# pt/Portuguese.xml.gz
# quc/Kiche-NT.xml.gz


(src)="b.MAT.1.1.1"> Livro da genealogia de Jesus Cristo , filho de Davi , filho de Abraão .
(trg)="b.MAT.1.1.1"> Are waˈ ri qui biˈ ri u mam ri Jesús ojer .
(trg)="b.MAT.1.1.2"> Ri Jesús Are rachalaxic ri ka mam David xukujeˈ ri ka mam Abraham ojer .

(src)="b.MAT.1.2.1"> A Abraão nasceu Isaque ; a Isaque nasceu Jacó ; a Jacó nasceram Judá e seus irmãos ;
(trg)="b.MAT.1.2.1"> Ri ka mam Abraham are u tat ri ka mam Isaac .
(trg)="b.MAT.1.2.2"> Ri ka mam Isaac are u tat ri ka mam Jacob .
(trg)="b.MAT.1.2.3"> Ri ka mam Jacob are u tat ri ka mam Judá xukujeˈ tak ri e rachalal ri areˈ .

(src)="b.MAT.1.3.1"> a Judá nasceram , de Tamar , Farés e Zará ; a Farés nasceu Esrom ; a Esrom nasceu Arão ;
(trg)="b.MAT.1.3.1"> Ri ka mam Judá are u tat ri ka mam Fares xukujeˈ ri ka mam Zara .
(trg)="b.MAT.1.3.2"> Ri qui nan cˈut are ri nan Tamar .
(trg)="b.MAT.1.3.3"> Ri ka mam Fares are u tat ri ka mam Esrom .
(trg)="b.MAT.1.3.4"> Ri ka mam Esrom are u tat ri ka mam Aram .

(src)="b.MAT.1.4.1"> a Arão nasceu Aminadabe ; a Aminadabe nasceu Nasom ; a Nasom nasceu Salmom ;
(trg)="b.MAT.1.4.1"> Ri ka mam Aram are u tat ri ka mam Aminadab .
(trg)="b.MAT.1.4.2"> Ri ka mam Aminadab are u tat ri ka mam Naasón .
(trg)="b.MAT.1.4.3"> Ri ka mam Naasón are u tat ri ka mam Salmón .

(src)="b.MAT.1.5.1"> a Salmom nasceu , de Raabe , Booz ; a Booz nasceu , de Rute , Obede ; a Obede nasceu Jessé ;
(trg)="b.MAT.1.5.1"> Ri ka mam Salmón are u tat ri ka mam Booz .
(trg)="b.MAT.1.5.2"> Ru nan ri ka mam Booz are ri nan Rahab .
(trg)="b.MAT.1.5.3"> Ri ka mam Booz are u tat ri ka mam Obed .
(trg)="b.MAT.1.5.4"> Ru nan ri ka mam Obed are ri nan Rut .
(trg)="b.MAT.1.5.5"> Ri ka mam Obed are u tat ri ka mam Isaí .

(src)="b.MAT.1.6.1"> e a Jessé nasceu o rei Davi .
(src)="b.MAT.1.6.2"> A Davi nasceu Salomão da que fora mulher de Urias ;
(trg)="b.MAT.1.6.1"> Ri ka mam Isaí are u tat ri ka mam David ri nim takanel .
(trg)="b.MAT.1.6.2"> Ri ka mam David ri nim takanel rucˈ ri chichuˈ ri xrixokilaj na ri tat Urías , e areˈ u nan u tat ri ka mam Salomón .

(src)="b.MAT.1.7.1"> a Salomão nasceu Roboão ; a Roboão nasceu Abias ; a Abias nasceu Asafe ;
(trg)="b.MAT.1.7.1"> Ri ka mam Salomón are u tat ri ka mam Roboam .
(trg)="b.MAT.1.7.2"> Ri ka mam Roboam are u tat ri ka mam Abías .
(trg)="b.MAT.1.7.3"> Ri ka mam Abías are u tat ri ka mam Asa .

(src)="b.MAT.1.8.1"> a Asafe nasceu Josafá ; a Josafá nasceu Jorão ; a Jorão nasceu Ozias ;
(trg)="b.MAT.1.8.1"> Ri ka mam Asa are u tat ri ka mam Josafat .
(trg)="b.MAT.1.8.2"> Ri ka mam Josafat are u tat ri ka mam Joram .
(trg)="b.MAT.1.8.3"> Ri ka mam Joram are u tat ri ka mam Uzías .

(src)="b.MAT.1.9.1"> a Ozias nasceu Joatão ; a Joatão nasceu Acaz ; a Acaz nasceu Ezequias ;
(trg)="b.MAT.1.9.1"> Ri ka mam Uzías are u tat ri ka mam Jotam .
(trg)="b.MAT.1.9.2"> Ri ka mam Jotam are u tat ri ka mam Acaz .
(trg)="b.MAT.1.9.3"> Ri ka mam Acaz are u tat ri ka mam Ezequías .

(src)="b.MAT.1.10.1"> a Ezequias nasceu Manassés ; a Manassés nasceu Amom ; a Amom nasceu Josias ;
(trg)="b.MAT.1.10.1"> Ri ka mam Ezequías are u tat ri ka mam Manasés .
(trg)="b.MAT.1.10.2"> Ri ka mam Manasés are u tat ri ka mam Amón .
(trg)="b.MAT.1.10.3"> Ri ka mam Amón are u tat ri ka mam Josías .

(src)="b.MAT.1.11.1"> a Josias nasceram Jeconias e seus irmãos , no tempo da deportação para Babilônia .
(trg)="b.MAT.1.11.1"> Ri ka mam Josías are u tat ri ka mam Jeconías , xukujeˈ ri e rachalal .
(trg)="b.MAT.1.11.2"> Pa tak ri kˈij riˈ xecˈam bi ri winak aj Israel , xeopan cˈu pa ri tinimit Babilonia .

(src)="b.MAT.1.12.1"> Depois da deportação para Babilônia nasceu a Jeconias , Salatiel ; a Salatiel nasceu Zorobabel ;
(trg)="b.MAT.1.12.1"> Aretak ri winak aj Israel e cˈo chic pa ri tinimit Babilonia , ri ka mam Jeconías xcˈoji jun u cˈojol , Salatiel u biˈ .
(trg)="b.MAT.1.12.2"> Ri ka mam Salatiel are u tat ri ka mam Zorobabel .

