Untitled Document

# mam/Mam-NT.xml.gz
# ro/Romanian.xml.gz

(src)="b.MAT.1.1.1"> Atzin te luˈn atzin tajlal t ‑ xeˈchil Jesucrist , a tzajnin tiˈj qtzan David ex tiˈj qtzan Abraham :
(trg)="b.MAT.1.1.1"> Cartea neamului lui Isus Hristos , fiul lui David , fiul lui Avraam .

(src)="b.MAT.1.2.1"> Ante Abraham , ttata Isaac , a ttata Jacob , a ttata Judá junx kyukˈa ttziky ex titzˈin .
(trg)="b.MAT.1.2.1"> Avraam a născut pe Isaac ; Isaac a născut pe Iacov ; Iacov a născut pe Iuda şi fraţii lui ;

(src)="b.MAT.1.3.1"> Ante Judá tukˈa Tamar , ayeˈ kytata Fares tukˈa Zara .
(src)="b.MAT.1.3.2"> Ante Fares ttata Esrom , a ttata Aram ,
(trg)="b.MAT.1.3.1"> Iuda a născut pe Fares şi Zara , din Tamar ; Fares a născut pe Esrom ; Esrom a născut pe Aram ;

(src)="b.MAT.1.4.1"> a ttata Aminadab , a ttata Naasón , a ttata Salmón .
(trg)="b.MAT.1.4.1"> Aram a născut pe Aminadab ; Aminadab a născut pe Naason ; Naason a născut pe Salmon ;

(src)="b.MAT.1.5.1"> Ante Salmón tukˈa Rahab , ayeˈ ttata Booz , ex ante Booz tukˈa Rut , ayeˈ ttata Obed , a ttata Isaí .
(trg)="b.MAT.1.5.1"> Salmon a născut pe Boaz , din Rahab ; Boaz a născut pe Obed , din Rut ; Obed a născut pe Iese ;

(src)="b.MAT.1.6.1"> Ante Isaí , ttata David , a nmaq kawiltaq .
(src)="b.MAT.1.6.2"> Ante David ttata Salomón , a taljo t ‑ xuˈjlbˈin Urías .
(trg)="b.MAT.1.6.1"> Iese a născut pe împăratul David .
(trg)="b.MAT.1.6.2"> Împăratul David a născut pe Solomon , din văduva lui Urie ;

(src)="b.MAT.1.7.1"> Ante Salomón ttata Roboam , a ttata Abías , a ttata Asa ,
(trg)="b.MAT.1.7.1"> Solomon a născut pe Roboam ; Roboam a născut pe Abia ; Abia a născut pe Asa ;

(src)="b.MAT.1.8.1"> a ttata Josafat , a ttata Joram , a ttata Uzías ,
(trg)="b.MAT.1.8.1"> Asa a născut pe Iosafat ; Iosafat a născut pe Ioram ; Ioram a născut pe Ozia ;

(src)="b.MAT.1.9.1"> a ttata Jotam , a ttata Acaz , a ttata Ezequías ,
(trg)="b.MAT.1.9.1"> Ozia a născut pe Ioatam ; Ioatam a născut pe Ahaz ; Ahaz a născut pe Ezechia ;

(src)="b.MAT.1.10.1"> a ttata Manasés , a ttata Amón , a ttata Josías ,
(trg)="b.MAT.1.10.1"> Ezechia a născut pe Manase ; Manase a născut pe Amon ; Amon a născut pe Iosia ;

(src)="b.MAT.1.11.1"> a ttata Jeconías kyukˈa txqantl titzˈin , a teˈ kyxi jtzˈoˈn aj Israel tzmax toj txˈotxˈ te Babilonia .
(trg)="b.MAT.1.11.1"> Iosia a născut pe Iehonia şi fraţii lui , pe vremea strămutării în Babilon .

(src)="b.MAT.1.12.1"> Axsa toj Babilonia ante Jeconías ok te ttata Salatiel , a ttata Zorobabel ,
(trg)="b.MAT.1.12.1"> După strămutarea în Babilon , Iehonia a născut pe Salatiel ; Salatiel a născut pe Zorobabel ;

(src)="b.MAT.1.13.1"> a ttata Abiud , a ttata Eliaquim , a ttata Azor ,
(trg)="b.MAT.1.13.1"> Zorobabel a născut pe Abiud ; Abiud a născut pe Eliachim ; Eliachim a născut pe Azor ;

(src)="b.MAT.1.14.1"> a ttata Sadoc , a ttata Akim , a ttata Eliud ,
(trg)="b.MAT.1.14.1"> Azor a născut pe Sadoc ; Sadoc a născut pe Achim ; Achim a născut pe Eliud ;

(src)="b.MAT.1.15.1"> a ttata Eleazar , a ttata Matán , a ttata Jacob ,
(trg)="b.MAT.1.15.1"> Eliud a născut pe Eleazar ; Eleazar a născut pe Matan ; Matan a născut pe Iacov ;

(src)="b.MAT.1.16.1"> a ttata Jse , a tchmil Mariy , a tnana Jesús , a ok tbˈi te Crist , a skˈoˈnxix tuˈn Dios tuˈn tok te Kolil .
(trg)="b.MAT.1.16.1"> Iacov a născut pe Iosif , bărbatul Mariei , din care S ' a născut Isus , care Se cheamă Hristos .

(src)="b.MAT.1.17.1"> Ikytziˈn , attaq kyajlajaj tyajil tzajnin tiˈj Abraham tzmaxiˈ tej tul itzˈje David ; ex kyajlajaj tyajil tzajnin tiˈj David , tej kyxi jtzˈoˈn aj Israel tzmax toj txˈotxˈ te Babilonia .
(src)="b.MAT.1.17.2"> Ex attaq kyajlajaj tyajil tzajnin , atxix teˈ kyxi jtzˈoˈnxjal toj Babilonia tzmax tej tul itzˈje Crist .
(trg)="b.MAT.1.17.1"> Deci , dela Avraam pînă la David , sînt patrusprezece neamuri de toate ; dela David pînă la strămutarea în Babilon sînt patrusprezece neamuri ; şi dela strămutarea în Babilon pînă la Hristos , sînt patrusprezece neamuri .

(src)="b.MAT.1.18.1"> Atzin titzˈjlin Jesucrist ikytziˈn kyjaluˈn : Ante Mariy , a tnana , otaq bˈant tiˈj , tuˈn tmeje tukˈa Jse .
(src)="b.MAT.1.18.2"> Me tej naˈmtaqx kykubˈ kẍe junx , bˈeˈx ok tzˈaq tal Mariy , noq tuˈn tipin Xewbˈaj Xjan .
(trg)="b.MAT.1.18.1"> Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa : Maria , mama Lui , era logodită cu Iosif ; şi înainte ca să locuiască ei împreună , ea s ' a aflat însărcinată dela Duhul Sfînt .

