , şi nu voia s ' o facă de ruşine înaintea lumii ; de aceea şi -a pus de gînd s ' o lase pe ascuns .

(src)="b.MAT.1.20.1"> Casna iyasha tiaushcai , shu Diosmanda ángel paita ricurimuca , pai puñusha nuspaushcai .
(src)="b.MAT.1.20.2"> Angel paita nica : José , Davidpa Churi , ama manzhaichu camba huarmi Mariara apingaj .
(src)="b.MAT.1.20.3"> Paihua icsai tupashca huahuaga Santo Espiritumandami .
(trg)="b.MAT.1.20.1"> Dar pe cînd se gîndea el la aceste lucruri , i s ' a arătat în vis un înger al Domnului , şi i -a zis : , ,Iosife , fiul lui David , nu te teme să iei la tine pe Maria , nevastă-ta , căci ce s ' a zămislit în ea , este dela Duhul Sfînt .

(src)="b.MAT.1.21.1"> Shu churira pagarichinga , paita shutichingui Jesús , paihua runaunara quishpichinga paiguna uchaunamanda .
(trg)="b.MAT.1.21.1"> Ea va naşte un Fiu , şi -i vei pune numele Isus , pentru că El va mîntui pe poporul Lui de păcatele sale .``

(src)="b.MAT.1.22.1"> Cai tucui tucuca , Señorba rimashca shimiuna pactaringaj , profeta nishca Diosmanda rimaj rimashcasna .
(trg)="b.MAT.1.22.1"> Toate aceste lucruri s ' au întîmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin proorocul , care zice :

(src)="b.MAT.1.23.1"> Shu huanra huarmi huahuara taringami , shu churira pagarichingami .
(src)="b.MAT.1.23.2"> Paita Emanuel nishca shutichingui .
(src)="b.MAT.1.23.3"> Cai shuti nin : Dios ñucanchihuami .
(trg)="b.MAT.1.23.1"> , ,Iată , fecioara va fi însărcinată , va naşte un fiu , şi -i vor pune numele Emanuil``, care, tîlmăcit, înseamnă: ,,Dumnezeu este cu noi``.

(src)="b.MAT.1.24.1"> José pai nuspashcamanda lliccharisha Señorba ángel rimashcasna rasha , paihua huarmira apica .
(trg)="b.MAT.1.24.1"> Cînd s ' a trezit Iosif din somn , a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului ; şi a luat la el pe nevastă-sa .

(src)="b.MAT.1.25.1"> Shinasha , paihua mana llutaricachu ñaupa churi pagarina huashagama .
(src)="b.MAT.1.25.2"> Paita shutichica JESÚS .
(trg)="b.MAT.1.25.1"> Dar n ' a cunoscut -o , pînă ce ea a născut un fiu .
(trg)="b.MAT.1.25.2"> Şi el i -a pus numele Isus .

(src)="b.MAT.2.1.1"> Jesús Judea partii tiaj Belén llactai pagarimushca horas , Herodes rey apu tiashcai , indi llucshina partimanda huaquin yachajguna Jerusalenma shamunauca .
(trg)="b.MAT.2.1.1"> După ce S ' a născut Isus în Betleemul din Iudea , în zilele împăratului Irod , iată că au venit nişte magi din Răsărit la Ierusalim ,

(src)="b.MAT.2.2.1"> ¿ Maibira pagarishcai judioguna rey apu ? ninauca .
(src)="b.MAT.2.2.2"> Paihua estrellasta ricushcanchi indi llucshina partii .
(src)="b.MAT.2.2.3"> Paita adorangaj shamushcanchi .
(trg)="b.MAT.2.2.1"> şi au întrebat : , ,Unde este Împăratul de curînd născut al Iudeilor ?
(trg)="b.MAT.2.2.2"> Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit , şi am venit să ne închinăm Lui .``

(src)="b.MAT.2.3.1"> Herodes rey apuga caita uyasha turbarica , tucui Jerusalen llactandi .
(trg)="b.MAT.2.3.1"> Cînd a auzit împăratul Irod acest lucru , s ' a turburat mult ; şi tot Ierusalimul s ' a turburat împreună cu el .