(src)="b.MAT.1.13.1"> a Zorobabel nasceu Abiúde ; a Abiúde nasceu Eliaquim ; a Eliaquim nasceu Azor ;
(trg)="b.MAT.1.13.1"> Ri ka mam Zorobabel are u tat ri ka mam Abiud .
(trg)="b.MAT.1.13.2"> Ri ka mam Abiud are u tat ri ka mam Eliaquim .
(trg)="b.MAT.1.13.3"> Ri ka mam Eliaquim are u tat ri ka mam Azor .

(src)="b.MAT.1.14.1"> a Azor nasceu Sadoque ; a Sadoque nasceu Aquim ; a Aquim nasceu Eliúde ;
(trg)="b.MAT.1.14.1"> Ri ka mam Azor are u tat ri ka mam Sadoc .
(trg)="b.MAT.1.14.2"> Ri ka mam Sadoc are u tat ri ka mam Aquim .
(trg)="b.MAT.1.14.3"> Ri ka mam Aquim are u tat ri ka mam Eliud .

(src)="b.MAT.1.15.1"> a Eliúde nasceu Eleazar ; a Eleazar nasceu Matã ; a Matã nasceu Jacó ;
(trg)="b.MAT.1.15.1"> Ri ka mam Eliud are u tat ri ka mam Eleazar .
(trg)="b.MAT.1.15.2"> Ri ka mam Eleazar are u tat ri ka mam Matán .
(trg)="b.MAT.1.15.3"> Ri ka mam Matán are u tat ri ka mam Jacob .

(src)="b.MAT.1.16.1"> e a Jacó nasceu José , marido de Maria , da qual nasceu JESUS , que se chama Cristo .
(trg)="b.MAT.1.16.1"> Ri ka mam Jacob are ru tat ri a José ri rachajil ri María .
(trg)="b.MAT.1.16.2"> We María riˈ are cˈu waˈ ru nan ri Jesús ri cäbix Cristo che .

(src)="b.MAT.1.17.1"> De sorte que todas as gerações , desde Abraão até Davi , são catorze gerações ; e desde Davi até a deportação para Babilônia , catorze gerações ; e desde a deportação para Babilônia até o Cristo , catorze gerações .
(trg)="b.MAT.1.17.1"> Je riˈ chi cajlajuj juchˈob tataxelab cachiˈl ri qui cˈojol e ocˈowinak xchaptaj lok rucˈ ri ka mam Abraham cˈä rucˈ ri ka mam David .
(trg)="b.MAT.1.17.2"> Cajlajuj chic xchaptaj lok rucˈ ri ka mam David cˈä aretak xecˈam bi ri winak aj Israel , xeopan pa ri tinimit Babilonia .
(trg)="b.MAT.1.17.3"> Te cˈu riˈ e cˈo chi cajlajuj chic cˈä xil na u wäch ri Cristo .

(src)="b.MAT.1.18.1"> Ora , o nascimento de Jesus Cristo foi assim : Estando Maria , sua mãe , desposada com José , antes de se ajuntarem , ela se achou ter concebido do Espírito Santo .
(trg)="b.MAT.1.18.1"> Are je waˈ xbantajic aretak xil u wäch ri alaj a Jesús : Ri kˈapoj al María ru nan u yoˈm chi u tzij che cˈulanem rucˈ ri a José .
(trg)="b.MAT.1.18.2"> Mäjaˈ cˈu quecˈuliˈc aretak ri al María xcanaj yawab winak rumal ru chukˈab ri Lokˈalaj Espíritu .

(src)="b.MAT.1.19.1"> E como José , seu esposo , era justo , e não a queria infamar , intentou deixá-la secretamente .
(trg)="b.MAT.1.19.1"> Ri a José cˈut ri rachajil are jun achi ri jicom ranimaˈ cho ri Dios , man craj tä cˈut cäresaj u qˈuixbal ri al María chquiwäch ri winak .
(trg)="b.MAT.1.19.2"> Rumal riˈ xuchomaj u yaˈic canok xak chi cˈuyal .

(src)="b.MAT.1.20.1"> E , projetando ele isso , eis que em sonho lhe apareceu um anjo do Senhor , dizendo : José , filho de Davi , não temas receber a Maria , tua mulher , pois o que nela se gerou é do Espírito Santo ;
(trg)="b.MAT.1.20.1"> Aretak jeˈ tajin cuchomaj waˈ , xpe jun ángel ri takom lok rumal ri Dios ri xucˈut rib chuwäch ri a José pa ri u waram , xubij che : A José , at baˈ at rachalaxic ri tat David .
(trg)="b.MAT.1.20.2"> Maxej awib chucˈamic ri al María che awixokil , rumal chi ri ral ri quil na u wäch , are rech ri Lokˈalaj Espíritu waˈ .

(src)="b.MAT.1.21.1"> ela dará � luz um filho , a quem chamarás JESUS ; porque ele salvará o seu povo dos seus pecados .
(trg)="b.MAT.1.21.1"> Ri areˈ cäcˈoji na jun ral ala , cacoj cˈu na JESÚS che u biˈ .
(trg)="b.MAT.1.21.2"> ( Ri “ Jesús ” quel cubij “ Toˈl Ke ” . )
(trg)="b.MAT.1.21.3"> Jeˈ u biˈ waˈ rumal chi queutoˈ na ru winakil , queresaj na pa ri qui mac , ― xcha ri ángel .

(src)="b.MAT.1.22.1"> Ora , tudo isso aconteceu para que se cumprisse o que fora dito da parte do Senhor pelo profeta :
(trg)="b.MAT.1.22.1"> Ronojel waˈ xbantajic rech kas jeˈ quel wi jas ru bim ri Kajaw Dios rumal ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri cubij :

(src)="b.MAT.1.23.1"> Eis que a virgem conceberá e dará � luz um filho , o qual será chamado EMANUEL , que traduzido é : Deus conosco .
(trg)="b.MAT.1.23.1"> Ri kˈapoj ali cäcanaj na can yawab winak , cäril cˈu na u wäch jun ral ala ri cäbix na Emanuel che ,

(src)="b.MAT.1.24.1"> E José , tendo despertado do sono , fez como o anjo do Senhor lhe ordenara , e recebeu sua mulher ;
(trg)="b.MAT.1.24.1"> ― cächaˈ .
(trg)="b.MAT.1.24.2"> Quel cubij waˈ : Ri Dios cˈo kucˈ , ― cächa riˈ .
(trg)="b.MAT.1.24.3"> Aretak xcˈastaj ri a José che ru waram , xunimaj ri xbix che rumal ri ángel ri takom lok rumal ri Dios .
(trg)="b.MAT.1.24.4"> Xucˈam ri al María che rixokil .