(src)="b.MAT.1.19.1"> Me ante Jse , a tuˈn toktaq te tchmil , tej tok tkaˈyin qa otaq tzˈok tzˈaq tal Mariy , kubˈ t ‑ ximin tuˈn tkubˈ tpaˈn tibˈ tukˈa , quˈn jun ichin tzˈaqle , ex kubˈ t ‑ ximin qa noq otaq skˈon Mariy tal .
(src)="b.MAT.1.19.2"> Me tkyˈeˈtaq tuˈn tel tqanil kywutzxjal , tuˈntzintla mi kubˈ kybˈinchinxjal mibˈin tiˈj Mariy ; qalaˈ kubˈ t ‑ ximin tuˈn chebˈetaq tuˈn tkubˈ tpaˈn tibˈ tukˈa toj ewajil .
(trg)="b.MAT.1.19.1"> Iosif , bărbatul ei , era un om neprihănit , şi nu voia s ' o facă de ruşine înaintea lumii ; de aceea şi -a pus de gînd s ' o lase pe ascuns .

(src)="b.MAT.1.20.1"> Ex tzmataq nximin tiˈjjo lo , ok tyekˈin jun t ‑ angel qAjaw tibˈ te toj wutzikyˈ , ex xi tqˈmaˈn te : Jse , ay tyajil qtzan nmaq kawil David .
(src)="b.MAT.1.20.2"> Mi xobˈa tuˈn tjaw mejey tukˈa Mariy , quˈn atzin tal k ‑ itzˈjil nya tkˈwal jun ichin , qalaˈ tuˈn Xewbˈaj Xjan .
(trg)="b.MAT.1.20.1"> Dar pe cînd se gîndea el la aceste lucruri , i s ' a arătat în vis un înger al Domnului , şi i -a zis : , ,Iosife , fiul lui David , nu te teme să iei la tine pe Maria , nevastă-ta , căci ce s ' a zămislit în ea , este dela Duhul Sfînt .

(src)="b.MAT.1.21.1"> Quˈn k ‑ itzˈjil jun tal qˈa , ex k ‑ okil tqˈoˈn tbˈi Jesús .
(src)="b.MAT.1.21.2"> K ‑ okil tbˈi ikyjo , quˈn kchi kletil xjal toj il tuˈn .
(trg)="b.MAT.1.21.1"> Ea va naşte un Fiu , şi -i vei pune numele Isus , pentru că El va mîntui pe poporul Lui de păcatele sale .``

(src)="b.MAT.1.22.1"> O bˈaj tkyaqiljo lo , noq tuˈn tjapiˈn yol tzaj tqˈmaˈn qAjaw tuˈn yolil Tyol Dios ojtxe , tej tqˈma :
(trg)="b.MAT.1.22.1"> Toate aceste lucruri s ' au întîmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin proorocul , care zice :

(src)="b.MAT.1.23.1"> Jun tal txin , a naˈmxtaq tlonte ichin , ex tzul itzˈje jun tal tal qˈa .
(src)="b.MAT.1.23.2"> Ex k ‑ okil juntl tbˈi Emanuel , a ntqˈmaˈn qa Dios qukˈa .
(trg)="b.MAT.1.23.1"> , ,Iată , fecioara va fi însărcinată , va naşte un fiu , şi -i vor pune numele Emanuil``, care, tîlmăcit, înseamnă: ,,Dumnezeu este cu noi``.

(src)="b.MAT.1.24.1"> Tej tjaw sakˈpaj Jse toj twatl , kubˈ tbˈinchin tzeˈnkuxjo otaq tqˈma t ‑ angel qAjaw te , ex bˈeˈx xi tkˈleˈn Mariy te t ‑ xuˈjil .
(trg)="b.MAT.1.24.1"> Cînd s ' a trezit Iosif din somn , a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului ; şi a luat la el pe nevastă-sa .

(src)="b.MAT.1.25.1"> Me mix i kubˈe kẍe junx , tzmaxiˈ tej tul itzˈje tnejil tal , a qˈa , a otaqxi tzˈok tzˈaq .
(src)="b.MAT.1.25.2"> Ex ok tqˈoˈn tbˈi Jesús .
(trg)="b.MAT.1.25.1"> Dar n ' a cunoscut -o , pînă ce ea a născut un fiu .
(trg)="b.MAT.1.25.2"> Şi el i -a pus numele Isus .

(src)="b.MAT.2.1.1"> Antza itzˈje Jesús tojjo tal tnam Belén , toj txˈotxˈ te Judey , tej toktaq Herodes te nmaq kawil tojjo txˈotxˈ anetziˈn .
(src)="b.MAT.2.1.2"> I kanin tojjo tnam Jerusalén junjun ichin aj nabˈlqe , tzajninqe toj tjawitz qˈij ,
(trg)="b.MAT.2.1.1"> După ce S ' a născut Isus în Betleemul din Iudea , în zilele împăratului Irod , iată că au venit nişte magi din Răsărit la Ierusalim ,

(src)="b.MAT.2.2.1"> ex xi kyqanin : ¿ Jaˈtzin taˈ nmaq kawil kye xjal aj Judiy , a ma tzˈitzˈje ?
(src)="b.MAT.2.2.2"> Quˈn ma qliˈy tcheˈw te tqanil tojjo qtxˈotxˈa toj tjawitz qˈij , ex ma qo tzaja tzaluˈn tuˈn qkˈulin twutz .
(trg)="b.MAT.2.2.1"> şi au întrebat : , ,Unde este Împăratul de curînd născut al Iudeilor ?
(trg)="b.MAT.2.2.2"> Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit , şi am venit să ne închinăm Lui .``

(src)="b.MAT.2.3.1"> Atzaj teˈ tbˈinte Herodes , a nmaq kawil , bˈeˈx najx tnabˈl kyukˈa tkyaqilxjal toj Jerusalén .
(trg)="b.MAT.2.3.1"> Cînd a auzit împăratul Irod acest lucru , s ' a turburat mult ; şi tot Ierusalimul s ' a turburat împreună cu el .

(src)="b.MAT.2.4.1"> Tuˈnpetziˈn , bˈeˈx i tzaj ttxkoˈn kykyaqil kynejil pale exqetziˈn xnaqˈtzil tiˈj tkawbˈil aj Judiy , ex xi tqanin kye : ¿ Jaˈtzin tuˈn titzˈjetaq Crist ?
(trg)="b.MAT.2.4.1"> A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului , şi a căutat să afle dela ei unde trebuia să Se nască Hristosul .