(src)="b.MAT.2.4.1"> Herodes tucui sacerdote apuunara , runaunamanda yachaira yachachijgunaras cayasha , paigunara tapuca : ¿ Cristoga maibira pagarina acai ? nisha .
(trg)="b.MAT.2.4.1"> A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului , şi a căutat să afle dela ei unde trebuia să Se nască Hristosul .

(src)="b.MAT.2.5.1"> Paiguna ninauca : Judeamanda Belembi ; Diosmanda rimaj casnami quillcashca :
(trg)="b.MAT.2.5.1"> , ,În Betleemul din Iudea``, i-au răspuns ei, ,,căci iată ce a fost scris prin proorocul:

(src)="b.MAT.2.6.1"> Can Belén , Judea partii tiaj , Judá apuunamanda mana yali ichillachu angui .
(src)="b.MAT.2.6.2"> Canmanda shu pushaj runa llucshinga , ñuca aillu Israelda cuirangaj .
(trg)="b.MAT.2.6.1"> , Şi tu , Betleeme , ţara lui Iuda , nu eşti nici de cum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda ; căci din tine va ieşi o Căpetenie , care va fi Păstorul poporului Meu Israel .``

(src)="b.MAT.2.7.1"> Shinajpi Herodes chi yachajgunara pacalla pacalla cayasha , paigunamanda ali tapucami estrellas ricurishca tiempora .
(trg)="b.MAT.2.7.1"> Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi , şi a aflat întocmai dela ei vremea în care se arătase steaua .

(src)="b.MAT.2.8.1"> Paigunara cachaca Belén llactama , Chima richi , nisha , huahuamanda sumajlla tapuichi .
(src)="b.MAT.2.8.2"> Paita tarishaga cuentahuaichi , ñuca shinallara shamusha huahuara adorangaj .
(trg)="b.MAT.2.8.1"> Apoi i -a trimes la Betleem , şi le -a zis : , ,duceţi-vă de cercetaţi cu deamăruntul despre Prunc : şi cînd Îl veţi găsi , daţi-mi şi mie de ştire , ca să vin şi eu să mă închin Lui .``

(src)="b.MAT.2.9.1"> Paiguna rey apura uyashca huasha rinaucami .
(src)="b.MAT.2.9.2"> Indi llucshina partii ricushca estrellas paiguna ñaupajpi rica pactai ringama , shinajpi huahua tiaushca huasi ahuai shayarica .
(trg)="b.MAT.2.9.1"> După ce au ascultat pe împăratul , magii au plecat .
(trg)="b.MAT.2.9.2"> Şi iată că steaua , pe care o văzuseră în Răsărit , mergea înaintea lor , pînă ce a venit şi s ' a oprit deasupra locului unde era Pruncul .

(src)="b.MAT.2.10.1"> Estrellasta ricusha cushiyanauca ashcara .
(trg)="b.MAT.2.10.1"> Cînd au văzut ei steaua , n ' au mai putut de bucurie .

(src)="b.MAT.2.11.1"> Huasii icusha huahuara ricunauca paihua mama Mariandi .
(src)="b.MAT.2.11.2"> Tuama urmasha , huahuara adoranauca .
(src)="b.MAT.2.11.3"> Paiguna valijgunara pascasha , huahuara cunauca curiras , incienso nishca gusto asnaj ambiras , mirra nishca asnaj iraras .
(trg)="b.MAT.2.11.1"> Au intrat în casă , au văzut Pruncul cu Maria , mama Lui , s ' au aruncat cu faţa la pămînt , şi I s ' au închinat ; apoi şi-au deschis vistieriile , şi I-au adus daruri : aur , tămîie şi smirnă .

(src)="b.MAT.2.12.1"> Astaun , nuspashcaunai rimashca aca ama tigrangaj Herodesma , paiguna rinauca shu nambira .
(trg)="b.MAT.2.12.1"> În urmă , au fost înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod , şi s ' au întors în ţara lor pe un alt drum .