(src)="b.MAT.1.25.1"> e não a conheceu enquanto ela não deu � luz um filho ; e pôs-lhe o nome de JESUS .
(trg)="b.MAT.1.25.1"> Man xquirik tä cˈu na quib , xane cˈä teˈ aretak xil na u wäch ri ral ri al María .
(trg)="b.MAT.1.25.2"> Ri a José xucoj cˈu JESÚS che u biˈ .

(src)="b.MAT.2.1.1"> Tendo , pois , nascido Jesus em Belém da Judéia , no tempo do rei Herodes , eis que vieram do oriente a Jerusalém uns magos que perguntavam :
(trg)="b.MAT.2.1.1"> Ri alaj a Jesús xil u wäch pa ri tinimit Belén , ri cˈo pa Judea .
(trg)="b.MAT.2.1.2"> Are chiˈ cˈo ri tat Herodes che nim takanel puwiˈ ronojel ri Judea .
(trg)="b.MAT.2.1.3"> Xeopan cˈu jujun achijab ajnoˈjab pa ri tinimit Jerusalén , jelaˈ cˈu quepe pa relbal kˈij .

(src)="b.MAT.2.2.1"> Onde está aquele que é nascido rei dos judeus ? pois do oriente vimos a sua estrela e viemos adorá-lo .
(trg)="b.MAT.2.2.1"> Xquitaˈ cˈu u tzijol chilaˈ , xquibij : ¿ Jawijeˈ cäriktaj wi ri nim takanel ri cätakan na pa qui wiˈ ri winak aj Israel ri cˈä teˈ xil u wäch ?
(trg)="b.MAT.2.2.2"> Xa xkil ru chˈimil pa relbal kˈij , rumal riˈ xujpe chukˈijilaxic , ― xechaˈ .

(src)="b.MAT.2.3.1"> O rei Herodes , ouvindo isso , perturbou-se , e com ele toda a Jerusalém ;
(trg)="b.MAT.2.3.1"> Aretak ri tat Herodes ri nim takanel xuta waˈ , sibalaj xsach u cˈux , jeˈ xukujeˈ conojel ri niqˈuiaj winak aj Jerusalén .

(src)="b.MAT.2.4.1"> e , reunindo todos os principais sacerdotes e os escribas do povo , perguntava-lhes onde havia de nascer o Cristo .
(trg)="b.MAT.2.4.1"> Xtakan cˈu ri nim takanel che qui siqˈuixic ri qui nimakil sacerdotes , xukujeˈ ri tijonelab re ri Pixab , xutaˈ cˈu chque jawijeˈ quil wi na u wäch ri Cristo .

(src)="b.MAT.2.5.1"> Responderam-lhe eles : Em Belém da Judéia ; pois assim está escrito pelo profeta :
(trg)="b.MAT.2.5.1"> Ri e areˈ xquibij che : Pa ri tinimit Belén ri cˈo pa Judea , rumal chi ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri Dios je waˈ xutzˈibaj :

(src)="b.MAT.2.6.1"> E tu , Belém , terra de Judá , de modo nenhum és a menor entre as principais cidades de Judá ; porque de ti sairá o Guia que há de apascentar o meu povo de Israel .
(trg)="b.MAT.2.6.1"> Ri at tinimit Belén , at riˈ ri rech ri rulew ri Judá , machomaj chi ri at man nim tä a kˈij at chquiwäch ri kˈatal tak tzij ri e cˈo chilaˈ , rumal chi awucˈ at quel wi na jun nim cˈamal be , ri cucˈam na qui be ri nu winak aj Israel ,

(src)="b.MAT.2.7.1"> Então Herodes chamou secretamente os magos , e deles inquiriu com precisão acerca do tempo em que a estrela aparecera ;
(trg)="b.MAT.2.7.1"> ― cächaˈ , ― xecha ri tijonelab re ri Pixab .
(trg)="b.MAT.2.7.2"> Are cˈu ri tat Herodes chelakˈal xeusiqˈuij ri ajnoˈjab , xutaˈ cˈu chque jampaˈ kas xcˈutun ri chˈimil .

(src)="b.MAT.2.8.1"> e enviando-os a Belém , disse-lhes : Ide , e perguntai diligentemente pelo menino ; e , quando o achardes , participai-mo , para que também eu vá e o adore .
(trg)="b.MAT.2.8.1"> Te riˈ xeutak bi pa Belén , xubij bi chque : Jix baˈ jelaˈ , chitatabelaˈ jawijeˈ cˈo wi ri acˈal .
(trg)="b.MAT.2.8.2"> Aretak quiriko , chixpe chubixic chwe , rech ri in xukujeˈ quineˈ na chukˈijilaxic , ― xcha chque .

(src)="b.MAT.2.9.1"> Tendo eles , pois , ouvido o rei , partiram ; e eis que a estrela que tinham visto quando no oriente ia adiante deles , até que , chegando , se deteve sobre o lugar onde estava o menino .
(trg)="b.MAT.2.9.1"> Ri ajnoˈjab xuwi xquito ri xbix chque rumal ri nim takanel , xebeˈc .
(trg)="b.MAT.2.9.2"> Are cˈu ri chˈimil ri xquil pa relbal kˈij xnabej chquiwäch , cˈä xopan na puwiˈ ri cˈo wi ri acˈal , xtaqˈui cˈu chilaˈ .

(src)="b.MAT.2.10.1"> Ao verem eles a estrela , regozijaram-se com grande alegria .
(trg)="b.MAT.2.10.1"> Ri ajnoˈjab , aretak xquil ri chˈimil , sibalaj xequicotic .

(src)="b.MAT.2.11.1"> E entrando na casa , viram o menino com Maria sua mãe e , prostrando-se , o adoraram ; e abrindo os seus tesouros , ofertaram-lhe dádivas : ouro incenso e mirra .
(trg)="b.MAT.2.11.1"> Xeboc cˈu bi pa ri ja , xquil cˈu ri acˈal cˈo rucˈ ri al María ru nan .
(trg)="b.MAT.2.11.2"> Xexuquiˈc , xquikˈijilaj ri acˈal .
(trg)="b.MAT.2.11.3"> Te cˈu riˈ xquijak u wiˈ ri qui cˈolibal , xquisipaj kˈän puak , incienso , xukujeˈ mirra che ri Areˈ .