(src)="b.MAT.2.5.1"> Aye nejinel kyxol aj Judiy xi kytzaqˈwin : Toj tnam Belén toj txˈotxˈ Judey , chi chiˈ .
(src)="b.MAT.2.5.2"> Quˈn ikytziˈn kyij ttzˈibˈin yolil Tyol Dios ojtxe .
(src)="b.MAT.2.5.3"> Chiˈ kyjaluˈn :
(trg)="b.MAT.2.5.1"> , ,În Betleemul din Iudea``, i-au răspuns ei, ,,căci iată ce a fost scris prin proorocul:

(src)="b.MAT.2.6.1"> Ante Belén , toj ttxˈotxˈ Judá , nya tal muˈẍ tnam te kyxol tkyaqil nmaq tnam kye aj Judiy .
(src)="b.MAT.2.6.2"> Quˈn toja , k ‑ elitze jun tnejil , a k ‑ okil kaˈyinte Ntanima , ayeˈ aj Israel , tzeˈnku jun kyikˈlel .
(trg)="b.MAT.2.6.1"> , Şi tu , Betleeme , ţara lui Iuda , nu eşti nici de cum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda ; căci din tine va ieşi o Căpetenie , care va fi Păstorul poporului Meu Israel .``

(src)="b.MAT.2.7.1"> Tuˈnpetziˈn , i tzaj ttxkoˈnte Herodes toj ewajil aye aj nabˈl , ex xi tqanin alkyexix qˈij , tej kylonte cheˈw .
(trg)="b.MAT.2.7.1"> Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi , şi a aflat întocmai dela ei vremea în care se arătase steaua .

(src)="b.MAT.2.8.1"> Ex bˈeˈxsin i xi tchqˈoˈn tzmax Belén , ex xi tqˈmaˈn kye : Ku kyxiˈy antza , ex kyxjelinxa wen tiˈjjo tal neˈẍ .
(src)="b.MAT.2.8.2"> Ajtzin knet kyuˈn , kysmaˈntza tqanil weˈy , tuˈntzin ex ikyx wejiˈy tuˈn nxiˈy kˈulil twutz .
(trg)="b.MAT.2.8.1"> Apoi i -a trimes la Betleem , şi le -a zis : , ,duceţi-vă de cercetaţi cu deamăruntul despre Prunc : şi cînd Îl veţi găsi , daţi-mi şi mie de ştire , ca să vin şi eu să mă închin Lui .``

(src)="b.MAT.2.9.1"> Tuˈntziˈn tyol Herodes , bˈeˈx i xiˈ aj nabˈl .
(src)="b.MAT.2.9.2"> Atzin teˈ cheˈw , a kyli toj tjawitz qˈij , nejnintaq kywutz ex tzmaxi weˈ , tej tkanin tibˈajjo ja , jaˈ taˈtaqjo tal kˈwal .
(trg)="b.MAT.2.9.1"> După ce au ascultat pe împăratul , magii au plecat .
(trg)="b.MAT.2.9.2"> Şi iată că steaua , pe care o văzuseră în Răsărit , mergea înaintea lor , pînă ce a venit şi s ' a oprit deasupra locului unde era Pruncul .

(src)="b.MAT.2.10.1"> Tej kylonte aj nabˈljo cheˈw tkubˈ weˈ , bˈeˈxsin i jaw tzalaj nimxix .
(trg)="b.MAT.2.10.1"> Cînd au văzut ei steaua , n ' au mai putut de bucurie .

(src)="b.MAT.2.11.1"> Atzaj teˈ kyokx tuja , kyli tal kˈwal tukˈax tnana , a Mariy , ex bˈeˈx i kubˈ meje kˈulil twutz .
(src)="b.MAT.2.11.2"> Ex xi kyoyin qˈanpwaq , exsin storak ex jun kˈokˈjsbˈil , mir tbˈi .
(trg)="b.MAT.2.11.1"> Au intrat în casă , au văzut Pruncul cu Maria , mama Lui , s ' au aruncat cu faţa la pămînt , şi I s ' au închinat ; apoi şi-au deschis vistieriile , şi I-au adus daruri : aur , tămîie şi smirnă .

(src)="b.MAT.2.12.1"> Tbˈajlinxiˈ ikyjo , tzaj tyekˈin Dios kye toj kywutzikyˈ , tuˈn mi chi meltzˈaj jaˈ taˈtaq Herodes .
(src)="b.MAT.2.12.2"> Tuˈnpetziˈn , tojxi junxil bˈe i ajtz meltzˈaj , tej kyajtz .
(trg)="b.MAT.2.12.1"> În urmă , au fost înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod , şi s ' au întors în ţara lor pe un alt drum .

(src)="b.MAT.2.13.1"> Tej kyajtz aj nabˈl , jun t ‑ angel qAjaw ok tyekˈin tibˈ toj twutzikyˈ Jse , ex xi tqˈmaˈn te : Kux jaw weˈksa .
(src)="b.MAT.2.13.2"> Chlentzjiy tal qˈa tukˈax tnana , ex kux cheˈxa toj txˈotxˈ Egipto , ex tenkja antza , tzmaxiˈ aj t ‑ xi nqˈmaˈn tey .
(src)="b.MAT.2.13.3"> Quˈn kjyol Herodes tiˈjjo tal qˈa , tuˈn tkubˈ bˈyet .
(trg)="b.MAT.2.13.1"> După ce au plecat magii , un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif , şi -i zice : , ,Scoală-te , ia Pruncul şi pe mama Lui , fugi în Egipt , şi rămîi acolo pînă îţi voi spune eu ; căci Irod are să caute Pruncul , ca să -L omoare .``

(src)="b.MAT.2.14.1"> Tuˈnpetziˈn , bˈeˈx jaw weˈ Jse , ex xi tchleˈn tal kˈwal tukˈa toj qnikyˈin tukˈaxjo tnana , tuˈn kyxiˈ Egipto .
(trg)="b.MAT.2.14.1"> Iosif s ' a sculat , a luat Pruncul şi pe mama lui , noaptea , şi a plecat în Egipt .

(src)="b.MAT.2.15.1"> Antza i tene , tzmaxiˈ tej tkyim Herodes .
(src)="b.MAT.2.15.2"> Bˈant ikyjo , noq tuˈn tjapiˈn a tqˈma qAjaw tuˈn yolil Tyol Dios ojtxe .
(src)="b.MAT.2.15.3"> Chiˈ kyjaluˈn : Tzmax Egipto , ktzajil ntxkon weˈ nkˈwalch .
(trg)="b.MAT.2.15.1"> Acolo a rămas pînă la moartea lui Irod , ca să se împlineacă ce fusese vestit de Domnul prin proorocul care zice : , ,Am chemat pe Fiul Meu din Egipt .``

(src)="b.MAT.2.16.1"> Tej tel tnikyˈ Herodes te , qa otaq kubˈ sbˈuˈn kyuˈn aj nabˈl , bˈeˈx tzaj tqˈoj kyiˈj .
(src)="b.MAT.2.16.2"> Ex bˈeˈx ex tqˈoˈn jun tkawbˈil , tuˈn kykubˈ bˈyetjo jniˈ kˈwal , a naˈmtaq kyjapin te kabˈe abˈqˈe , ayeˈ iteˈtaq toj Belén ex kykyaqil kojbˈil tiˈjile , tzeˈnku otaq kyqˈma aj nabˈl , qa otaq tzˈitzˈje jun nmaq kawil antza .
(trg)="b.MAT.2.16.1"> Atunci Irod , cînd a văzut că fusese înşelat de magi , s ' a mîniat foarte tare , şi a trimes să omoare pe toţi pruncii de parte bărbătească , dela doi ani în jos , cari erau în Betleem şi în toate împrejurimile lui , potrivit cu vremea , pe care o aflase întocmai dela magi .

