# la/Latin.xml.gz
# ro/Romanian.xml.gz
(src)="b.GEN.1.1.1">in principio creavit Deus caelum et terram
(trg)="b.GEN.1.1.1"> La început , Dumnezeu a făcut cerurile şi pămîntul .
(src)="b.GEN.1.2.1">terra autem erat inanis et vacua et tenebrae super faciem abyssi et spiritus Dei ferebatur super aquas
(trg)="b.GEN.1.2.1"> Pămîntul era pustiu şi gol ; peste faţa adîncului de ape era întunerec , şi Duhul lui Dumnezeu se mişca pe deasupra apelor .
(src)="b.GEN.1.3.1">dixitque Deus fiat lux et facta est lux
(trg)="b.GEN.1.3.1"> Dumnezeu a zis : , ,Să fie lumină !`` Şi a fost lumină.
(src)="b.GEN.1.4.1">et vidit Deus lucem quod esset bona et divisit lucem ac tenebras
(trg)="b.GEN.1.4.1"> Dumnezeu a văzut că lumina era bună ; şi Dumnezeu a despărţit lumina de întunerec .
(src)="b.GEN.1.5.1">appellavitque lucem diem et tenebras noctem factumque est vespere et mane dies unus
(trg)="b.GEN.1.5.1"> Dumnezeu a numit lumina zi , iar întunerecul l -a numit noapte .
(trg)="b.GEN.1.5.2"> Astfel , a fost o seară , şi apoi a fost o dimineaţă : aceasta a fost ziua întîi .
(src)="b.GEN.1.6.1">dixit quoque Deus fiat firmamentum in medio aquarum et dividat aquas ab aquis
(trg)="b.GEN.1.6.1"> Dumnezeu a zis : , ,Să fie o întindere între ape , şi ea să despartă apele de ape .``
(src)="b.GEN.1.7.1">et fecit Deus firmamentum divisitque aquas quae erant sub firmamento ab his quae erant super firmamentum et factum est ita
(trg)="b.GEN.1.7.1"> Şi Dumnezeu a făcut întinderea , şi ea a despărţit apele cari sînt dedesuptul întinderii de apele cari sînt deasupra întinderii .
(trg)="b.GEN.1.7.2"> Şi aşa a fost .
(src)="b.GEN.1.8.1">vocavitque Deus firmamentum caelum et factum est vespere et mane dies secundus
(trg)="b.GEN.1.8.1"> Dumnezeu a numit întinderea cer .
(trg)="b.GEN.1.8.2"> Astfel , a fost o seară , şi apoi a fost o dimineaţă : aceasta a fost ziua a doua .
(src)="b.GEN.1.9.1">dixit vero Deus congregentur aquae quae sub caelo sunt in locum unum et appareat arida factumque est ita
(trg)="b.GEN.1.9.1"> Dumnezeu a zis : , ,Să se strîngă la un loc apele cari sînt dedesuptul cerului , şi să se arate uscatul !`` Şi aşa a fost.
(src)="b.GEN.1.10.1">et vocavit Deus aridam terram congregationesque aquarum appellavit maria et vidit Deus quod esset bonum
(trg)="b.GEN.1.10.1"> Dumnezeu a numit uscatul pămînt , iar grămada de ape a numit -o mări .
(trg)="b.GEN.1.10.2"> Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun .
(src)="b.GEN.1.11.1">et ait germinet terra herbam virentem et facientem semen et lignum pomiferum faciens fructum iuxta genus suum cuius semen in semet ipso sit super terram et factum est ita
(trg)="b.GEN.1.11.1"> Apoi Dumnezeu a zis : , ,Să dea pămîntul verdeaţă , iarbă cu sămînţă , pomi roditori , cari să facă rod după soiul lor şi cari să aibă în ei sămînţa lor pe pămînt .`` Şi aşa a fost.
(src)="b.GEN.1.12.1">et protulit terra herbam virentem et adferentem semen iuxta genus suum lignumque faciens fructum et habens unumquodque sementem secundum speciem suam et vidit Deus quod esset bonum
(trg)="b.GEN.1.12.1"> Pămîntul a dat verdeaţă , iarbă cu sămînţă după soiul ei , şi pomi cari fac rod şi cari îşi au sămînţa în ei , după soiul lor .
(trg)="b.GEN.1.12.2"> Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun .
(src)="b.GEN.1.13.1">factumque est vespere et mane dies tertius
(trg)="b.GEN.1.13.1"> Astfel , a fost o seară , şi apoi a fost o dimineaţă : aceasta a fost ziua a treia .