(src)="b.MAT.2.12.1"> Ora , sendo por divina revelação avisados em sonhos para não voltarem a Herodes , regressaram � sua terra por outro caminho .
(trg)="b.MAT.2.12.1"> Te cˈu riˈ xbix chque pa achicˈ chi meocˈow chi jelaˈ jawijeˈ cˈo wi ri tat Herodes .
(trg)="b.MAT.2.12.2"> Xetzelej cˈu bi pa ri qui tinimit , xquicˈam bi jun be chic .

(src)="b.MAT.2.13.1"> E , havendo eles se retirado , eis que um anjo do Senhor apareceu a José em sonho , dizendo : Levanta-te , toma o menino e sua mãe , foge para o Egito , e ali fica até que eu te fale ; porque Herodes há de procurar o menino para o matar .
(trg)="b.MAT.2.13.1"> Aretak e benak chi ri ajnoˈjab , xpe jun ángel ri takom lok rumal ri Dios , xucˈut rib chuwäch ri a José pa achicˈ , xubij che : Chatwalijok , chacˈama bi ri acˈal , rachiˈl ru nan , chixanimaj bic .
(trg)="b.MAT.2.13.2"> Jix pa Egipto , chixcanaj cˈu na can chilaˈ cˈä quinbij na chiwe jampaˈ quixpetic .
(trg)="b.MAT.2.13.3"> Je riˈ chibana rumal chi ri tat Herodes cutzucuj na u cämisaxic ri acˈal , ― xcha ri ángel che .

(src)="b.MAT.2.14.1"> Levantou-se , pois , tomou de noite o menino e sua mãe , e partiu para o Egito .
(trg)="b.MAT.2.14.1"> Xwalij cˈu ri a José , xucˈam ri acˈal , rachiˈl ru nan , chakˈab cˈut xebel bic , xebeˈ pa Egipto .

(src)="b.MAT.2.15.1"> e lá ficou até a morte de Herodes , para que se cumprisse o que fora dito da parte do Senhor pelo profeta : Do Egito chamei o meu Filho .
(trg)="b.MAT.2.15.1"> Chilaˈ xecˈoji wi na cˈä xcäm na ri tat Herodes .
(trg)="b.MAT.2.15.2"> Jeˈ xbantaj waˈ rech kas jeˈ quel wi jas ri xubij ri Dios rumal ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri cubij : “ Pa Egipto xinsiqˈuij wi lok ri nu Cˈojol , ” ― cächaˈ .

(src)="b.MAT.2.16.1"> Então Herodes , vendo que fora iludido pelos magos , irou-se grandemente e mandou matar todos os meninos de dois anos para baixo que havia em Belém , e em todos os seus arredores , segundo o tempo que com precisão inquirira dos magos .
(trg)="b.MAT.2.16.1"> Aretak ri tat Herodes xretamaj chi man are tä kas tzij ri xbix can che cumal ri ajnoˈjab , sibalaj xpe royowal .
(trg)="b.MAT.2.16.2"> Xutak cˈu qui cämisaxic conojel ri acˈalab alabom ri tzˈakat chi quieb qui junab xukujeˈ ri mäjaˈ cätzˈakat quieb qui junab ri e cˈo pa ri tinimit Belén xukujeˈ ri e cˈo pa tak ri tinimit chunakaj ri Belén , jeˈ jas ri kˈij ri xquibij can ri ajnoˈjab .

(src)="b.MAT.2.17.1"> Cumpriu-se então o que fora dito pelo profeta Jeremias :
(trg)="b.MAT.2.17.1"> Xa je riˈ kas jeˈ xel wi jas ri xutzˈibaj can ri ka mam Jeremías ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri Dios ri cubij :

(src)="b.MAT.2.18.1"> Em Ramá se ouviu uma voz , lamentação e grande pranto : Raquel chorando os seus filhos , e não querendo ser consolada , porque eles já não existem .
(trg)="b.MAT.2.18.1"> Xtataj cˈut chi cˈo jun ri curak u chiˈ pa ri tinimit Ramá , nimalaj okˈej waˈ , nimalaj bis cäbanic .
(trg)="b.MAT.2.18.2"> Are ri nan Raquel ri cubisoj qui wäch ri ral , ri man cuyaˈ taj cäcuˈbisax u cˈux rumal chi ya e cäminak chic ri ral ,

(src)="b.MAT.2.19.1"> Mas tendo morrido Herodes , eis que um anjo do Senhor apareceu em sonho a José no Egito ,
(trg)="b.MAT.2.19.1"> ― cächaˈ .
(trg)="b.MAT.2.19.2"> Aretak cˈut cäminak chic ri tat Herodes , jun ángel ri takom lok rumal ri Dios xucˈut rib chuwäch ri a José pa achicˈ jelaˈ pa Egipto , xubij che :

(src)="b.MAT.2.20.1"> dizendo : Levanta-te , toma o menino e sua mãe e vai para a terra de Israel ; porque já morreram os que procuravam a morte do menino .
(trg)="b.MAT.2.20.1"> Chatwalijok , chacˈama bi ri acˈal awucˈ , xukujeˈ ru nan , chixtzelej chi na jumul pa Israel .
(trg)="b.MAT.2.20.2"> Xecäm cˈu conojel ri cäcaj cäquicämisaj ri acˈal , ― xcha che .

(src)="b.MAT.2.21.1"> Então ele se levantou , tomou o menino e sua mãe e foi para a terra de Israel .
(trg)="b.MAT.2.21.1"> Xwalij cˈu ri a José , xucˈam bi ri acˈal rachiˈl ru nan , xtzelej chi na jumul pa Israel .

(src)="b.MAT.2.22.1"> Ouvindo , porém , que Arquelau reinava na Judéia em lugar de seu pai Herodes , temeu ir para lá ; mas avisado em sonho por divina revelação , retirou-se para as regiões da Galiléia ,
(trg)="b.MAT.2.22.1"> Aretak cˈut ri a José xuto chi are ri tat Arquelao chic cˈo che nim takanel pa Judea chuqˈuexel ri Herodes ru tat , xuxej rib xeˈ jelaˈ .
(trg)="b.MAT.2.22.2"> Xchˈabex cˈu rumal ri Dios pa achicˈ , rumal riˈ jelaˈ xeˈ wi pa Galilea .

(src)="b.MAT.2.23.1"> e foi habitar numa cidade chamada Nazaré ; para que se cumprisse o que fora dito pelos profetas : Ele será chamado nazareno .
(trg)="b.MAT.2.23.1"> Aretak xopan chilaˈ , jelaˈ xecˈol wi pa ri tinimit Nazaret .
(trg)="b.MAT.2.23.2"> Jeˈ xbantaj waˈ rech kas jeˈ quel wi ri xquibij can ri kˈalajisal tak re ru Lokˈ Pixab ri Dios , chi ri Jesús cäbix na aj Nazaret che .