(src)="b.MAT.2.13.1"> Paiguna rishca huasha , shu Señormanda ángel ricurimuca Josema pai nuspashcaunai , paita nisha : Atari , huahuara paihua mamandi pushari , Egipto nishca llactama miticuiri .
(src)="b.MAT.2.13.2"> Chihui chapai ñuca canda rimanagama .
(src)="b.MAT.2.13.3"> Herodes huahuara mascangami huañuchingaj .
(trg)="b.MAT.2.13.1"> După ce au plecat magii , un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif , şi -i zice : , ,Scoală-te , ia Pruncul şi pe mama Lui , fugi în Egipt , şi rămîi acolo pînă îţi voi spune eu ; căci Irod are să caute Pruncul , ca să -L omoare .``

(src)="b.MAT.2.14.1"> Pai lliccharisha , tuta huahuara paihua mamandi pushasha , Egipto llactama rinauca .
(trg)="b.MAT.2.14.1"> Iosif s ' a sculat , a luat Pruncul şi pe mama lui , noaptea , şi a plecat în Egipt .

(src)="b.MAT.2.15.1"> Chihui tianauca Herodes huañunagama , Señor rimashcara pactachingaj , Diosmanda rimaj rimashcasna : Egiptomanda ñuca Churira cayacani .
(trg)="b.MAT.2.15.1"> Acolo a rămas pînă la moartea lui Irod , ca să se împlineacă ce fusese vestit de Domnul prin proorocul care zice : , ,Am chemat pe Fiul Meu din Egipt .``

(src)="b.MAT.2.16.1"> Shinajpi Herodes yachajguna paita umachinaupi ricusha , ashcara piñarisha , huahuaunara huañuchingaj cachaca , tucui ichilla cari huahuanara , ishqui huata tupumanda pishiunara , Belembi tiajgunara , chi rayai tiajgunaras , yachajguna rimashca tiempomanda yupasha .
(trg)="b.MAT.2.16.1"> Atunci Irod , cînd a văzut că fusese înşelat de magi , s ' a mîniat foarte tare , şi a trimes să omoare pe toţi pruncii de parte bărbătească , dela doi ani în jos , cari erau în Betleem şi în toate împrejurimile lui , potrivit cu vremea , pe care o aflase întocmai dela magi .

(src)="b.MAT.2.17.1"> Chi horasllai Jeremías nishca Diosmanda rimaj rimashca shimi pactarica , pai nishca :
(trg)="b.MAT.2.17.1"> Atunci s ' a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia , care zice :

(src)="b.MAT.2.18.1"> Rama nishca llactai shimi uyarica , Atun caparina , atun huacai , atun llaquirina , Raquel paihua churiunamanda huacasha .
(src)="b.MAT.2.18.2"> Cariyanara mana munacachu paiguna huañushcamanda .
(trg)="b.MAT.2.18.1"> , ,Un ţipăt s ' a auzit în Rama , plîngere , şi bocet mult : Rahela îşi jălea copiii , şi nu voia să fie mîngîiată , pentrucă nu mai erau .``

(src)="b.MAT.2.19.1"> Shinashas , Herodes huañushca huasha , Señorba ángel cuti ricurimuca Josera pai nuspashcaunai , Egipto llactai .
(trg)="b.MAT.2.19.1"> După ce a murit Irod , un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif , în Egipt ,

(src)="b.MAT.2.20.1"> Atari , nica , huahuara paihua mamandi pushari , Israel llactara ri .
(src)="b.MAT.2.20.2"> Huahuara huañuchingaj niuguna ña huañunaushcami .
(trg)="b.MAT.2.20.1"> şi -i zice : , ,Scoală-te , ia Pruncul şi pe mama Lui , şi du-te în ţara lui Israel , căci au murit ceice căutau să ia viaţa Pruncului .``

(src)="b.MAT.2.21.1"> Shinajpi atarica , huahuara paihua mamandi pushaca .
(src)="b.MAT.2.21.2"> Israel llactama shamuca .
(trg)="b.MAT.2.21.1"> Iosif s ' a sculat , a luat Pruncul şi pe mama Lui , şi a venit în ţara lui Israel .

