# kek/Qeqchi.xml.gz
# pt/Portuguese.xml.gz


(src)="b.GEN.1.1.1"> Saß xticlajic li Dios quixyîb chak li choxa ut li ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.1.1.1"> No princípio criou Deus os céus e a terra .

(src)="b.GEN.1.2.1"> Moco tuktu ta ru li ruchichßochß nak quicuan ut toj mâcßaß cuan chi saß .
(src)="b.GEN.1.2.2"> Nujenak chi haß ut kßojyîn ru .
(src)="b.GEN.1.2.3"> Caßaj cuiß lix musikß li Dios na-ecßan saß xbên li haß .
(trg)="b.GEN.1.2.1"> A terra era sem forma e vazia ; e havia trevas sobre a face do abismo , mas o Espírito de Deus pairava sobre a face das águas .

(src)="b.GEN.1.3.1"> Li Dios quixye : — Chicuânk li cutan , chan .
(src)="b.GEN.1.3.2"> Ut quicuan li cutan .
(trg)="b.GEN.1.3.1"> Disse Deus : haja luz .
(trg)="b.GEN.1.3.2"> E houve luz .

(src)="b.GEN.1.4.1"> Ut li Dios quiril nak us li cutan .
(src)="b.GEN.1.4.2"> Ut quixjach li cutan riqßuin li kßojyîn .
(trg)="b.GEN.1.4.1"> Viu Deus que a luz era boa ; e fez separação entre a luz e as trevas .

(src)="b.GEN.1.5.1"> Ut li cutan quixqßue ajcuiß cutan chokß xcßabaß .
(src)="b.GEN.1.5.2"> Ut li kßojyîn , kßojyîn ajcuiß quixqßue chokß xcßabaß .
(src)="b.GEN.1.5.3"> Ut qui-oc li kßojyîn ut quisakêu .
(src)="b.GEN.1.5.4"> Aßan li xbên li cutan .
(trg)="b.GEN.1.5.1"> E Deus chamou � luz dia , e � s trevas noite .
(trg)="b.GEN.1.5.2"> E foi a tarde e a manhã , o dia primeiro .

(src)="b.GEN.1.6.1"> Ut li Dios quixye : — Chicuânk li choxa re tixjach li haß li cuan takßa riqßuin li cuan takecß . — Ut quicßulman joß quixye li Dios .
(trg)="b.GEN.1.6.1"> E disse Deus : haja um firmamento no meio das águas , e haja separação entre águas e águas .

(src)="b.GEN.1.7.1"> Li Dios quixjach ru li haß chi ribil .
(src)="b.GEN.1.7.2"> Cuan li haß quixcanab takßa ut cuan quixcanab takecß saß li choxa .
(src)="b.GEN.1.7.3"> Ut joßcan quixbânu li Dios .
(trg)="b.GEN.1.7.1"> Fez , pois , Deus o firmamento , e separou as águas que estavam debaixo do firmamento das que estavam por cima do firmamento .
(trg)="b.GEN.1.7.2"> E assim foi .

(src)="b.GEN.1.8.1"> Li choxa li quijachoc re li haß chi ribil quixqßue chokß xcßabaß choxa .
(src)="b.GEN.1.8.2"> Qui-oc li kßojyîn ut quisakêu .
(src)="b.GEN.1.8.3"> Aßan li xcab li cutan .
(trg)="b.GEN.1.8.1"> Chamou Deus ao firmamento céu .
(trg)="b.GEN.1.8.2"> E foi a tarde e a manhã , o dia segundo .

(src)="b.GEN.1.9.1"> Ut li Dios quixye : — Chichßutlâk chixjunil li haß li cuan takßa ut chicanâk chi chaki li chßochß , chan .
(src)="b.GEN.1.9.2"> Ut quicßulman joß quixye li Dios .
(trg)="b.GEN.1.9.1"> E disse Deus : Ajuntem-se num só lugar as águas que estão debaixo do céu , e apareça o elemento seco .
(trg)="b.GEN.1.9.2"> E assim foi .

(src)="b.GEN.1.10.1"> Li Dios quixye nak li chaki ru , chßochß xcßabaß .
(src)="b.GEN.1.10.2"> Ut li chßutubanbil haß , palau quixqßue chokß xcßabaß .
(src)="b.GEN.1.10.3"> Ut li Dios quiril nak us li quixbânu .
(trg)="b.GEN.1.10.1"> Chamou Deus ao elemento seco terra , e ao ajuntamento das águas mares .
(trg)="b.GEN.1.10.2"> E viu Deus que isso era bom .

(src)="b.GEN.1.11.1"> Li Dios quixye : — Chicuânk li rax pim saß ruchichßochß , chan .
(src)="b.GEN.1.11.2"> Li acuîmk tâûchînk ut tâcuânk riyajil .
(src)="b.GEN.1.11.3"> Ut eb li cheß teßûchînk ut teßcuânk riyajil , aß yal cßaßru li riyajil li junjûnk .
(src)="b.GEN.1.11.4"> Ut quicßulman joß quixye li Dios .
(trg)="b.GEN.1.11.1"> E disse Deus : Produza a terra relva , ervas que dêem semente , e árvores frutíferas que , segundo as suas espécies , dêem fruto que tenha em si a sua semente , sobre a terra .
(trg)="b.GEN.1.11.2"> E assim foi .

(src)="b.GEN.1.12.1"> Quicuan li rax pim saß ruchichßochß .
(src)="b.GEN.1.12.2"> Li pim naxqßue riyajil aß yal cßaßru chi pimul .
(src)="b.GEN.1.12.3"> Ut joß ajcuiß li cheß naûchin ut cuan riyajil aß yal cßaßru chi cheßil .
(src)="b.GEN.1.12.4"> Ut li Dios quiril nak us li quixbânu .
(trg)="b.GEN.1.12.1"> A terra , pois , produziu relva , ervas que davam semente segundo as suas espécies , e árvores que davam fruto que tinha em si a sua semente , segundo as suas espécies .
(trg)="b.GEN.1.12.2"> E viu Deus que isso era bom .