(src)="b.MAT.3.1.1"> Naqueles dias apareceu João , o Batista , pregando no deserto da Judéia ,
(trg)="b.MAT.3.1.1"> Pa tak ri kˈij riˈ ri tat Juan Kasal Jaˈ xopan pa Judea , pa tak ri juyub ri cätzˈinowic .
(trg)="b.MAT.3.1.2"> Tajin cutzijoj ru Lokˈ Pixab ri Dios .

(src)="b.MAT.3.2.1"> dizendo : Arrependei-vos , porque é chegado o reino dos céus .
(trg)="b.MAT.3.2.1"> Cubij cˈu chque ri winak : Chiqˈuexa ri iwanimaˈ , chiqˈuexa ri i chomanic , rumal chi xa jubikˈ chic man cuchaplej ru takanic ri Dios , ― xcha chque .

(src)="b.MAT.3.3.1"> Porque este é o anunciado pelo profeta Isaías , que diz : Voz do que clama no deserto ; Preparai o caminho do Senhor , endireitai as suas veredas .
(trg)="b.MAT.3.3.1"> We tat Juan riˈ are waˈ ri xtzˈibax can chrij ojer rumal ri ka mam Isaías , ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri Dios ri cubij : Cˈo jun ri co cächˈaw pa tak ri juyub ri quetzˈinowic , cubij : “ Chibana u banic ri nim be ri cäbin wi ri Kajaw .
(trg)="b.MAT.3.3.2"> Chisucˈumaj , chibana sibalaj jicom che , ”

(src)="b.MAT.3.4.1"> Ora , João usava uma veste de pelos de camelo , e um cinto de couro em torno de seus lombos ; e alimentava-se de gafanhotos e mel silvestre .
(trg)="b.MAT.3.4.1"> ― xcha ri ka mam Isaías .
(trg)="b.MAT.3.4.2"> Are cˈu ri tat Juan xucoj atzˈiak ri banom rucˈ ri rismal jun awaj , camello u biˈ , tzˈum cˈu ru pas .
(trg)="b.MAT.3.4.3"> Xa sacˈ xukujeˈ uwal cheˈ xutijo .

(src)="b.MAT.3.5.1"> Então iam ter com ele os de Jerusalém , de toda a Judéia , e de toda a circunvizinhança do Jordão ,
(trg)="b.MAT.3.5.1"> Xepe cˈu ri winak aj Jerusalén , xukujeˈ ri e cˈo pa tak niqˈuiaj tak tinimit chic re Judea xukujeˈ ri e cˈo chunakaj ri nimaˈ Jordán , xeopan cˈu rucˈ ri tat Juan chutatabexic ri cubij .

(src)="b.MAT.3.6.1"> e eram por ele batizados no rio Jordão , confessando os seus pecados .
(trg)="b.MAT.3.6.1"> Aretak xquikˈalajisaj ri qui mac , xban cˈu qui kasnaˈ rumal ri tat Juan pa ri nimaˈ Jordán .

(src)="b.MAT.3.7.1"> Mas , vendo ele muitos dos fariseus e dos saduceus que vinham ao seu batismo , disse-lhes : Raça de víboras , quem vos ensinou a fugir da ira vindoura ?
(trg)="b.MAT.3.7.1"> Aretak cˈut xril ri tat Juan chi e qˈuia chque ri tataˈib fariseos xukujeˈ ri tataˈib saduceos xepetic rech cäban qui kasnaˈ , xubij chque : ¡ Ri alak subanelab tak winak !
(trg)="b.MAT.3.7.2"> ¿ Jachin cˈu ri xbin chech alak chi rajwaxic canimaj alak chuwäch ri nimalaj royowal ri Dios ri cäpetic ?

(src)="b.MAT.3.8.1"> Produzi , pois , frutos dignos de arrependimento ,
(trg)="b.MAT.3.8.1"> Bana baˈ alak ri takal u banic , ri cukˈalajisaj chi kas tzij xqˈuextaj ri animaˈ alak , ri chomanic alak .

(src)="b.MAT.3.9.1"> e não queirais dizer dentro de vós mesmos : Temos por pai a Abraão ; porque eu vos digo que mesmo destas pedras Deus pode suscitar filhos a Abraão .
(trg)="b.MAT.3.9.1"> Mächaplej cˈu alak u bixic pa animaˈ alak : “ Ri uj , uj rachalaxic can ri ka mam Abraham . ”
(trg)="b.MAT.3.9.2"> Quinbij cˈu chech alak chi ri Dios cäcowinic cuban chque tak we abaj riˈ chi e rachalaxic can ri ka mam Abraham .

(src)="b.MAT.3.10.1"> E já está posto o machado á raiz das árvores ; toda árvore , pois que não produz bom fruto , é cortada e lançada no fogo .
(trg)="b.MAT.3.10.1"> Cämic riˈ tajin cäcoj ri iquiäj che tak ri qui xeraˈ ri cheˈ rech quetˈoyic .
(trg)="b.MAT.3.10.2"> Ronojel cheˈ ri man cuya tä utzalaj u wäch , cätˈoy cˈu na waˈ , cäporox na pa ri kˈakˈ .

(src)="b.MAT.3.11.1"> Eu , na verdade , vos batizo em água , na base do arrependimento ; mas aquele que vem após mim é mais poderoso do que eu , que nem sou digno de levar-lhe as alparcas ; ele vos batizará no Espírito Santo , e em fogo .
(trg)="b.MAT.3.11.1"> Ri in kas tzij quinban kasnaˈ alak rucˈ joron , cˈutbal waˈ chi qˈuexom chi animaˈ alak , qˈuexom chi ri chomanic alak .
(trg)="b.MAT.3.11.2"> Cäpe chi cˈu na jun chic ri cuban na kasnaˈ alak rucˈ ri Lokˈalaj Espíritu xukujeˈ rucˈ kˈakˈ .
(trg)="b.MAT.3.11.3"> Ri Areˈ nim na u kˈij chnuwäch in , nim cˈu na u banic .
(trg)="b.MAT.3.11.4"> Man takal tä chwe in chi quinquir ru cˈamal u xajäb .