(src)="b.MAT.2.22.1"> Josega , Arquelao nishca Judea partii rey apu tucushcara uyashaga , paihua yaya Herodes randimanda , chima rinara manzhacami .
(src)="b.MAT.2.22.2"> Astaun nuspashcaunai uyasha , pai Galilea partima rica .
(trg)="b.MAT.2.22.1"> Dar cînd a auzit că în Iudea împărăţeşte Arhelau , în locul tatălui său Irod , s ' a temut să se ducă acolo ; şi , fiind înştiinţat de Dumnezeu în vis , a plecat în părţile Galileii .

(src)="b.MAT.2.23.1"> Nazaret nishca llactama pactamuca chihui tiangaj , Diosmanda rimajguna rimashcara pactachingaj , casna nisha : Pai Nazaret runa nishca anga .
(trg)="b.MAT.2.23.1"> A venit acolo , şi a locuit într ' o cetate , numită Nazaret , ca să se împlinească ce fusese vestit prin prooroci : că El va fi chemat Nazarinean .

(src)="b.MAT.3.1.1"> Chi punzhaunai Bautisaj Juan Judeai tiaj runa illashca partima rimaj shamuca .
(trg)="b.MAT.3.1.1"> În vremea aceea a venit Ioan Botezătorul , şi propovăduia în pustia Iudeii .

(src)="b.MAT.3.2.1"> Arrepentirichi , nica , ahua pacha mandana mayanllayashcami .
(trg)="b.MAT.3.2.1"> El zicea : , ,Pocăiţi-vă , căci Împărăţia cerurilor este aproape .``

(src)="b.MAT.3.3.1"> Caimi Isaías nishca Diosmanda rimaj rimaushca , nisha : Caparij shimi , runa illashca partii caparisha : Señor purina nambira alichichi , paihua ñambiunara dirichuichi .
(trg)="b.MAT.3.3.1"> Ioan acesta este acela care fusese vestit prin proorocul Isaia , cînd zice : , ,Iată glasul celui ce strigă în pustie : , Pregătiţi calea Domnului , neteziţi -I cărările .``

(src)="b.MAT.3.4.1"> Juan camello nishca illmahua ahuashcara churarishca aca , cara chumbillinahua chumbillishca aca .
(src)="b.MAT.3.4.2"> Atun ijiunara sacha mishquiras micuj aca .
(trg)="b.MAT.3.4.1"> Ioan purta o haină de păr de cămilă , şi la mijloc era încins cu un brîu de curea .
(trg)="b.MAT.3.4.2"> El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică .

(src)="b.MAT.3.5.1"> Paihuajma shamunauca Jerusalenmanda tucui Judeamanda , tucui Jordan rayai tiaj partiunamanda .
(trg)="b.MAT.3.5.1"> Locuitorii din Ierusalim , din toată Iudea şi din toate împrejurimile Iordanului , au început să iasă la el ;

(src)="b.MAT.3.6.1"> Juan paigunara bautisaca Jordan yacui , paiguna ucharashcaunara cuentajpi .
(trg)="b.MAT.3.6.1"> şi , mărturisindu-şi păcatele , erau botezaţi de el în rîul Iordan .

(src)="b.MAT.3.7.1"> Ashca fariseo nishcauna saduceo nishcaunandi paihuajma shamujta ricusha , Juan paigunara nica : Machacuimanda miraiguna , ¿ pi cangunara yachachica shamuj piñarishcamanda miticungaj ?
(trg)="b.MAT.3.7.1"> Dar cînd a văzut pe mulţi din Farisei şi din Saduchei că vin să primească botezul lui , le -a zis : , ,Pui de năpîrci , cine v ' a învăţat să fugiţi de mînia viitoare ?

(src)="b.MAT.3.8.1"> Arrepentirina tonora raichi .
(trg)="b.MAT.3.8.1"> Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră .

(src)="b.MAT.3.9.1"> Ama iyaichichu canguna quiquin shungüi ningaj : Abrahanga ñucanchi yaya , nisha .
(src)="b.MAT.3.9.2"> Cangunara nini , Dios cai quiquin rumiunamanda churiunara Abrahambajta sicachinara ushanmi .
(trg)="b.MAT.3.9.1"> Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă : , Avem ca tată pe Avraam !` Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.

(src)="b.MAT.3.10.1"> Maspas , cunallara hachara churashcami yura sapii .
(src)="b.MAT.3.10.2"> Chimanda maican yura mana ali muyura aparijpi cuchushca anga , ninai shitashca anga .
(trg)="b.MAT.3.10.1"> Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor : deci , orice pom , care nu face roadă bună , va fi tăiat şi aruncat în foc .

(src)="b.MAT.3.11.1"> Ñuca cierto pacha cangunara bautisauni yacui , arrepentirishcamanda .
(src)="b.MAT.3.11.2"> Astaun ñuca huashai shamuj cangunara Santo Espiritui ninais bautisangami .
(src)="b.MAT.3.11.3"> Ñucaga mana valijchu ani paihua zapatosllas apangaj .
(src)="b.MAT.3.11.4"> Pai ñucamanda yali ushajmi .
(trg)="b.MAT.3.11.1"> Cît despre mine , eu vă botez cu apă , spre pocăinţă ; dar Celce vine după mine , este mai puternic decît mine , şi eu nu sînt vrednic să -I duc încălţămintele .
(trg)="b.MAT.3.11.2"> El vă va boteza cu Duhul Sfînt şi cu foc .

(src)="b.MAT.3.12.1"> Paihua maquii huairachinara chariun , llushtina pambara pichangami , trigo muyura apingami huacachina huasii , carara rupachingami mana tucurij ninai .
(trg)="b.MAT.3.12.1"> Acela Îşi are lopata în mînă , Îşi va curăţi cu desăvîrşire aria , şi Îşi va strînge grîul în grînar ; dar pleava o va arde într ' un foc care nu se stinge .``

(src)="b.MAT.3.13.1"> Shinajpi Galilea partimanda Jesús Jordanma shamuca Juanbajma , pai bautisai tucungaj .
(trg)="b.MAT.3.13.1"> Atunci a venit Isus din Galilea la Iordan , la Ioan , ca să fie botezat de el .

(src)="b.MAT.3.14.1"> Juanga mana munacachu .
(src)="b.MAT.3.14.2"> Canmi ñucara bautisana angui , nica .
(src)="b.MAT.3.14.3"> ¿ Astaun canzhu ñucajma shamungui ?
(trg)="b.MAT.3.14.1"> Dar Ioan căuta să -l oprească . , ,Eu``, zicea el, ,,am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?``

(src)="b.MAT.3.15.1"> Jesús paita cutipaca : Saquilla , ministirinmi ñucanchi tucui aliranara pactachingaj .
(src)="b.MAT.3.15.2"> Shinajpi Juan lugarda cuca .
(trg)="b.MAT.3.15.1"> Drept răspuns , Isus i -a zis : , ,Lasă-Mă acum , căci aşa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit .`` Atunci Ioan L -a lăsat.

(src)="b.MAT.3.16.1"> Bautisashca huasha , Jesús yacumanda sicaca , shinajpi anua pacha pascarica .
(src)="b.MAT.3.16.2"> Diospa Espiritura palomasna irgumujta ricuca , paihua ahuai shamucami .
(trg)="b.MAT.3.16.1"> De îndată ce a fost botezat , Isus a ieşit afară din apă .
(trg)="b.MAT.3.16.2"> Şi în clipa aceea cerurile s ' au deschis , şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu pogorîndu-Se în chip de porumbel şi venind peste El .

(src)="b.MAT.3.17.1"> Shu shimi anua pachamanda uyarimuca nisha : Caimi ñuca llaquishca Churi , paihuajpi yapa cushi ani .
(trg)="b.MAT.3.17.1"> Şi din ceruri s ' a auzit un glas , care zicea : , ,Acesta este Fiul Meu prea iubit , în care Îmi găsesc plăcerea .``

(src)="b.MAT.4.1.1"> Shinajpi Santo Espíritu Jesusta pushaca runa illashca partima , Supai Apu paita tentangaj .
(trg)="b.MAT.4.1.1"> Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie , ca să fie ispitit de diavolul .