(src)="b.GEN.1.14.1">dixit autem Deus fiant luminaria in firmamento caeli ut dividant diem ac noctem et sint in signa et tempora et dies et annos
(trg)="b.GEN.1.14.1"> Dumnezeu a zis : , ,Să fie nişte luminători în întinderea cerului , ca să despartă ziua de noapte ; ei să fie nişte semne cari să arate vremile , zilele şi anii ;
(src)="b.GEN.1.15.1">ut luceant in firmamento caeli et inluminent terram et factum est ita
(trg)="b.GEN.1.15.1"> şi să slujească de luminători în întinderea cerului , ca să lumineze pămîntul .`` Şi aşa a fost.
(src)="b.GEN.1.16.1">fecitque Deus duo magna luminaria luminare maius ut praeesset diei et luminare minus ut praeesset nocti et stellas
(trg)="b.GEN.1.16.1"> Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători , şi anume : luminătorul cel mai mare ca să stăpînească ziua , şi luminătorul cel mai mic ca să stăpînească noaptea ; a făcut şi stelele .
(src)="b.GEN.1.17.1">et posuit eas in firmamento caeli ut lucerent super terram
(trg)="b.GEN.1.17.1"> Dumnezeu i -a aşezat în întinderea cerului , ca să lumineze pămîntul ,
(src)="b.GEN.1.18.1">et praeessent diei ac nocti et dividerent lucem ac tenebras et vidit Deus quod esset bonum
(trg)="b.GEN.1.18.1"> să stăpînească ziua şi noaptea , şi să despartă lumina de întunerec .
(trg)="b.GEN.1.18.2"> Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun .
(src)="b.GEN.1.19.1">et factum est vespere et mane dies quartus
(trg)="b.GEN.1.19.1"> Astfel , a fost o seară , şi apoi a fost o dimineaţă : aceasta a fost ziua a patra .
(src)="b.GEN.1.20.1">dixit etiam Deus producant aquae reptile animae viventis et volatile super terram sub firmamento caeli
(trg)="b.GEN.1.20.1"> Dumnezeu a zis : , ,Să mişune apele de vieţuitoare , şi să sboare păsări deasupra pămîntului pe întinderea cerului .``
(src)="b.GEN.1.21.1">creavitque Deus cete grandia et omnem animam viventem atque motabilem quam produxerant aquae in species suas et omne volatile secundum genus suum et vidit Deus quod esset bonum
(trg)="b.GEN.1.21.1"> Dumnezeu a făcut peştii cei mari şi toate vieţuitoarele cari se mişcă şi de cari mişună apele , după soiurile lor ; a făcut şi orice pasăre înaripată după soiul ei .
(trg)="b.GEN.1.21.2"> Dumnezeu a văzut că erau bune .
(src)="b.GEN.1.22.1">benedixitque eis dicens crescite et multiplicamini et replete aquas maris avesque multiplicentur super terram
(trg)="b.GEN.1.22.1"> Dumnezeu le -a binecuvîntat , şi a zis : , ,Creşteţi , înmulţiţi-vă , şi umpleţi apele mărilor ; să se înmulţească şi păsările pe pămînt``.
(src)="b.GEN.1.23.1">et factum est vespere et mane dies quintus
(trg)="b.GEN.1.23.1"> Astfel a fost o seară , şi apoi a fost o dimineaţă : aceasta a fost ziua a cincea .
(src)="b.GEN.1.24.1">dixit quoque Deus producat terra animam viventem in genere suo iumenta et reptilia et bestias terrae secundum species suas factumque est ita
(trg)="b.GEN.1.24.1"> Dumnezeu a zis : , ,Să dea pămîntul vieţuitoare după soiul lor , vite , tîrîtoare şi fiare pămînteşti , după soiul lor .`` Şi aşa a fost.
(src)="b.GEN.1.25.1">et fecit Deus bestias terrae iuxta species suas et iumenta et omne reptile terrae in genere suo et vidit Deus quod esset bonum
(trg)="b.GEN.1.25.1"> Dumnezeu a făcut fiarele pămîntului după soiul lor , vitele după soiul lor şi toate tîrîtoarele pămîntului după soiul lor .
(trg)="b.GEN.1.25.2"> Dumnezeu a văzut că erau bune .
(src)="b.GEN.1.26.1">et ait faciamus hominem ad imaginem et similitudinem nostram et praesit piscibus maris et volatilibus caeli et bestiis universaeque terrae omnique reptili quod movetur in terra
(trg)="b.GEN.1.26.1"> Apoi Dumnezeu a zis : , ,Să facem om după chipul Nostru , după asemănarea Noastră ; el să stăpînească peste peştii mării , peste păsările cerului , peste vite , peste tot pămîntul şi peste toate tîrîtoarele cari se mişcă pe pămînt .``
(src)="b.GEN.1.27.1">et creavit Deus hominem ad imaginem suam ad imaginem Dei creavit illum masculum et feminam creavit eos
(trg)="b.GEN.1.27.1"> Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său , l -a făcut după chipul lui Dumnezeu ; parte bărbătească şi parte femeiască i -a făcut .