(src)="b.MAT.2.17.1"> Quˈn ikytzin japin bˈajjo , a kubˈ ttzˈibˈin Jeremías , a yolil Tyol Dios ojtxe .
(src)="b.MAT.2.17.2"> Chiˈ kyjaluˈn :
(trg)="b.MAT.2.17.1"> Atunci s ' a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia , care zice :

(src)="b.MAT.2.18.1"> Bˈijte jun tqˈajqˈojil wibˈaj toj Ramá , tzeˈnku jun oqˈil tukˈa nimx bˈisbˈajil .
(src)="b.MAT.2.18.2"> Nyakuj kyoqˈil kykyaqil txubˈaj aj Israel junx kyukˈa kyimnin ex kyukˈa itzˈqe , nchi oqˈ kyiˈj kyal , ayeˈ i kubˈ bˈyoˈn , ex mix aˈl nchewsin teˈ kykˈuˈj .
(trg)="b.MAT.2.18.1"> , ,Un ţipăt s ' a auzit în Rama , plîngere , şi bocet mult : Rahela îşi jălea copiii , şi nu voia să fie mîngîiată , pentrucă nu mai erau .``

(src)="b.MAT.2.19.1"> Me teˈ otaqxi kyim Herodes , jun t ‑ angel qAjaw ok toj twutzikyˈ Jse , tej atxtaq toj txˈotxˈ Egipto , ex tqˈma :
(trg)="b.MAT.2.19.1"> După ce a murit Irod , un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif , în Egipt ,

(src)="b.MAT.2.20.1"> ¡ Weˈksa !
(src)="b.MAT.2.20.2"> Ex qˈinxjiy tal kˈwal tukˈiy tukˈax tnana .
(src)="b.MAT.2.20.3"> Ku tmeltzˈaja toj txˈotxˈ te Israel , quˈn ma chi kyimjo aye kyajtaq tuˈn tkubˈ kybˈyoˈn tal kˈwal .
(trg)="b.MAT.2.20.1"> şi -i zice : , ,Scoală-te , ia Pruncul şi pe mama Lui , şi du-te în ţara lui Israel , căci au murit ceice căutau să ia viaţa Pruncului .``

(src)="b.MAT.2.21.1"> Ex bˈeˈx jaw weˈks Jse ; xi tiˈn tal kˈwal tukˈa tukˈax tnana tzmax toj txˈotxˈ te Israel .
(trg)="b.MAT.2.21.1"> Iosif s ' a sculat , a luat Pruncul şi pe mama Lui , şi a venit în ţara lui Israel .

(src)="b.MAT.2.22.1"> Me teˈ tbˈinte Jse , qa ataq Arquelao , a tkˈwal qtzan Herodes , toktaq te kawil te t ‑ xel qtzan ttata toj txˈotxˈ te Judey , mix xaˈyil , quˈn bˈeˈx xobˈ tuˈn t ‑ xiˈ antza .
(src)="b.MAT.2.22.2"> Me toj juntl wutzikyˈ ok qˈmaˈne te , tuˈn t ‑ xiˈ toj txˈotxˈ te Galiley .
(trg)="b.MAT.2.22.1"> Dar cînd a auzit că în Iudea împărăţeşte Arhelau , în locul tatălui său Irod , s ' a temut să se ducă acolo ; şi , fiind înştiinţat de Dumnezeu în vis , a plecat în părţile Galileii .

(src)="b.MAT.2.23.1"> Atzaj teˈ tkanin antza , bˈeˈx i xiˈ najal toj tnam Nazaret toj txˈotxˈ te Galiley , tuˈntzin tjapin bˈajjo a kyqˈma yolil Tyol Dios ojtxe , qa tuˈn toktaq tbˈi Jesús , Aj Nazaret .
(trg)="b.MAT.2.23.1"> A venit acolo , şi a locuit într ' o cetate , numită Nazaret , ca să se împlinească ce fusese vestit prin prooroci : că El va fi chemat Nazarinean .

(src)="b.MAT.3.1.1"> Tbˈajlinxiˈ ilaˈ abˈqˈe , ul Juan , a Jawsil Aˈ , tojjo tzqij txˈotxˈ , jaˈ ntiˈ kynajbˈilxjal toj , tojx ttxˈotxˈ Judey .
(src)="b.MAT.3.1.2"> Me bˈeˈx i xiˈ nim xjal bˈilte , quˈn nyolintaq Juan tiˈj Tyol Dios ,
(trg)="b.MAT.3.1.1"> În vremea aceea a venit Ioan Botezătorul , şi propovăduia în pustia Iudeii .

(src)="b.MAT.3.2.1"> ex ntqˈmaˈntaq : Ku tajtz tiˈj kyanmiˈn , quˈn a Tkawbˈil Dios toj kyaˈj kyja tul laqˈe .
(trg)="b.MAT.3.2.1"> El zicea : , ,Pocăiţi-vă , căci Împărăţia cerurilor este aproape .``

(src)="b.MAT.3.3.1"> Anteˈ Juan luˈn a kubˈ ttzˈibˈin Isaías , a yolil Tyol Dios ojtxe , tej tqˈmante kyjaluˈn : Ex bˈijte tqˈajqˈojil twiˈ jun aˈla kujxix wen tojjo tzqij txˈotxˈ , jaˈ ntiˈye kynajbˈilxjal toj .
(src)="b.MAT.3.3.2"> Chiˈ kyjaluˈn : Kybˈinchima kyibˈa twutzjo tAjaw Tkyaqil .
(src)="b.MAT.3.3.3"> Kyqˈonx kyanmiˈn te , quˈn chˈix tul tzaluˈn twutz txˈotxˈ .
(trg)="b.MAT.3.3.1"> Ioan acesta este acela care fusese vestit prin proorocul Isaia , cînd zice : , ,Iată glasul celui ce strigă în pustie : , Pregătiţi calea Domnului , neteziţi -I cărările .``

(src)="b.MAT.3.4.1"> Atzin t ‑ xbˈalin Juan noq tsmal jun wiq txuk , kamey tbˈi , tukˈa tkˈalbˈil tal ttxˈaqin tzˈuˈn , tzeˈnku kyxbˈalin yaj .
(src)="b.MAT.3.4.2"> Ex atzin twa n ‑ oktaq , noq txuk tzeˈnqekuˈ txanin , ex taˈl aq toj kˈul .
(trg)="b.MAT.3.4.1"> Ioan purta o haină de păr de cămilă , şi la mijloc era încins cu un brîu de curea .
(trg)="b.MAT.3.4.2"> El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică .

(src)="b.MAT.3.5.1"> Ex nimxjal toj tnam te Jerusalén ncheˈxtaq bˈilte , exqetziˈn toj txˈotxˈ te Judey ex tkˈatz Nim Aˈ Jordán .
(trg)="b.MAT.3.5.1"> Locuitorii din Ierusalim , din toată Iudea şi din toate împrejurimile Iordanului , au început să iasă la el ;

(src)="b.MAT.3.6.1"> Me ayetziˈn jatz kypaˈn kyil twutz Dios , bˈeˈx i kux tqˈoˈn Juan toj nim aˈ , te jawsbˈil aˈ .
(trg)="b.MAT.3.6.1"> şi , mărturisindu-şi păcatele , erau botezaţi de el în rîul Iordan .

(src)="b.MAT.3.7.1"> Me atzaj teˈ tok tkaˈyin Juan nimtaq xjal kyxol Parisey ex Sadusey nchi ultaq , tuˈn kykuˈx toj aˈ te jawsbˈil aˈ , bˈeˈx xi tqˈmaˈn kye : Ntiˈx kyeˈ kyajbˈin , ikyqexjiˈy tzeˈnku jun chˈuq maˈ kan .
(src)="b.MAT.3.7.2"> ¿ Ma noqtzin tuˈn aj kykuˈxa toj aˈ , ok kchi kletiliˈy te tkawbˈil Dios kujxix wen , a chˈix tul kanin kyibˈaja ?
(trg)="b.MAT.3.7.1"> Dar cînd a văzut pe mulţi din Farisei şi din Saduchei că vin să primească botezul lui , le -a zis : , ,Pui de năpîrci , cine v ' a învăţat să fugiţi de mînia viitoare ?

(src)="b.MAT.3.8.1"> Quˈn ojtzqiˈn kyuˈn kykyaqilxjal , qa axjo kybˈinchbˈiˈn nyekˈinte qa naˈm tajtz tiˈj kyanmiˈn .
(trg)="b.MAT.3.8.1"> Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră .

(src)="b.MAT.3.9.1"> ¿ Tzeˈntzin tten nkubˈ kybˈisintza , qa aku chi kleta noq tuˈn Judiyqiˈy , a tyajil qtzan Abraham , ex nya tuˈn tajtz tiˈj kyanmiˈn ?
(src)="b.MAT.3.9.2"> Tuˈnpetziˈn , kxel nqˈmaˈn kyeˈy , noqpetzin at kolbˈiltz ikyjo , majqexpetla kyeˈ abˈj luˈn , aku chi ok tqˈoˈn Dios te tyajil Abraham , tuˈn kyklet .
(trg)="b.MAT.3.9.1"> Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă : , Avem ca tată pe Avraam !` Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.

(src)="b.MAT.3.10.1"> Tuˈnpetziˈn , chˈix tul tkawbˈil Dios kujxix kyibˈaj kykyaqiljo ayeˈ kykyˈeˈ tuˈn tajtz tiˈj kyanmin , ikyxjo tzeˈnku tajaw jun wiˈ tze kjawil ttxˈemin , qa ntiˈ twutz n ‑ el .
(src)="b.MAT.3.10.2"> Ex a tze , a ntiˈ tajbˈin , k ‑ okix toj qˈaqˈ ; ikyxtzin kchi tenbˈilajiˈy , qa mi s ‑ ajtz tiˈj kyanmiˈn .
(trg)="b.MAT.3.10.1"> Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor : deci , orice pom , care nu face roadă bună , va fi tăiat şi aruncat în foc .

(src)="b.MAT.3.11.1"> Me metzin weˈ nchi kux nqˈoˈnxjal toj aˈ , te jawsbˈil aˈ , te jun yekˈbˈil qa ma tzˈajtz tiˈj kyanmin .
(src)="b.MAT.3.11.2"> Me ante tzul wiˈjxiˈy nya noq oˈkx tuˈn kykuˈxxjal tuˈn toj aˈ , te jawsbˈil aˈ , qalaˈ kxel tqˈoˈn Xewbˈaj Xjan toj kyanmin te jun majx te patbˈil jniˈ il toj .
(src)="b.MAT.3.11.3"> Quˈn at nimxixtl tipin tzeˈnku weˈ , nipela at wokliˈn tuˈn woka te taqˈnil .
(trg)="b.MAT.3.11.1"> Cît despre mine , eu vă botez cu apă , spre pocăinţă ; dar Celce vine după mine , este mai puternic decît mine , şi eu nu sînt vrednic să -I duc încălţămintele .
(trg)="b.MAT.3.11.2"> El vă va boteza cu Duhul Sfînt şi cu foc .

(src)="b.MAT.3.12.1"> Quˈn luˈ Kawil kkawil kyibˈaj xjal tzeˈnku jun aj triyil , a qˈiˈn ma nim tze toj tqˈobˈ te xtulbˈil triy .
(src)="b.MAT.3.12.2"> Ex k ‑ elix tpaˈn kykyaqilxjal wen kyxoljo nya wen , ikyxjo tzeˈnku jun xjal aj t ‑ xtulin triy , ex k ‑ elil tpaˈn paj tiˈj .
(src)="b.MAT.3.12.3"> Ex kchi xel tkˈleˈn nimil toj kyaˈj tzeˈnku tuˈn tkux tkˈuˈn triy toj ttxˈutxˈ .
(src)="b.MAT.3.12.4"> Me ayetziˈn nya nimil , ikyxjo tzeˈnku paj , ok kchi kˈwel tpatin tukˈa qˈaqˈ , a mixla k ‑ yupjilx .
(trg)="b.MAT.3.12.1"> Acela Îşi are lopata în mînă , Îşi va curăţi cu desăvîrşire aria , şi Îşi va strînge grîul în grînar ; dar pleava o va arde într ' un foc care nu se stinge .``

(src)="b.MAT.3.13.1"> Kyojjo qˈij anetziˈn , etz Jesús toj txˈotxˈ te Galiley , tuˈn tpon ttzi Nim Aˈ Jordán , tuˈn tkuˈx toj aˈ te jawsbˈil aˈ tuˈn Juan tojxjo nim aˈ .
(trg)="b.MAT.3.13.1"> Atunci a venit Isus din Galilea la Iordan , la Ioan , ca să fie botezat de el .