(src)="b.MAT.4.2.1"> Chuscu chunga punzhara , tutandi punzhandi sasishca huasha , mana micusha , Jesús yarcachica .
(trg)="b.MAT.4.2.1"> Acolo a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi ; la urmă a flămînzit .

(src)="b.MAT.4.3.1"> Supai paihuajma tentangaj shamusha , paita nica : Can Diospa Churi ashaga , cai rumiunara rimai : Tanda tucui , nisha .
(trg)="b.MAT.4.3.1"> Ispititorul s ' a apropiat de El , şi i -a zis : , ,Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu , porunceşte ca pietrele acestea să se facă pîni .``

(src)="b.MAT.4.4.1"> Jesús cutipasha nica : Quillcashcami tian : Mana tandallahua runa causangachu , astaun Dios tucui rimashca shimimandas .
(trg)="b.MAT.4.4.1"> Drept răspuns , Isus i -a zis : , ,Este scris : , Omul nu trăieşte numai cu pîne , ci cu orice cuvînt care iese din gura lui Dumnezeu .``

(src)="b.MAT.4.5.1"> Shinajpi Supai Apu paita Dios ajllashca llactama pushaca , templo nishca Diospa huasi ahua pundai paita shayachica .
(trg)="b.MAT.4.5.1"> Atunci diavolul L -a dus în sfînta cetate , L -a pus pe straşina Templului ,

(src)="b.MAT.4.6.1"> Paita nica : Can Diospa Churi ashaga , allpama urmai ; casna quillcashcami tian : Paihua angelgunara cambajma cachangami .
(src)="b.MAT.4.6.2"> Shinallara , Canda apinaungami paiguna maquiunai , ama camba chaqui nijtaringaj rumii .
(trg)="b.MAT.4.6.1"> şi I -a zis : , ,Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu , aruncă-Te jos ; căci este scris : , El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta ; şi ei Te vor lua pe mîni , ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră .``

(src)="b.MAT.4.7.1"> Jesús paita cutipaca : Shinallara quillcashcami tian : Señorda camba Diosta ama tentanguichu .
(trg)="b.MAT.4.7.1"> , ,De asemenea este scris``, a zis Iisus: ,,Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău.``

(src)="b.MAT.4.8.1"> Cutillara , Supai Apu paita shu yapa ahua urcuma pushaca , chimanda tucui mundu llactaunara ricuchica paiguna sumajndi .
(trg)="b.MAT.4.8.1"> Diavolul L -a dus apoi pe un munte foarte înalt , I -a arătat toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor , şi I -a zis :

(src)="b.MAT.4.9.1"> Supai paita nica : Cai tucuira canda cushami can tuama urmasha ñucara adorajpi .
(trg)="b.MAT.4.9.1"> , ,Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie , dacă Te vei arunca cu faţa la pămînt şi Te vei închina mie .``

(src)="b.MAT.4.10.1"> Shinajpi Jesús paita nica : Ri , Satanás , quillcashcami tian : Señorda camba Diosta adorana mangui , paulara sirvina mangui .
(trg)="b.MAT.4.10.1"> , ,Pleacă , Satano``, i -a răspuns Isus. ,,Căci este scris: ,Domnului, Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să -I slujeşti.``

(src)="b.MAT.4.11.1"> Shinajpi Supai Apu paita saquica .
(src)="b.MAT.4.11.2"> Angelguna shamunauca , paita sirvinauca .
(trg)="b.MAT.4.11.1"> Atunci diavolul L -a lăsat .
(trg)="b.MAT.4.11.2"> Şi deodată au venit la Isus nişte îngeri , şi au început să -I slujească .

(src)="b.MAT.4.12.1"> Jesús Juan chonda cularbi ishcashcara uyasha , Galileama tigraca .
(trg)="b.MAT.4.12.1"> Cînd a auzit Isus că Ioan fusese închis , a plecat în Galilea .