(src)="b.GEN.1.28.1">benedixitque illis Deus et ait crescite et multiplicamini et replete terram et subicite eam et dominamini piscibus maris et volatilibus caeli et universis animantibus quae moventur super terram
(trg)="b.GEN.1.28.1"> Dumnezeu i -a binecuvîntat , şi Dumnezeu le -a zis : , ,Creşteţi , înmulţiţi-vă , umpleţi pămîntul , şi supuneţi -l ; şi stăpîniţi peste peştii mării , peste păsările cerului , şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pămînt .``
(src)="b.GEN.1.29.1">dixitque Deus ecce dedi vobis omnem herbam adferentem semen super terram et universa ligna quae habent in semet ipsis sementem generis sui ut sint vobis in escam
(trg)="b.GEN.1.29.1"> Şi Dumnezeu a zis : , ,Iată că v ' am dat orice iarbă care face sămînţă şi care este pe faţa întregului pămînt , şi orice pom , care are în el rod cu sămînţă : aceasta să fie hrana voastră .``
(src)="b.GEN.1.30.1">et cunctis animantibus terrae omnique volucri caeli et universis quae moventur in terra et in quibus est anima vivens ut habeant ad vescendum et factum est ita
(trg)="b.GEN.1.30.1"> Iar tuturor fiarelor pămîntului , tuturor păsărilor cerului , şi tuturor vietăţilor cari se mişcă pe pămînt , cari au în ele o suflare de viaţă , le-am dat ca hrană toată iarba verde .`` Şi aşa a fost.
(src)="b.GEN.1.31.1">viditque Deus cuncta quae fecit et erant valde bona et factum est vespere et mane dies sextus
(trg)="b.GEN.1.31.1"> Dumnezeu S ' a uitat la tot ce făcuse ; şi iată că erau foarte bune .
(trg)="b.GEN.1.31.2"> Astfel a fost o seară , şi apoi a fost o dimineaţă : aceasta a fost ziua a şasea .
(src)="b.GEN.2.1.1">igitur perfecti sunt caeli et terra et omnis ornatus eorum
(trg)="b.GEN.2.1.1"> Astfel au fost sfîrşite cerurile şi pămîntul , şi toată oştirea lor .
(src)="b.GEN.2.2.1">conplevitque Deus die septimo opus suum quod fecerat et requievit die septimo ab universo opere quod patrarat
(trg)="b.GEN.2.2.1"> În ziua a şaptea Dumnezeu Şi -a sfîrşit lucrarea , pe care o făcuse ; şi în ziua a şaptea S ' a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse .
(src)="b.GEN.2.3.1">et benedixit diei septimo et sanctificavit illum quia in ipso cessaverat ab omni opere suo quod creavit Deus ut faceret
(trg)="b.GEN.2.3.1"> Dumnezeu a binecuvîntat ziua a şaptea şi a sfinţit -o , pentrucă în ziua aceasta S ' a odihnit de toată lucrarea Lui , pe care o zidise şi o făcuse .
(src)="b.GEN.2.4.1">istae generationes caeli et terrae quando creatae sunt in die quo fecit Dominus Deus caelum et terram
(trg)="b.GEN.2.4.1"> Iată istoria cerurilor şi a pămîntului , cînd au fost făcute .
(src)="b.GEN.2.5.1">et omne virgultum agri antequam oreretur in terra omnemque herbam regionis priusquam germinaret non enim pluerat Dominus Deus super terram et homo non erat qui operaretur terram
(trg)="b.GEN.2.5.1"> În ziua cînd a făcut Domnul Dumnezeu un pămînt şi ceruri , nu era încă pe pămînt nici un copăcel de cîmp şi nici o iarbă de pe cîmp nu încolţea încă : fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pămînt şi nu era nici un om ca să lucreze pămîntul .
(src)="b.GEN.2.6.1">sed fons ascendebat e terra inrigans universam superficiem terrae
(trg)="b.GEN.2.6.1"> Ci un abur se ridica de pe pămînt şi uda toată faţa pămîntului .
(src)="b.GEN.2.7.1">formavit igitur Dominus Deus hominem de limo terrae et inspiravit in faciem eius spiraculum vitae et factus est homo in animam viventem
(trg)="b.GEN.2.7.1"> Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărîna pămîntului , i -a suflat în nări suflare de viaţă , şi omul s ' a făcut astfel un suflet viu .