(src)="b.MAT.3.14.1"> Me tkyˈeˈtaq Juan tuˈn tkuˈx Jesús toj aˈ , te jawsbˈil aˈ , ex xi tqˈmaˈn te : Ayintla weˈ tuˈn nkux tqˈoˈn toj nim aˈ te jawsbˈil aˈ , te jun yekˈbˈil qa ayiˈn ma tzˈajtz tiˈj wanmiˈn .
(src)="b.MAT.3.14.2"> Me atzin teˈ , ntiˈ te til .
(src)="b.MAT.3.14.3"> ¿ Qalatziˈn taja tuˈn tkuˈxa toj aˈ ?
(trg)="b.MAT.3.14.1"> Dar Ioan căuta să -l oprească . , ,Eu``, zicea el, ,,am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?``

(src)="b.MAT.3.15.1"> Me ante Jesús xi tqˈmaˈn te : Qbˈinchinku jaˈlin , quˈn ilxix tiˈj tuˈn tbˈant quˈn , tzeˈnkuxjo tkyaqiljo taj qMan .
(src)="b.MAT.3.15.2"> Ex bˈeˈx xi ttziyin Juan .
(trg)="b.MAT.3.15.1"> Drept răspuns , Isus i -a zis : , ,Lasă-Mă acum , căci aşa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit .`` Atunci Ioan L -a lăsat.

(src)="b.MAT.3.16.1"> Atzaj teˈ tjatz Jesús toj aˈ , bˈeˈx xi jaqpaj kyaˈj , ex xi tkaˈyin T ‑ xew Dios , a Xewbˈaj Xjan , kyjaˈtaq tkuˈtz tzeˈnku jun palom , ex kubˈ ten tibˈaj .
(trg)="b.MAT.3.16.1"> De îndată ce a fost botezat , Isus a ieşit afară din apă .
(trg)="b.MAT.3.16.2"> Şi în clipa aceea cerurile s ' au deschis , şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu pogorîndu-Se în chip de porumbel şi venind peste El .

(src)="b.MAT.3.17.1"> Ex qˈajqˈojin jun yol toj kyaˈj .
(src)="b.MAT.3.17.2"> Chiˈ kyjaluˈn : Axixpen wejiˈy Nkˈwal kˈuˈjlin wuˈn , a o jaw nskˈoˈn .
(trg)="b.MAT.3.17.1"> Şi din ceruri s ' a auzit un glas , care zicea : , ,Acesta este Fiul Meu prea iubit , în care Îmi găsesc plăcerea .``

(src)="b.MAT.4.1.1"> Tbˈajlinxiˈ ikyjo , xiˈ Jesús tuˈn tkujil Xewbˈaj Xjan tzma tojjo tzqij txˈotxˈ , jaˈ ntiˈye kynajbˈilxjal toj , tuˈn tok toj joybˈil tiˈj tuˈn tajaw il , quˈn tjoy tajaw il ttxolil , tuˈn tel tikyˈin Jesús tkawbˈil tMan .
(trg)="b.MAT.4.1.1"> Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie , ca să fie ispitit de diavolul .

(src)="b.MAT.4.2.1"> Otaq kubˈ tpaˈn Jesús waˈyaj kaˈwnaq qˈij ex kaˈwnaq qnikyˈin , tuˈn tnaˈn Dios .
(src)="b.MAT.4.2.2"> Tuˈnpetziˈn , tzaj waˈyaj tiˈj .
(trg)="b.MAT.4.2.1"> Acolo a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi ; la urmă a flămînzit .

(src)="b.MAT.4.3.1"> Tej tok tkaˈyin tajaw il ikyjo , tzaj laqˈe tkˈatz , tuˈn tok tnikyˈbˈin toklin , exsin xi tqˈmaˈn te : Qa Kˈwaˈlbˈajxixtza te Dios , qˈmanxa kye abˈj lo , tuˈn kyok te wabˈj , quˈn manyor waˈyajx tiˈja .
(trg)="b.MAT.4.3.1"> Ispititorul s ' a apropiat de El , şi i -a zis : , ,Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu , porunceşte ca pietrele acestea să se facă pîni .``

(src)="b.MAT.4.4.1"> Me xi ttzaqˈwin Jesús : Kyij tzˈibˈin toj Tyol Dios , qa nya noq oˈkx tuˈn wabˈj k ‑ anqˈile texjal ; qalaˈ ex tuˈn tkyaqiljo yol , a n ‑ etz toj ttzi Dios .
(trg)="b.MAT.4.4.1"> Drept răspuns , Isus i -a zis : , ,Este scris : , Omul nu trăieşte numai cu pîne , ci cu orice cuvînt care iese din gura lui Dumnezeu .``

(src)="b.MAT.4.5.1"> Tbˈajlinxiˈ ikyjo , bˈeˈx xi tiˈn tajaw il Jesús toj xjan tnam te Jerusalén .
(src)="b.MAT.4.5.2"> Jax tkˈleˈn tzmax toj tjuchˈiljo tnejil ja te naˈbˈl Dios , a nimxix tweˈ .
(trg)="b.MAT.4.5.1"> Atunci diavolul L -a dus în sfînta cetate , L -a pus pe straşina Templului ,

(src)="b.MAT.4.6.1"> Ex xi tqˈmaˈn te : Qa Kˈwaˈlbˈajxixtza te Dios , xoˈnkuxsin tibˈtza , tuˈn tkupin tzmax twutz txˈotxˈ , quˈn ikytziˈn ntqˈmaˈn Tyol Dios kyjaluˈn : Kchi tzajil tsmaˈn Dios t ‑ angel te kloltiy .
(src)="b.MAT.4.6.2"> Ex kjawil qˈiˈn kyuˈn toj kyqˈobˈ , tuˈntzintla mi kyˈixbˈiˈy twiˈ abˈj .
(trg)="b.MAT.4.6.1"> şi I -a zis : , ,Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu , aruncă-Te jos ; căci este scris : , El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta ; şi ei Te vor lua pe mîni , ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră .``

(src)="b.MAT.4.7.1"> Me xi ttzaqˈwin Jesús : Ex ikyxjo ntqˈmaˈn toj Tyol Dios kyjaluˈn : Mi tzˈok tqˈonjiy qAjaw , a tDiosa toj joybˈil tiˈjch .
(trg)="b.MAT.4.7.1"> , ,De asemenea este scris``, a zis Iisus: ,,Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău.``

(src)="b.MAT.4.8.1"> Ex juntl majl , xi tiˈn tajaw il Jesús tibˈaj jun wutz , ma nimxix tweˈ , ex xi tyekˈin tajaw il tkyaqil tnam twutz txˈotxˈ te , ex tkyaqiljo qˈinimil toj .
(trg)="b.MAT.4.8.1"> Diavolul L -a dus apoi pe un munte foarte înalt , I -a arătat toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor , şi I -a zis :