(src)="b.MAT.4.13.1"> Nazaret llactara saquisha , Capernaum nishca lamar patai tiaj llactama shamuca , chihui causauca .
(src)="b.MAT.4.13.2"> Capernaum llacta Zabulón Neftalí nishca partiunai tian .
(trg)="b.MAT.4.13.1"> A părăsit Nazaretul , şi a venit de a locuit în Capernaum , lîngă mare , în ţinutul lui Zabulon şi Neftali ,

(src)="b.MAT.4.14.1"> Jesús caima shamuca Isaías nishca Diosmanda rimaj rimashcara pactachingaj , casna nisha :
(trg)="b.MAT.4.14.1"> ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia , care zice :

(src)="b.MAT.4.15.1"> Zabulón llactas , Neftalí llactas , lamar ñambii , Jordan huashai , gentil nishcauna Galilea partii ;
(trg)="b.MAT.4.15.1"> , ,Ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali , înspre mare , dincolo de Iordan , Galilea Neamurilor ,

(src)="b.MAT.4.16.1"> Llandu tutai tiarij runauna atun velara ricunauca .
(src)="b.MAT.4.16.2"> Huañuna llandui tiarijgunara vela punzhayachicami .
(trg)="b.MAT.4.16.1"> Norodul acesta , care zăcea în întunerec , a văzut o mare lumină ; şi peste cei ce zăceau în ţinutul şi în umbra morţii , a răsărit lumina .``

(src)="b.MAT.4.17.1"> Chi horasmanda pacha , Jesús yachachingaj callarica .
(src)="b.MAT.4.17.2"> Rimai callarica : Arrepentirichi , nisha , ahua pacha mandana mayanllayashcami .
(trg)="b.MAT.4.17.1"> De atunci încolo , Isus a început să propovăduiască , şi să zică : , ,Pocăiţi-vă , căci Împărăţia cerurilor este aproape .``

(src)="b.MAT.4.18.1"> Jesús , Galilea lamar rayai puriusha , ishquindi uquira ricuca , Pedro nishca Simón aca , paihua uqui Andresndi , licarinauca lamarbi .
(src)="b.MAT.4.18.2"> Aichahuara apijguna anauca .
(trg)="b.MAT.4.18.1"> Pe cînd trecea pe lîngă marea Galileii , Isus a văzut doi fraţi : pe Simon , zis Petru , şi pe fratele său Andrei , cari aruncau o mreajă în mare ; căci erau pescari .

(src)="b.MAT.4.19.1"> Paigunara nica : Ñucara catihuaichi , cangunara runara licajgunara rasha .
(trg)="b.MAT.4.19.1"> El le -a zis : , ,Veniţi după Mine , şi vă voi face pescari de oameni .``

(src)="b.MAT.4.20.1"> Paiguna licaunara dsas saquisha , paita catinauca .
(trg)="b.MAT.4.20.1"> Îndată ei au lăsat mrejile , şi au mers după El .

(src)="b.MAT.4.21.1"> Chimanda rijpi , shu ishquindi uquira ricuca , Jacobo Zebedeo churi paihua uqui Juandi .
(src)="b.MAT.4.21.2"> Paiguna yaya Zebedeohua canoai tianauca licaunara sirasha .
(src)="b.MAT.4.21.3"> Jesús paigunara cayaca : Shamichi , nisha .
(trg)="b.MAT.4.21.1"> Deacolo a mers mai departe , şi a văzut pe alţi doi fraţi : pe Iacov , fiul lui Zebedei , şi pe Ioan , fratele lui , cari erau într ' o corabie cu tatăl lor Zebedei , şi îşi cîrpeau mrejile .
(trg)="b.MAT.4.21.2"> El i -a chemat .

(src)="b.MAT.4.22.1"> Paiguna dsaslla canoara yayaras saquisha , paita catinauca .
(trg)="b.MAT.4.22.1"> Şi îndată , ei au lăsat corabia şi pe tatăl lor , şi au mers după El .