(src)="b.MAT.3.12.1"> A sua pá ele tem na mão , e limpará bem a sua eira ; recolherá o seu trigo ao celeiro , mas queimará a palha em fogo inextinguível .
(trg)="b.MAT.3.12.1"> Ri Areˈ are jas jun achi ri cujoskˈij ru trico .
(trg)="b.MAT.3.12.2"> Rucˈam chi ru pala , cujopij cˈu na ri trico , cutas che ri pajo .
(trg)="b.MAT.3.12.3"> Cucˈol na ri trico pa ri cˈuja .
(trg)="b.MAT.3.12.4"> Are cˈu ri pajo cuporoj na pa jun kˈakˈ ri man cächup tä chic , ― xcha chque .

(src)="b.MAT.3.13.1"> Então veio Jesus da Galiléia ter com João , junto do Jordão , para ser batizado por ele .
(trg)="b.MAT.3.13.1"> Xel cˈu lok ri Jesús pa Galilea , xopan chuchiˈ ri nimaˈ Jordán ri cˈo wi ri tat Juan rech cäban u kasnaˈ rumal .

(src)="b.MAT.3.14.1"> Mas João o impedia , dizendo : Eu é que preciso ser batizado por ti , e tu vens a mim ?
(trg)="b.MAT.3.14.1"> Man xraj tä cˈu ri tat Juan , xane xubij che ri Jesús : Ri in man takal tä chwe chi quinban kasnaˈ la .
(trg)="b.MAT.3.14.2"> Rajwaxic ne chi ri lal cäban la nu kasnaˈ in , ― cächaˈ .
(trg)="b.MAT.3.14.3"> ¿ Jas che xpe la wucˈ in ? ― xcha che ri Jesús .

(src)="b.MAT.3.15.1"> Jesus , porém , lhe respondeu : Consente agora ; porque assim nos convém cumprir toda a justiça .
(src)="b.MAT.3.15.2"> Então ele consentiu .
(trg)="b.MAT.3.15.1"> Xubij cˈu ri Jesús che : Che we chanim riˈ , chaya chwe chi jeˈ quinban waˈ .
(trg)="b.MAT.3.15.2"> Are cˈu waˈ takalic rech cäkaˈno jachique ri cätakan wi ri Dios , ― xcha che .
(trg)="b.MAT.3.15.3"> Ri tat Juan cˈut xunimaj ri xubij .

(src)="b.MAT.3.16.1"> Batizado que foi Jesus , saiu logo da água ; e eis que se lhe abriram os céus , e viu o Espírito Santo de Deus descendo como uma pomba e vindo sobre ele ;
(trg)="b.MAT.3.16.1"> Aretak cˈut xbantaj u kasnaˈ ri Jesús , xel lok ri Areˈ pa ri jaˈ .
(trg)="b.MAT.3.16.2"> ¡ Chanim xjakjob ri caj !
(trg)="b.MAT.3.16.3"> Ri Jesús cˈut xril ri Lokˈalaj Espíritu xkaj lok puwiˈ ri Areˈ , jeˈ u banic jun palomäx .

(src)="b.MAT.3.17.1"> e eis que uma voz dos céus dizia : Este é o meu Filho amado , em quem me comprazo .
(trg)="b.MAT.3.17.1"> Te riˈ xtataj cˈut chi cächˈaw lok jun chicaj ri xubij : Are ri Lokˈalaj nu Cˈojol waˈ .
(trg)="b.MAT.3.17.2"> Cäquicot ri wanimaˈ rumal , ― xchaˈ .

(src)="b.MAT.4.1.1"> Então foi conduzido Jesus pelo Espírito ao deserto , para ser tentado pelo Diabo .
(trg)="b.MAT.4.1.1"> Te cˈu riˈ ri Lokˈalaj Espíritu xucˈam bi ri Jesús pa tak juyub ri quetzˈinowic , rech cätakchiˈx che mac chilaˈ rumal ri Itzel .

(src)="b.MAT.4.2.1"> E , tendo jejuado quarenta dias e quarenta noites , depois teve fome .
(trg)="b.MAT.4.2.1"> Cawinak kˈij , cawinak akˈab xcˈoji chilaˈ , man cˈo tä cˈu jas ri xutijo .
(trg)="b.MAT.4.2.2"> Te cˈu riˈ sibalaj xnumic .

(src)="b.MAT.4.3.1"> Chegando , então , o tentador , disse-lhe : Se tu és Filho de Deus manda que estas pedras se tornem em pães .
(trg)="b.MAT.4.3.1"> Xpe cˈu ri Itzel , xopan rucˈ ri Jesús rech cutakchiˈj ri Areˈ che mac , xubij che : We kas tzij chi lal u Cˈojol ri Dios , takan la chque tak we abaj riˈ chi cäcaˈn na wa , ― xcha che .

(src)="b.MAT.4.4.1"> Mas Jesus lhe respondeu : Está escrito : Nem só de pão viverá o homem , mas de toda palavra que sai da boca de Deus .
(trg)="b.MAT.4.4.1"> Xchˈaw ri Jesús , xubij che : Ru Lokˈ Pixab ri Dios ri Tzˈibtalic cubij : “ Man xak tä xuwi rumal ri wa quecˈasi na ri winak , xane xukujeˈ rumal ronojel ru Tzij ri Dios , ” ― cächaˈ , ― xcha ri Jesús che .

(src)="b.MAT.4.5.1"> Então o Diabo o levou � cidade santa , colocou-o sobre o pináculo do templo ,
(trg)="b.MAT.4.5.1"> Ri Itzel xucˈam bi ri Jesús pa ri lokˈalaj tinimit Jerusalén , xupakba cˈu puwiˈ ri nimalaj rachoch Dios .

(src)="b.MAT.4.6.1"> e disse-lhe : Se tu és Filho de Deus , lança-te daqui abaixo ; porque está escrito : Aos seus anjos dará ordens a teu respeito ; e : eles te susterão nas mãos , para que nunca tropeces em alguma pedra .
(trg)="b.MAT.4.6.1"> Te riˈ xubij che : We kas tzij chi lal u Cˈojol ri Dios , qˈuiäka bi ib la iquim , rumal chi ru Lokˈ Pixab ri Dios ri Tzˈibtalic cubij : Ri Dios queutak na lok ri ángeles awucˈ che a chajixic .
(trg)="b.MAT.4.6.2"> Catquichap na che ra kˈab che a toˈic rech man cachakˈij tä rawakan cho abaj ,

(src)="b.MAT.4.7.1"> Replicou-lhe Jesus : Também está escrito : Não tentarás o Senhor teu Deus .
(trg)="b.MAT.4.7.1"> ― cächaˈ , ― xcha ri Itzel che .
(trg)="b.MAT.4.7.2"> Ri Jesús xchˈawic , xubij che : Xukujeˈ cubij ru Lokˈ Pixab ri Dios ri Tzˈibtalic : “ Mayac royowal ri Awajaw , ri a Dios , ” ― cächaˈ , ― xcha che .