(src)="b.GEN.2.8.1">plantaverat autem Dominus Deus paradisum voluptatis a principio in quo posuit hominem quem formaverat
(trg)="b.GEN.2.8.1"> Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden , spre răsărit ; şi a pus acolo pe omul pe care -l întocmise .
(src)="b.GEN.2.9.1">produxitque Dominus Deus de humo omne lignum pulchrum visu et ad vescendum suave lignum etiam vitae in medio paradisi lignumque scientiae boni et mali
(trg)="b.GEN.2.9.1"> Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pămînt tot felul de pomi , plăcuţi la vedere şi buni la mîncare , şi pomul vieţii în mijlocul grădinii , şi pomul cunoştinţei binelui şi răului .
(src)="b.GEN.2.10.1">et fluvius egrediebatur de loco voluptatis ad inrigandum paradisum qui inde dividitur in quattuor capita
(trg)="b.GEN.2.10.1"> Un rîu ieşea din Eden şi uda grădina ; şi de acolo se împărţea şi se făcea patru braţe .
(src)="b.GEN.2.11.1">nomen uni Phison ipse est qui circuit omnem terram Evilat ubi nascitur aurum
(trg)="b.GEN.2.11.1"> Numele celui dintîi este Pison ; el înconjoară toată ţara Havila , unde se găseşte aur .
(src)="b.GEN.2.12.1">et aurum terrae illius optimum est ibique invenitur bdellium et lapis onychinus
(trg)="b.GEN.2.12.1"> Aurul din ţara aceasta este bun ; acolo se găseşte şi bedelion şi piatră de onix .
(src)="b.GEN.2.13.1">et nomen fluvio secundo Geon ipse est qui circuit omnem terram Aethiopiae
(trg)="b.GEN.2.13.1"> Numele rîului al doilea este Ghihon ; el înconjoară toată ţara Cuş .
(src)="b.GEN.2.14.1">nomen vero fluminis tertii Tigris ipse vadit contra Assyrios fluvius autem quartus ipse est Eufrates
(trg)="b.GEN.2.14.1"> Numele celui de al treilea este Hidechel : el curge la răsăritul Asiriei .
(trg)="b.GEN.2.14.2"> Al patrulea rîu este Eufratul .
(src)="b.GEN.2.15.1">tulit ergo Dominus Deus hominem et posuit eum in paradiso voluptatis ut operaretur et custodiret illum
(trg)="b.GEN.2.15.1"> Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l -a aşezat în grădina Edenului , ca s ' o lucreze şi s ' o păzească .
(src)="b.GEN.2.16.1">praecepitque ei dicens ex omni ligno paradisi comede
(trg)="b.GEN.2.16.1"> Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta : , ,Poţi să mănînci după plăcere din orice pom din grădină ;
(src)="b.GEN.2.17.1">de ligno autem scientiae boni et mali ne comedas in quocumque enim die comederis ex eo morte morieris
(trg)="b.GEN.2.17.1"> dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănînci , căci în ziua în care vei mînca din el , vei muri negreşit .``
(src)="b.GEN.2.18.1">dixit quoque Dominus Deus non est bonum esse hominem solum faciamus ei adiutorium similem sui
(trg)="b.GEN.2.18.1"> Domnul Dumnezeu a zis : , ,Nu este bine ca omul să fie singur ; am să -i fac un ajutor potrivit pentru el .``
(src)="b.GEN.2.19.1">formatis igitur Dominus Deus de humo cunctis animantibus terrae et universis volatilibus caeli adduxit ea ad Adam ut videret quid vocaret ea omne enim quod vocavit Adam animae viventis ipsum est nomen eius
(trg)="b.GEN.2.19.1"> Domnul Dumnezeu a făcut din pămînt toate fiarele cîmpului şi toate păsările cerului ; şi le -a adus la om , ca să vadă cum are să le numească ; şi orice nume pe care -l dădea omul fiecărei vieţuitoare , acela -i era numele .
(src)="b.GEN.2.20.1">appellavitque Adam nominibus suis cuncta animantia et universa volatilia caeli et omnes bestias terrae Adam vero non inveniebatur adiutor similis eius
(trg)="b.GEN.2.20.1"> Şi omul a pus nume tuturor vitelor , păsărilor cerului şi tuturor fiarelor cîmpului ; dar , pentru om , nu s ' a găsit niciun ajutor , care să i se potrivească .
(src)="b.GEN.2.21.1">inmisit ergo Dominus Deus soporem in Adam cumque obdormisset tulit unam de costis eius et replevit carnem pro ea
(trg)="b.GEN.2.21.1"> Atunci Domnul Dumnezeu a trimes un somn adînc peste om , şi omul a adormit ; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a închis carnea la locul ei .