(src)="b.MAT.4.23.1"> Jesús tucui Galilea partiunama risha , paiguna tandarina huasiunai yachachisha , Dios mandana pacha ali shimira camachisha , tucui ungüigunaras tucui nanaigunaras alichisha purica .
(trg)="b.MAT.4.23.1"> Isus străbătea toată Galilea , învăţînd pe norod în sinagogi , propovăduind Evanghelia Împărăţiei , şi tămăduind orice boală şi orice neputinţă care era în norod .

(src)="b.MAT.4.24.1"> Paihua shuti uyarica tucui Siria nishca partiunai .
(src)="b.MAT.4.24.2"> Paihuajma pushamunauca nanachijgunara , imahua ungusha tormendarishcaunaras , supai apishcaunaras , loco tucushcaunaras , suchu nishca mana purina ushajgunaras .
(src)="b.MAT.4.24.3"> Paigunara alichica .
(trg)="b.MAT.4.24.1"> I s ' a dus vestea în toată Siria ; şi aduceau la El pe toţi ceice sufereau de felurite boale şi chinuri : pe cei îndrăciţi , pe cei lunatici şi pe cei slăbănogi ; şi El îi vindeca .

(src)="b.MAT.4.25.1"> Ashca runauna paita catimunauca , Galileamandas Decápolis nishca partimandas , Jerusalenmandas , Judeamandas , Jordan yacu chimbamandas .
(trg)="b.MAT.4.25.1"> După El au mers multe noroade din Galilea , din Decapole , din Ierusalim , din Iudea şi de dincolo de Iordan .

(src)="b.MAT.5.1.1"> Jesús chi ashca runaunara ricusha , urcuma sicaca ; pai tiarijpi pai yachachishca runauna paihuajma shamunauca .
(trg)="b.MAT.5.1.1"> Cînd a văzut Isus noroadele , S ' a suit pe munte ; şi dupăce a şezut jos , ucenicii Lui s ' au apropiat de El .

(src)="b.MAT.5.2.1"> Jesús rimasha paigunara yachachica nisha :
(trg)="b.MAT.5.2.1"> Apoi a început să vorbească şi să -i înveţe astfel :

(src)="b.MAT.5.3.1"> Cushiunami almai pugri anchi nijguna .
(src)="b.MAT.5.3.2"> Paigunajmi ahua pacha mandana .
(trg)="b.MAT.5.3.1"> Ferice de cei săraci în duh , căci a lor este Împărăţia cerurilor !

(src)="b.MAT.5.4.1"> Cushiunami huacajguna , paiguna cushi tucunaungami .
(trg)="b.MAT.5.4.1"> Ferice de ceice plîng , căci ei vor fi mîngîiaţi !

(src)="b.MAT.5.5.1"> Cushiunami mansouna , paiguna cai pachara cui tucunaungami .
(trg)="b.MAT.5.5.1"> Ferice de cei blînzi , căci ei vor moşteni pămîntul !

(src)="b.MAT.5.6.1"> Cushiunami alirangaj yarcachijguna upinaichijguna , sajsachisca anaunga .
(trg)="b.MAT.5.6.1"> Ferice de cei flămînzi şi însetaţi după neprihănire , căci ei vor fi săturaţi !

(src)="b.MAT.5.7.1"> Cushiunami llaquij shunguyujguna , paiguna llaquishca tucunaungami .
(trg)="b.MAT.5.7.1"> Ferice de cei milostivi , căci ei vor avea parte de milă !

(src)="b.MAT.5.8.1"> Cushiunami chuyaj shunguuna , paiguna Diosta ricunaungami .
(trg)="b.MAT.5.8.1"> Ferice de cei cu inima curată , căci ei vor vedea pe Dumnezeu !

(src)="b.MAT.5.9.1"> Cushiunami macanaujpurara alichijguna , Diospa churiuna nishca anaunga .
(trg)="b.MAT.5.9.1"> Ferice de cei împăciuitori , căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu !

(src)="b.MAT.5.10.1"> Cushiunami aliranamanda tormendachishcauna , paigunajmi ahua pacha mandana .
(trg)="b.MAT.5.10.1"> Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii , căci a lor este Împărăţia cerurilor !