(src)="b.MAT.4.8.1"> Novamente o Diabo o levou a um monte muito alto ; e mostrou-lhe todos os reinos do mundo , e a glória deles ;
(trg)="b.MAT.4.8.1"> Te cˈu riˈ ri Itzel xucˈam bi ri Jesús puwiˈ jun nimalaj juyub .
(trg)="b.MAT.4.8.2"> Xeucˈut cˈu conojel tak ri tinimit ajuwächulew chuwäch ri Areˈ , xukujeˈ ri qui kˈinomal .

(src)="b.MAT.4.9.1"> e disse-lhe : Tudo isto te darei , se , prostrado , me adorares .
(trg)="b.MAT.4.9.1"> Xubij cˈu che ri Jesús : Ronojel waˈ quinya che la , we cäxuqui la , quinkˈijilaj la , ― xcha che .

(src)="b.MAT.4.10.1"> Então ordenou-lhe Jesus : Vai-te , Satanás ; porque está escrito : Ao Senhor teu Deus adorarás , e só a ele servirás .
(trg)="b.MAT.4.10.1"> Xchˈaw ri Jesús , xubij che : Jat , Satanás , chatel chnuwäch rumal chi ru Lokˈ Pixab ri Dios ri Tzˈibtalic cubij : “ Chakˈijilaj ri Awajaw ri a Dios , xuwi cˈu ri Areˈ chapatänij , ” ― cächaˈ , ― xcha che .

(src)="b.MAT.4.11.1"> Então o Diabo o deixou ; e eis que vieram os anjos e o serviram .
(trg)="b.MAT.4.11.1"> Xel cˈu bi ri Itzel rucˈ ri Jesús .
(trg)="b.MAT.4.11.2"> Xepe cˈu jujun ángeles rech quepatänin che ri Areˈ .

(src)="b.MAT.4.12.1"> Ora , ouvindo Jesus que João fora entregue , retirou-se para a Galiléia ;
(trg)="b.MAT.4.12.1"> Ri Jesús , aretak xuto chi cˈo ri tat Juan pa cheˈ , xeˈ pa Galilea .

(src)="b.MAT.4.13.1"> e , deixando Nazaré , foi habitar em Cafarnaum , cidade marítima , nos confins de Zabulom e Naftali ;
(trg)="b.MAT.4.13.1"> Man xcanaj tä cˈu can pa ri tinimit Nazaret , xane xa xcˈoji pa Capernaum , jun tinimit Romano waˈ ri cˈo chiˈ ri mar chquinakaj ri ojer tak tinimit Zabulón rucˈ Neftalí .

(src)="b.MAT.4.14.1"> para que se cumprisse o que fora dito pelo profeta Isaías :
(trg)="b.MAT.4.14.1"> Jeˈ xbantaj waˈ rech kas jeˈ quel wi jas ri xutzˈibaj can ri ka mam Isaías ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri Dios ri cubij :

(src)="b.MAT.4.15.1"> A terra de Zabulom e a terra de Naftali , o caminho do mar , além do Jordão , a Galiléia dos gentios ,
(trg)="b.MAT.4.15.1"> Winak aj Zabulón , winak aj Neftalí , ix riˈ ri nakaj ix cˈo wi che ri mar , chˈäkäp che ri nimaˈ Jordán , chilaˈ pa Galilea jawijeˈ e cˈo wi winak ri man aj Israel taj .

(src)="b.MAT.4.16.1"> o povo que estava sentado em trevas viu uma grande luz ; sim , aos que estavam sentados na região da sombra da morte , a estes a luz raiou .
(trg)="b.MAT.4.16.1"> Ri winak ri jeˈ ta ne e cˈo pa kˈekum xquil jun nimalaj sakil .
(trg)="b.MAT.4.16.2"> E areˈ winak waˈ ri e cˈo pa ri qui mac , ri e cˈo cho ri cämical , xpe jun nimalaj sakil pa qui wiˈ ,

(src)="b.MAT.4.17.1"> Desde então começou Jesus a pregar , e a dizer : Arrependei- vos , porque é chegado o reino dos céus .
(trg)="b.MAT.4.17.1"> ― xcha ri ka mam Isaías .
(trg)="b.MAT.4.17.2"> Cˈä te riˈ cˈut ri Jesús xuchaplej u tzijoxic ru Lokˈ Pixab ri Dios , xubij cˈu chque ri winak : Chiqˈuexa ri iwanimaˈ , chiqˈuexa ri i chomanic , rumal chi xa jubikˈ chic man cuchaplej ru takanic ri Dios , ― xcha chque ri winak .

(src)="b.MAT.4.18.1"> E Jesus , andando ao longo do mar da Galiléia , viu dois irmãos - Simão , chamado Pedro , e seu irmão André , os quais lançavam a rede ao mar , porque eram pescadores .
(trg)="b.MAT.4.18.1"> Ocˈowem cuban ri Jesús chuchiˈ ri mar re Galilea , xeril cˈu quieb achijab cachalal quib .
(trg)="b.MAT.4.18.2"> Ri jun are ri tat Simón ri xukujeˈ cäbix Pedro che , ri jun chic are ri tat Andrés .
(trg)="b.MAT.4.18.3"> Tajin cäquiqˈuiäk bi jun cˈat chapäbal cär pa ri cho rumal chi e chapal tak cär ri e areˈ .

(src)="b.MAT.4.19.1"> Disse-lhes : Vinde após mim , e eu vos farei pescadores de homens .
(trg)="b.MAT.4.19.1"> Ri Jesús xubij chque : Chixsaˈj wucˈ .
(trg)="b.MAT.4.19.2"> Quinban cˈu na chiwe chi quixoc che qui mulixic winak che qui qˈuexwäch ri cär , ― xcha chque .

(src)="b.MAT.4.20.1"> Eles , pois , deixando imediatamente as redes , o seguiram .
(trg)="b.MAT.4.20.1"> Chanim xquiya can ri qui cˈat , xebeˈ rucˈ ri Jesús .