(src)="b.GEN.2.22.1">et aedificavit Dominus Deus costam quam tulerat de Adam in mulierem et adduxit eam ad Adam
(trg)="b.GEN.2.22.1"> Din coasta pe care o luase din om , Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus -o la om .
(src)="b.GEN.2.23.1">dixitque Adam hoc nunc os ex ossibus meis et caro de carne mea haec vocabitur virago quoniam de viro sumpta est
(trg)="b.GEN.2.23.1"> Şi omul a zis : , ,Iată în sfîrşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea !
(trg)="b.GEN.2.23.2"> Ea se va numi , femeie , pentrucă a fost luată din om .``
(src)="b.GEN.2.24.1">quam ob rem relinquet homo patrem suum et matrem et adherebit uxori suae et erunt duo in carne una
(trg)="b.GEN.2.24.1"> Deaceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa , şi se va lipi de nevasta sa , şi se vor face un singur trup .
(src)="b.GEN.2.25.1">erant autem uterque nudi Adam scilicet et uxor eius et non erubescebant
(trg)="b.GEN.2.25.1"> Omul şi nevasta lui erau amîndoi goi , şi nu le era ruşine .
(src)="b.GEN.3.1.1">sed et serpens erat callidior cunctis animantibus terrae quae fecerat Dominus Deus qui dixit ad mulierem cur praecepit vobis Deus ut non comederetis de omni ligno paradisi
(trg)="b.GEN.3.1.1"> Şarpele era mai şiret decît toate fiarele cîmpului pe cari le făcuse Domnul Dumnezeu .
(trg)="b.GEN.3.1.2"> El a zis femeii : , ,Oare a zis Dumnezeu cu adevărat : , ,Să nu mîncaţi din toţi pomii din grădină ?``
(src)="b.GEN.3.2.1">cui respondit mulier de fructu lignorum quae sunt in paradiso vescemur
(trg)="b.GEN.3.2.1"> Femeia a răspuns şarpelui : , ,Putem să mîncăm din rodul tuturor pomilor din grădină .``
(src)="b.GEN.3.3.1">de fructu vero ligni quod est in medio paradisi praecepit nobis Deus ne comederemus et ne tangeremus illud ne forte moriamur
(trg)="b.GEN.3.3.1"> Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii , Dumnezeu a zis : , ,Să nu mîncaţi din el , şi nici să nu vă atingeţi de el , ca să nu muriţi .``
(src)="b.GEN.3.4.1">dixit autem serpens ad mulierem nequaquam morte moriemini
(trg)="b.GEN.3.4.1"> Atunci şarpele a zis femeii : , ,Hotărît , că nu veţi muri :
(src)="b.GEN.3.5.1">scit enim Deus quod in quocumque die comederitis ex eo aperientur oculi vestri et eritis sicut dii scientes bonum et malum
(trg)="b.GEN.3.5.1"> dar Dumnezeu ştie că , în ziua cînd veţi mînca din el , vi se vor deschide ochii , şi veţi fi ca Dumnezeu , cunoscînd binele şi răul``.
(src)="b.GEN.3.6.1">vidit igitur mulier quod bonum esset lignum ad vescendum et pulchrum oculis aspectuque delectabile et tulit de fructu illius et comedit deditque viro suo qui comedit
(trg)="b.GEN.3.6.1"> Femeia a văzut că pomul era bun de mîncat şi plăcut de privit , şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea .
(trg)="b.GEN.3.6.2"> A luat deci din rodul lui , şi a mîncat ; a dat şi bărbatului ei , care era lîngă ea , şi bărbatul a mîncat şi el .
(src)="b.GEN.3.7.1">et aperti sunt oculi amborum cumque cognovissent esse se nudos consuerunt folia ficus et fecerunt sibi perizomata
(trg)="b.GEN.3.7.1"> Atunci li s ' au deschis ochii la amîndoi ; au cunoscut că erau goi , au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut şorţuri din ele .
(src)="b.GEN.3.8.1">et cum audissent vocem Domini Dei deambulantis in paradiso ad auram post meridiem abscondit se Adam et uxor eius a facie Domini Dei in medio ligni paradisi
(trg)="b.GEN.3.8.1"> Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu , care umbla prin grădină în răcoarea zilei : şi omul şi nevasta lui s ' au ascuns de Faţa Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină .
(src)="b.GEN.3.9.1">vocavitque Dominus Deus Adam et dixit ei ubi es
(trg)="b.GEN.3.9.1"> Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om , şi i -a zis : , ,Unde eşti ?``
(src)="b.GEN.3.10.1">qui ait vocem tuam audivi in paradiso et timui eo quod nudus essem et abscondi me
(trg)="b.GEN.3.10.1"> El a răspuns : , ,Ţi-am auzit glasul în grădină ; şi mi -a fost frică , pentrucă eram gol , şi m ' am ascuns .``
(src)="b.GEN.3.11.1">cui dixit quis enim indicavit tibi quod nudus esses nisi quod ex ligno de quo tibi praeceperam ne comederes comedisti
(trg)="b.GEN.3.11.1"> Şi Domnul Dumnezeu a zis : , ,Cine ţi -a spus că eşti gol ?
(trg)="b.GEN.3.11.2"> Nu cumva ai mîncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănînci ?``
(src)="b.GEN.3.12.1">dixitque Adam mulier quam dedisti sociam mihi dedit mihi de ligno et comedi
(trg)="b.GEN.3.12.1"> Omul a răspuns : , ,Femeia pe care mi-ai dat -o ca să fie lîngă mine , ea mi -a dat din pom şi am mîncat .``
(src)="b.GEN.3.13.1">et dixit Dominus Deus ad mulierem quare hoc fecisti quae respondit serpens decepit me et comedi
(trg)="b.GEN.3.13.1"> Şi Domnul Dumnezeu a zis femeii : , ,Ce ai făcut ?`` Femeia a răspuns: ,,Şarpele m'a amăgit, şi am mîncat din pom.``
(src)="b.GEN.3.14.1">et ait Dominus Deus ad serpentem quia fecisti hoc maledictus es inter omnia animantia et bestias terrae super pectus tuum gradieris et terram comedes cunctis diebus vitae tuae
(trg)="b.GEN.3.14.1"> Domnul Dumnezeu a zis şarpelui : , ,Fiindcă ai făcut lucrul acesta , blestemat eşti între toate vitele şi între toate fiarele de pe cîmp ; în toate zilele vieţii tale să te tîrăşti pe pîntece , şi să mănînci ţărînă .
(src)="b.GEN.3.15.1">inimicitias ponam inter te et mulierem et semen tuum et semen illius ipsa conteret caput tuum et tu insidiaberis calcaneo eius
(trg)="b.GEN.3.15.1"> Vrăşmăşie voi pune între tine şi femeie , între sămînţa ta şi sămînţa ei .
(trg)="b.GEN.3.15.2"> Aceasta îţi va zdrobi capul , şi tu îi vei zdrobi călcîiul .``
(src)="b.GEN.3.16.1">mulieri quoque dixit multiplicabo aerumnas tuas et conceptus tuos in dolore paries filios et sub viri potestate eris et ipse dominabitur tui
(trg)="b.GEN.3.16.1"> Femeii i -a zis : , ,Voi mări foarte mult suferinţa şi însărcinarea ta ; cu durere vei naşte copii , şi dorinţele tale se vor ţinea după bărbatul tău , iar el va stăpîni peste tine .``
(src)="b.GEN.3.17.1">ad Adam vero dixit quia audisti vocem uxoris tuae et comedisti de ligno ex quo praeceperam tibi ne comederes maledicta terra in opere tuo in laboribus comedes eam cunctis diebus vitae tuae
(trg)="b.GEN.3.17.1"> Omului i -a zis : , ,Fiindcă ai ascultat de glasul nevestei tale , şi ai mîncat din pomul despre care îţi poruncisem : , Să nu mănînci deloc din el ,` blestemat este acum pămîntul din pricina ta.
(trg)="b.GEN.3.17.2"> Cu multă trudă să-ţi scoţi hrana din el în toate zilele vieţii tale ;
(src)="b.GEN.3.18.1">spinas et tribulos germinabit tibi et comedes herbas terrae
(trg)="b.GEN.3.18.1"> spini şi pălămidă să-ţi dea , şi să mănînci iarba de pe cîmp .
(src)="b.GEN.3.19.1">in sudore vultus tui vesceris pane donec revertaris in terram de qua sumptus es quia pulvis es et in pulverem reverteris
(trg)="b.GEN.3.19.1"> În sudoarea feţei tale să-ţi mănînci pînea , pînă te vei întoarce în pămînt , căci din el ai fost luat ; căci ţărînă eşti , şi în ţărînă te vei întoarce .``
(src)="b.GEN.3.20.1">et vocavit Adam nomen uxoris suae Hava eo quod mater esset cunctorum viventium
(trg)="b.GEN.3.20.1"> Adam a pus nevestei sale numele Eva : căci ea a fost mama tuturor celor vii .