(src)="b.MAT.4.9.1"> Exsin xi tqˈmaˈntz : Kxel nqˈoˈn tkyaqiljo jniˈ chiˈ tey , qa ma kubˈ mejeˈy kˈulil nwutza .
(trg)="b.MAT.4.9.1"> , ,Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie , dacă Te vei arunca cu faţa la pămînt şi Te vei închina mie .``

(src)="b.MAT.4.10.1"> Me ante Jesús xi ttzaqˈwin : Laqˈexa nkˈatza , ay , satanás , a tajaw il , quˈn ikytzin ntqˈmaˈn toj Tyol Dios : Kˈuliˈn oˈkx twutz qAjaw , a tDiosa , ex noq te , tuˈn tajbˈiniych .
(trg)="b.MAT.4.10.1"> , ,Pleacă , Satano``, i -a răspuns Isus. ,,Căci este scris: ,Domnului, Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să -I slujeşti.``

(src)="b.MAT.4.11.1"> Tbˈajlinxiˈ ikyjo , bˈeˈx el tpaˈn tajaw il tibˈ tiˈj Jesús .
(src)="b.MAT.4.11.2"> Ex bˈeˈx i ul junjun angel mojilte .
(trg)="b.MAT.4.11.1"> Atunci diavolul L -a lăsat .
(trg)="b.MAT.4.11.2"> Şi deodată au venit la Isus nişte îngeri , şi au început să -I slujească .

(src)="b.MAT.4.12.1"> Tej tbˈinte Jesús , qa otaq kux jpuˈn Juan , a Jawsil Aˈ , toj tze , bˈeˈx xiˈ toj txˈotxˈ Galiley .
(trg)="b.MAT.4.12.1"> Cînd a auzit Isus că Ioan fusese închis , a plecat în Galilea .

(src)="b.MAT.4.13.1"> Me mix kyjaye tene toj tnam Nazaret , qalaˈ bˈeˈx xiˈ toj juntl tnam toj txˈotxˈ te Galiley , Capernaum tbˈi , jun tnam nqayin taˈ ttzi nijabˈ , toj txˈotxˈ , a xi qˈon kye tyajil qtzan Zabulón ex te qtzan Neftalí , ayeˈ tkˈwal qtzan Israel .
(trg)="b.MAT.4.13.1"> A părăsit Nazaretul , şi a venit de a locuit în Capernaum , lîngă mare , în ţinutul lui Zabulon şi Neftali ,

(src)="b.MAT.4.14.1"> Bˈajjo ikyjo , noq tuˈn tjapin bˈajjo a kubˈ ttzˈibˈin Isaías , a yolil Tyol Dios ojtxe , tej tqˈma :
(trg)="b.MAT.4.14.1"> ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia , care zice :

(src)="b.MAT.4.15.1"> Ay , ttxˈotxˈ Zabulón , ex te Neftalí , a tkˈatz Nim Aˈ Jordán , ex jniˈqe iteˈk ttziyile ttxuyil aˈ tojx txˈotxˈ te Galiley , jaˈ najleqe xjal nya Judiyqe .
(trg)="b.MAT.4.15.1"> , ,Ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali , înspre mare , dincolo de Iordan , Galilea Neamurilor ,

(src)="b.MAT.4.16.1"> Ayeˈ xjal tojjo txˈotxˈ lo iteˈtaq toj qxopin toj kyanmin , me o kyli jun nim tqan tzaj .
(src)="b.MAT.4.16.2"> Ex ayeˈ najleqe tojjo txˈotxˈ , a ikyˈin kyuˈnxjal ex te kyiminch , quˈn nyakuj ntiˈtaq kyoklin .
(src)="b.MAT.4.16.3"> Me atziˈn jaˈlin , ma kyli jun nim spikyˈin , ex jun tqan tzaj , a tzunx nqopinx .
(trg)="b.MAT.4.16.1"> Norodul acesta , care zăcea în întunerec , a văzut o mare lumină ; şi peste cei ce zăceau în ţinutul şi în umbra morţii , a răsărit lumina .``

(src)="b.MAT.4.17.1"> Atxixsiˈn ttzaj xkye taqˈin Jesús , tuˈn tyolin Tyol Dios , ex xi tqˈmaˈn : Ku tajtz tiˈj kyanmiˈn , ex ku kymeltzˈaja tukˈa qMan Dios , quˈn a Tkawbˈil Dios toj kyaˈj ma tzaj laqˈe .
(trg)="b.MAT.4.17.1"> De atunci încolo , Isus a început să propovăduiască , şi să zică : , ,Pocăiţi-vă , căci Împărăţia cerurilor este aproape .``

(src)="b.MAT.4.18.1"> Nbˈettaq Jesús ttzi Nijabˈ te Galiley , tej t ‑ xi tkaˈyin kabˈe kyiẍil , kyitzˈin kyibˈ .
(src)="b.MAT.4.18.2"> Ataqtziˈn jun , Simun , a toktaq juntl tbˈi Pegr , junx tukˈa titzˈin , Andrés .
(src)="b.MAT.4.18.3"> Tzmataq nkux kyqˈoˈn kypa toj aˈ te tzuybˈil kyiẍ ,
(trg)="b.MAT.4.18.1"> Pe cînd trecea pe lîngă marea Galileii , Isus a văzut doi fraţi : pe Simon , zis Petru , şi pe fratele său Andrei , cari aruncau o mreajă în mare ; căci erau pescari .

(src)="b.MAT.4.19.1"> xi tqˈmaˈn Jesús kye : Chi lipeka wiˈja .
(src)="b.MAT.4.19.2"> Quˈn ayetzin kyeˈ nchi chmoˈn kyiẍ jaˈlin , me kchi xel nxnaqˈtziˈn tzeˈn tten tuˈn tbˈant kychmoˈn xjal tuˈn kyklet .
(trg)="b.MAT.4.19.1"> El le -a zis : , ,Veniţi după Mine , şi vă voi face pescari de oameni .``

(src)="b.MAT.4.20.1"> Jun paqx , kyij kytzaqpiˈn kypa te tzuybˈil kyiẍ , ex i xi lipe tiˈj .
(trg)="b.MAT.4.20.1"> Îndată ei au lăsat mrejile , şi au mers după El .