(src)="b.MAT.4.21.1"> E , passando mais adiante , viu outros dois irmãos - Tiago , filho de Zebedeu , e seu irmão João , no barco com seu pai Zebedeu , consertando as redes ; e os chamou .
(trg)="b.MAT.4.21.1"> Ocˈowinak chi apan jubikˈ ri Jesús , xeril chi cˈu quieb achijab chic cachalal quib .
(trg)="b.MAT.4.21.2"> E areˈ ri tat Jacobo rachiˈl ri tat Juan .
(trg)="b.MAT.4.21.3"> E u cˈojol ri tat Zebedeo waˈ .
(trg)="b.MAT.4.21.4"> E cˈo pa jun barco cachiˈl ri qui tat , tajin cäquicˈojoj cˈu ri qui cˈat .
(trg)="b.MAT.4.21.5"> Xesiqˈuix cˈu rumal ri Jesús .

(src)="b.MAT.4.22.1"> Estes , deixando imediatamente o barco e seu pai , seguiram- no .
(trg)="b.MAT.4.22.1"> Ri e areˈ cˈut chanim xquiya can ri barco rucˈ ri Zebedeo ri qui tat , xebeˈ rucˈ ri Jesús .

(src)="b.MAT.4.23.1"> E percorria Jesus toda a Galiléia , ensinando nas sinagogas , pregando o evangelho do reino , e curando todas as doenças e enfermidades entre o povo .
(trg)="b.MAT.4.23.1"> Ri Jesús xbin pa conojel tak ri tinimit re Galilea , xuya tijonic chque ri winak pa tak ri rachoch Dios .
(trg)="b.MAT.4.23.2"> Xutzijoj ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio chrij ru takanic ri Dios pa qui wiˈ ri winak .
(trg)="b.MAT.4.23.3"> Xukujeˈ xucunaj ronojel u wäch yabil ri cˈo chque .

(src)="b.MAT.4.24.1"> Assim a sua fama correu por toda a Síria ; e trouxeram-lhe todos os que padeciam , acometidos de várias doenças e tormentos , os endemoninhados , os lunáticos , e os paralíticos ; e ele os curou .
(trg)="b.MAT.4.24.1"> Xtataj cˈu u tzijol ri Jesús cumal ri winak pa conojel tak ri tinimit re Siria .
(trg)="b.MAT.4.24.2"> Ri winak cˈut xequicˈam lok conojel ri qui rikom cˈäx rumal qˈuia u wäch cˈäxcˈol , yabil , kˈoxom .
(trg)="b.MAT.4.24.3"> Xequicˈam lok ri e cˈo itzel tak espíritus chque , xukujeˈ ri winak ri man utz tä chi qui jolom rumal chi e elinak chˈuj , xequicˈam cˈu lok ri cäminak qui cuerpo .
(trg)="b.MAT.4.24.4"> Ri Jesús cˈut xeucunaj conojel .

(src)="b.MAT.4.25.1"> De sorte que o seguiam grandes multidões da Galiléia , de Decápolis , de Jerusalém , da Judéia , e dalém do Jordão .
(trg)="b.MAT.4.25.1"> E qˈuia winak cˈut aj Galilea xebeˈ rucˈ ri Jesús .
(trg)="b.MAT.4.25.2"> Xukujeˈ e cˈo winak aj Decápolis , aj Jerusalén , aj Judea , e cˈo cˈu ri xepe chˈäkäp che ri nimaˈ Jordán .

(src)="b.MAT.5.1.1"> Jesus , pois , vendo as multidões , subiu ao monte ; e , tendo se assentado , aproximaram-se os seus discípulos ,
(trg)="b.MAT.5.1.1"> Aretak ri Jesús xeril ri qˈuialaj winak , xpaki puwiˈ ri juyub , xtˈuyi chilaˈ .
(trg)="b.MAT.5.1.2"> Xquimulij cˈu quib ru tijoxelab rucˈ .

(src)="b.MAT.5.2.1"> e ele se pôs a ensiná-los , dizendo :
(trg)="b.MAT.5.2.1"> Ri Jesús xuchaplej qui tijoxic , je waˈ xubij chque :

(src)="b.MAT.5.3.1"> Bem-aventurados os humildes de espírito , porque deles é o reino dos céus .
(trg)="b.MAT.5.3.1"> Utz que ri cäquinaˈ pa canimaˈ chi cˈo ri rajwaxic chque ri cäpe chilaˈ chicaj .
(trg)="b.MAT.5.3.2"> Ri Dios cˈut cätakan na pa qui wiˈ .

(src)="b.MAT.5.4.1"> Bem-aventurados os que choram , porque eles serão consolados .
(trg)="b.MAT.5.4.1"> Utz que ri quebisonic rumal chi ri Dios cäcuˈbisan na qui cˈux .

(src)="b.MAT.5.5.1"> Bem-aventurados os mansos , porque eles herdarão a terra .
(trg)="b.MAT.5.5.1"> Utz que ri man cäcaˈn tä nimal .
(trg)="b.MAT.5.5.2"> Ri e areˈ cˈut cäquechbej na ri ulew ri u bim ri Dios chi cuya chque .

(src)="b.MAT.5.6.1"> Bem-aventurados os que têm fome e sede de justiça porque eles serão fartos .
(trg)="b.MAT.5.6.1"> Utz que ri quenumic , ri cächakiˈj qui chiˈ che jun cˈaslemal jicom .
(trg)="b.MAT.5.6.2"> Are cˈu ri Dios cäyoˈw na waˈ chque .

(src)="b.MAT.5.7.1"> Bem-aventurados os misericordiosos , porque eles alcançarão misericórdia .
(trg)="b.MAT.5.7.1"> Utz que ri quel qui cˈux chque niqˈuiaj winak chic .
(trg)="b.MAT.5.7.2"> Ri Dios cˈut cutokˈobisaj na qui wäch ri e areˈ .

(src)="b.MAT.5.8.1"> Bem-aventurados os limpos de coração , porque eles verão a Deus .
(trg)="b.MAT.5.8.1"> Utz que ri sak canimaˈ .
(trg)="b.MAT.5.8.2"> Ri e areˈ cˈut cäquil na u wäch ri Dios .

(src)="b.MAT.5.9.1"> Bem-aventurados os pacificadores , porque eles serão chamados filhos de Deus .
(trg)="b.MAT.5.9.1"> Utz que ri cäquitzucuj u yaˈic utzil chquixol ri winak .
(trg)="b.MAT.5.9.2"> Ri Dios cubij na chi e areˈ ralcˈual ri Areˈ .

(src)="b.MAT.5.10.1"> Bem-aventurados os que são perseguidos por causa da justiça , porque deles é o reino dos céus .
(trg)="b.MAT.5.10.1"> Utz que ri quetzelax qui wäch rumal ru banic ri jicomal cho ri Dios .
(trg)="b.MAT.5.10.2"> Ri Dios cˈut cätakan na pa qui wiˈ .