(src)="b.GEN.3.21.1">fecit quoque Dominus Deus Adam et uxori eius tunicas pellicias et induit eos
(trg)="b.GEN.3.21.1"> Domnul Dumnezeu a făcut lui Adam şi nevestei lui haine de piele , şi i -a îmbrăcat cu ele .
(src)="b.GEN.3.22.1">et ait ecce Adam factus est quasi unus ex nobis sciens bonum et malum nunc ergo ne forte mittat manum suam et sumat etiam de ligno vitae et comedat et vivat in aeternum
(trg)="b.GEN.3.22.1"> Domnul Dumnezeu a zis : , ,Iată că omul a ajuns ca unul din Noi , cunoscînd binele şi răul .
(trg)="b.GEN.3.22.2"> Să -l împedecăm dar acum ca nu cumva să-şi întindă mîna , să ia şi din pomul vieţii , să mănînce din el , şi să trăiască în veci .``
(src)="b.GEN.3.23.1">emisit eum Dominus Deus de paradiso voluptatis ut operaretur terram de qua sumptus est
(trg)="b.GEN.3.23.1"> Deaceea Domnul Dumnezeu l -a izgonit din grădina Edenului , ca să lucreze pămîntul , din care fusese luat .
(src)="b.GEN.3.24.1">eiecitque Adam et conlocavit ante paradisum voluptatis cherubin et flammeum gladium atque versatilem ad custodiendam viam ligni vitae
(trg)="b.GEN.3.24.1"> Astfel a izgonit El pe Adam ; şi la răsăritul grădinii Edenului a pus nişte heruvimi , cari să învîrtească o sabie învăpăiată , ca să păzească drumul care duce la pomul vieţii .
(src)="b.GEN.4.1.1">Adam vero cognovit Havam uxorem suam quae concepit et peperit Cain dicens possedi hominem per Dominum
(trg)="b.GEN.4.1.1"> Adam s ' a împreunat cu nevastă-sa Eva ; ea a rămas însărcinată , şi a născut pe Cain .
(trg)="b.GEN.4.1.2"> Şi a zis : , ,Am căpătat un om cu ajutorul Domnului !``
(src)="b.GEN.4.2.1">rursusque peperit fratrem eius Abel fuit autem Abel pastor ovium et Cain agricola
(trg)="b.GEN.4.2.1"> A mai născut şi pe fratele său Abel .
(trg)="b.GEN.4.2.2"> Abel era cioban , iar Cain era plugar .
(src)="b.GEN.4.3.1">factum est autem post multos dies ut offerret Cain de fructibus terrae munera Domino
(trg)="b.GEN.4.3.1"> După o bucată de vreme , Cain a adus Domnului o jertfă de mîncare din roadele pămîntului .
(src)="b.GEN.4.4.1">Abel quoque obtulit de primogenitis gregis sui et de adipibus eorum et respexit Dominus ad Abel et ad munera eius
(trg)="b.GEN.4.4.1"> Abel a adus şi el o jertfă de mîncare din oile întîi născute ale turmei lui şi din grăsimea lor .
(trg)="b.GEN.4.4.2"> Domnul a privit cu plăcere spre Abel şi spre jertfa lui ;
(src)="b.GEN.4.5.1">ad Cain vero et ad munera illius non respexit iratusque est Cain vehementer et concidit vultus eius
(trg)="b.GEN.4.5.1"> dar spre Cain şi spre jertfa lui , n ' a privit cu plăcere .
(trg)="b.GEN.4.5.2"> Cain s ' a mîniat foarte tare , şi i s ' a posomorît faţa .
(src)="b.GEN.4.6.1">dixitque Dominus ad eum quare maestus es et cur concidit facies tua
(trg)="b.GEN.4.6.1"> Şi Domnul a zis lui Cain : , ,Pentruce te-ai mîniat , şi pentruce ţi s ' a posomorît faţa ?
(src)="b.GEN.4.7.1">nonne si bene egeris recipies sin autem male statim in foribus peccatum aderit sed sub te erit appetitus eius et tu dominaberis illius
(trg)="b.GEN.4.7.1"> Nu -i aşa ?
(trg)="b.GEN.4.7.2"> Dacă faci bine , vei fi bine primit ; dar dacă faci rău , păcatul pîndeşte la uşă ; dorinţa lui se ţine după tine , dar tu să -l stăpîneşti .``
(src)="b.GEN.4.8.1">dixitque Cain ad Abel fratrem suum egrediamur foras cumque essent in agro consurrexit Cain adversus Abel fratrem suum et interfecit eum
(trg)="b.GEN.4.8.1"> Însă Cain a zis fratelui său Abel : , ,Haidem să ieşim la cîmp .`` Dar pe cînd erau la cîmp, Cain s'a ridicat împotriva fratelui său Abel, şi l -a omorît.