(src)="b.MAT.4.21.1"> Tej kyxi laqˈe chˈintl , i xi tkaˈyin Jesús kabˈetl xjal kyitzˈin kyibˈ , ayeˈ Jacob , a toktaq juntl tbˈi Santyaw , tukˈax titzˈin , Juan , tkˈwalqe Zebedey .
(src)="b.MAT.4.21.2"> Iteˈkxtaq toj jun bark tukˈax kytata nchi slepintaq kypa te tzuybˈil kyiẍ .
(src)="b.MAT.4.21.3"> I tzaj ttxkoˈn Jesús ,
(trg)="b.MAT.4.21.1"> Deacolo a mers mai departe , şi a văzut pe alţi doi fraţi : pe Iacov , fiul lui Zebedei , şi pe Ioan , fratele lui , cari erau într ' o corabie cu tatăl lor Zebedei , şi îşi cîrpeau mrejile .
(trg)="b.MAT.4.21.2"> El i -a chemat .

(src)="b.MAT.4.22.1"> ex bˈeˈx kyij kytzaqpiˈn kybark tukˈax kytata , ex bˈeˈx i ok lipe tiˈj .
(trg)="b.MAT.4.22.1"> Şi îndată , ei au lăsat corabia şi pe tatăl lor , şi au mers după El .

(src)="b.MAT.4.23.1"> Nbˈettaq Jesús toj tkyaqil txˈotxˈ te Galiley , ex nxnaqˈtzintaq kyojile junjun tnam antza kyojjo muˈẍ ja te kynaˈbˈl aj Judiy Dios .
(src)="b.MAT.4.23.2"> Nyolintaq Tbˈanil Tqanil tiˈj Tkawbˈil Dios , ex nqˈanintaq tkyaqil wiq yabˈil , a otaq tzˈok lemtzˈaj kyiˈjxjal .
(trg)="b.MAT.4.23.1"> Isus străbătea toată Galilea , învăţînd pe norod în sinagogi , propovăduind Evanghelia Împărăţiei , şi tămăduind orice boală şi orice neputinţă care era în norod .

(src)="b.MAT.4.24.1"> El tqanil Jesús toj tkyaqil txˈotxˈ te Siria , ex i bˈaj tzaj kyiˈnxjal kyyabˈ tukˈa noq tiˈchaqku yabˈil , ex noq tiˈchaqku kyixkˈoj , exqetziˈn tzyuˈntaq kyanmin tuˈn taqˈnil tajaw il , exqetziˈn ntzajtaq nluˈlin kyiˈj , ex jniˈ qe kox ; ex bˈeˈx i el weˈ tuˈn Jesús .
(trg)="b.MAT.4.24.1"> I s ' a dus vestea în toată Siria ; şi aduceau la El pe toţi ceice sufereau de felurite boale şi chinuri : pe cei îndrăciţi , pe cei lunatici şi pe cei slăbănogi ; şi El îi vindeca .

(src)="b.MAT.4.25.1"> Nimx txqan xjal ok lipe tiˈj Jesús toj txˈotxˈ te Galiley , te txˈotxˈ Decápolis , te Jerusalén , te tkyaqil txˈotxˈ te Judey , ex kyoj txˈotxˈ jlajxi Nim Aˈ Jordán .
(trg)="b.MAT.4.25.1"> După El au mers multe noroade din Galilea , din Decapole , din Ierusalim , din Iudea şi de dincolo de Iordan .

(src)="b.MAT.5.1.1"> Tej tok tkaˈyin Jesús txqan xjal otaq chmet tiˈj , bˈeˈx jax twiˈ wutz , ex kubˈ qe antza .
(src)="b.MAT.5.1.2"> Me awotziˈn , a t ‑ xnaqˈtzbˈin , bˈeˈx o xi laqˈeˈy tkˈatz , ex ok qtxolin qibˈa tiˈj .
(trg)="b.MAT.5.1.1"> Cînd a văzut Isus noroadele , S ' a suit pe munte ; şi dupăce a şezut jos , ucenicii Lui s ' au apropiat de El .

(src)="b.MAT.5.2.1"> Ex ok ten Jesús xnaqˈtzil , ex tqˈma :
(trg)="b.MAT.5.2.1"> Apoi a început să vorbească şi să -i înveţe astfel :

(src)="b.MAT.5.3.1"> Kyˈiwlinqexixjo ayeˈ nkynaˈn toj kyanmin qa atx taj toj kychwinqil , quˈn at kyoklin tiˈj Tkawbˈil Dios toj kyaˈj .
(trg)="b.MAT.5.3.1"> Ferice de cei săraci în duh , căci a lor este Împărăţia cerurilor !

(src)="b.MAT.5.4.1"> Kyˈiwlinqexixjo ayeˈ nkynaˈn bˈis toj kyanmin , quˈn axte Dios ktzajil qˈuqbˈin te kykˈuˈj .
(trg)="b.MAT.5.4.1"> Ferice de ceice plîng , căci ei vor fi mîngîiaţi !

(src)="b.MAT.5.5.1"> Kyˈiwlinqexixjo ayeˈ o tzˈajtz tiˈj kyanmin , quˈn kchi najal tojjo txˈotxˈ , a o tzaj ttziyin Dios kye .
(trg)="b.MAT.5.5.1"> Ferice de cei blînzi , căci ei vor moşteni pămîntul !

(src)="b.MAT.5.6.1"> Kyˈiwlinqexixjo ayeˈ kyajxix tuˈn kybˈinchin a taj qMan Dios , quˈn axte Dios ktzajil oninkye tuˈn tbˈant kyuˈn .
(trg)="b.MAT.5.6.1"> Ferice de cei flămînzi şi însetaţi după neprihănire , căci ei vor fi săturaţi !

(src)="b.MAT.5.7.1"> Kyˈiwlinqexixjo ayeˈ nqˈaqˈin kykˈuˈj kyiˈjjo txqantl , quˈn axte Dios ktzajil qˈaqˈin tkˈuˈj kyiˈj .
(trg)="b.MAT.5.7.1"> Ferice de cei milostivi , căci ei vor avea parte de milă !

(src)="b.MAT.5.8.1"> Kyˈiwlinqexixjo ayeˈ o txjet il toj kyanmin , quˈn ok kylaˈbˈil Dios toj kyaˈj .
(trg)="b.MAT.5.8.1"> Ferice de cei cu inima curată , căci ei vor vedea pe Dumnezeu !

(src)="b.MAT.5.9.1"> Kyˈiwlinqexixjo ayeˈ tok tilil kyuˈn , tuˈn kymujbˈin texjal kyibˈ kyxolile , quˈn axte Dios k ‑ okil qˈonte kybˈi te kˈwalbˈaj .
(trg)="b.MAT.5.9.1"> Ferice de cei împăciuitori , căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu !

(src)="b.MAT.5.10.1"> Kyˈiwlinqexixjo ayeˈ n ‑ ikyˈx yajbˈil kyuˈn , noq tuˈn nkubˈ kybˈinchin a tzˈaqle , a tzeˈnku taj Dios , quˈn at kyoklin tiˈj Tkawbˈil Dios toj kyaˈj .
(trg)="b.MAT.5.10.1"> Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii , căci a lor este Împărăţia cerurilor !