(src)="b.GEN.4.9.1">et ait Dominus ad Cain ubi est Abel frater tuus qui respondit nescio num custos fratris mei sum
(trg)="b.GEN.4.9.1"> Domnul a zis lui Cain : , ,Unde este fratele tău Abel ?`` El a răspuns: ,,Nu ştiu.
(trg)="b.GEN.4.9.2"> Sînt eu păzitorul fratelui meu ?``
(src)="b.GEN.4.10.1">dixitque ad eum quid fecisti vox sanguinis fratris tui clamat ad me de terra
(trg)="b.GEN.4.10.1"> Şi Dumnezeu a zis : , ,Ce ai făcut ?
(trg)="b.GEN.4.10.2"> Glasul sîngelui fratelui tău strigă din pămînt la Mine .
(src)="b.GEN.4.11.1">nunc igitur maledictus eris super terram quae aperuit os suum et suscepit sanguinem fratris tui de manu tua
(trg)="b.GEN.4.11.1"> Acum blestemat eşti tu , isgonit din ogorul acesta , care şi -a deschis gura ca să primească din mîna ta sîngele fratelui tău !
(src)="b.GEN.4.12.1">cum operatus fueris eam non dabit tibi fructus suos vagus et profugus eris super terram
(trg)="b.GEN.4.12.1"> Cînd vei lucra pămîntul , să nu-ţi mai dea bogăţia lui .
(trg)="b.GEN.4.12.2"> Pribeag şi fugar să fii pe pămînt .``
(src)="b.GEN.4.13.1">dixitque Cain ad Dominum maior est iniquitas mea quam ut veniam merear
(trg)="b.GEN.4.13.1"> Cain a zis Domnului : , ,Pedeapsa mea e prea mare ca s ' o pot suferi .
(src)="b.GEN.4.14.1">ecce eicis me hodie a facie terrae et a facie tua abscondar et ero vagus et profugus in terra omnis igitur qui invenerit me occidet me
(trg)="b.GEN.4.14.1"> Iată că Tu mă izgoneşti azi de pe faţa pămîntului ; eu voi trebui să mă ascund de Faţa Ta , şi să fiu pribeag şi fugar pe pămînt ; şi oricine mă va găsi , mă va omorî .``
(src)="b.GEN.4.15.1">dixitque ei Dominus nequaquam ita fiet sed omnis qui occiderit Cain septuplum punietur posuitque Dominus Cain signum ut non eum interficeret omnis qui invenisset eum
(trg)="b.GEN.4.15.1"> Domnul i -a zis : , ,Nicidecum ; ci dacă va omorî cineva pe Cain , Cain să fie răzbunat de şeapte ori .`` Şi Domnul a hotărît un semn pentru Cain, ca oricine îl va găsi, să nu -l omoare.
(src)="b.GEN.4.16.1">egressusque Cain a facie Domini habitavit in terra profugus ad orientalem plagam Eden
(trg)="b.GEN.4.16.1"> Apoi , Cain a ieşit din Faţa Domnului , şi a locuit în ţara Nod , la răsărit de Eden .
(src)="b.GEN.4.17.1">cognovit autem Cain uxorem suam quae concepit et peperit Enoch et aedificavit civitatem vocavitque nomen eius ex nomine filii sui Enoch
(trg)="b.GEN.4.17.1"> Cain s ' a împreunat cu nevastă-sa ; ea a rămas însărcinată şi a născut pe Enoh .
(trg)="b.GEN.4.17.2"> El a început apoi să zidească o cetate , şi a pus acestei cetăţi numele fiului său Enoh .
(src)="b.GEN.4.18.1">porro Enoch genuit Irad et Irad genuit Maviahel et Maviahel genuit Matusahel et Matusahel genuit Lamech
(trg)="b.GEN.4.18.1"> Enoh a fost tatăl lui Irad ; Irad a fost tatăl lui Mehuiael ; Mehuiael a fost tatăl lui Metuşael ; şi Metuşael a fost tatăl lui Lameh .
(src)="b.GEN.4.19.1">qui accepit uxores duas nomen uni Ada et nomen alteri Sella
(trg)="b.GEN.4.19.1"> Lameh şi -a luat două neveste : numele uneia era Ada , şi numele celeilalte era Ţila .
(src)="b.GEN.4.20.1">genuitque Ada Iabel qui fuit pater habitantium in tentoriis atque pastorum
(trg)="b.GEN.4.20.1"> Ada a născut pe Iabal : el a fost tatăl celor ce locuiesc în corturi şi păzesc vitele .