(src)="b.GEN.1.13.1"> Ut qui-oc li kßojyîn ut quisakêu .
(src)="b.GEN.1.13.2"> Aßan li rox li cutan .
(trg)="b.GEN.1.13.1"> E foi a tarde e a manhã , o dia terceiro .

(src)="b.GEN.1.14.1"> Ut li Dios quixye : — Cheßcuânk xcutanquil ru li choxa re nak tixjach rib li cutan riqßuin li kßojyîn ; ut eb aßan teßcßanjelak chokß retalil li sakßehil ut li habalkße , joß ajcuiß retalil li cutan ut li chihab .
(trg)="b.GEN.1.14.1"> E disse Deus : haja luminares no firmamento do céu , para fazerem separação entre o dia e a noite ; sejam eles para sinais e para estações , e para dias e anos ;

(src)="b.GEN.1.15.1"> Ut cheßlemtzßûnk chiru li choxa re xcutanobresinquil li ruchichßochß .
(src)="b.GEN.1.15.2"> Ut quicßulman joß quixye li Dios .
(trg)="b.GEN.1.15.1"> e sirvam de luminares no firmamento do céu , para alumiar a terra .
(trg)="b.GEN.1.15.2"> E assim foi .

(src)="b.GEN.1.16.1"> Li Dios quixyîb li sakße ut li po re teßxcutanobresi ru li ruchichßochß .
(src)="b.GEN.1.16.2"> Li sakße aßan li kßaxal nim li nalemtzßun chiru li cutan ut li po aßan li nacutanobresin chiru li kßojyîn .
(src)="b.GEN.1.16.3"> Ut quixyîb ajcuiß eb li chahim .
(trg)="b.GEN.1.16.1"> Deus , pois , fez os dois grandes luminares : o luminar maior para governar o dia , e o luminar menor para governar a noite ; fez também as estrelas .

(src)="b.GEN.1.17.1"> Ut li Dios quixqßueheb chiru li choxa re teßxcutanobresi ru li ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.1.17.1"> E Deus os pôs no firmamento do céu para alumiar a terra ,

(src)="b.GEN.1.18.1"> Li Dios quixqßueheb aran re xberesinquil li cutan ut li kßojyîn .
(src)="b.GEN.1.18.2"> Quixqßueheb re xjachbal li cutan riqßuin li kßojyîn .
(src)="b.GEN.1.18.3"> Ut li Dios quiril nak us li quixbânu .
(trg)="b.GEN.1.18.1"> para governar o dia e a noite , e para fazer separação entre a luz e as trevas .
(trg)="b.GEN.1.18.2"> E viu Deus que isso era bom .

(src)="b.GEN.1.19.1"> Ut qui-oc li kßojyîn ut quisakêu .
(src)="b.GEN.1.19.2"> Aßan li xcâ li cutan .
(trg)="b.GEN.1.19.1"> E foi a tarde e a manhã , o dia quarto .

(src)="b.GEN.1.20.1"> Li Dios quixye : — Cheßcuânk nabaleb li xul saß li haß , ut cheßcuânk ajcuiß li xul li nequeßrupupic chiru choxa .
(src)="b.GEN.1.20.2"> Ut joßcan quixbânu li Dios .
(trg)="b.GEN.1.20.1"> E disse Deus : Produzam as águas cardumes de seres viventes ; e voem as aves acima da terra no firmamento do céu .

(src)="b.GEN.1.21.1"> Ut li Dios quixyoßobtesiheb li nînki car ut chixjunileb li xul li cuanqueb saß haß , aß yal cßaßru chi xulil .
(src)="b.GEN.1.21.2"> Ut quixyoßobtesi ajcuiß li xul li nequeßrupupic , aß yal cßaßru chi xulil .
(src)="b.GEN.1.21.3"> Li Dios quiril nak us li quixbânu .
(trg)="b.GEN.1.21.1"> Criou , pois , Deus os monstros marinhos , e todos os seres viventes que se arrastavam , os quais as águas produziram abundantemente segundo as suas espécies ; e toda ave que voa , segundo a sua espécie .
(trg)="b.GEN.1.21.2"> E viu Deus que isso era bom .

(src)="b.GEN.1.22.1"> Li Dios quirosobtesiheb li xul aßan ut quixye reheb : — Chexnabalokß ut chexqßuiânk .
(src)="b.GEN.1.22.2"> Ut chexcuânk saß chixjunil li haß yalak bar .
(src)="b.GEN.1.22.3"> Joß ajcuiß li cocß xul chiru choxa cheßqßuiânk saß ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.1.22.1"> Então Deus os abençoou , dizendo : Frutificai e multiplicai-vos , e enchei as águas dos mares ; e multipliquem-se as aves sobre a terra .

(src)="b.GEN.1.23.1"> Ut qui-oc li kßojyîn ut quisakêu cuißchic .
(src)="b.GEN.1.23.2"> Aßan li quixbânu saß roß li cutan .
(trg)="b.GEN.1.23.1"> E foi a tarde e a manhã , o dia quinto .

(src)="b.GEN.1.24.1"> Ut quixye ajcuiß li Dios : — Cheßcuânk yalak cßaßru chi xulil saß ruchichßochß .
(src)="b.GEN.1.24.2"> Cheßcuânk chixjunileb li xul li nequeßcuaßac pim .
(src)="b.GEN.1.24.3"> Cheßcuânk eb li xul li nequeßxjucuqui rib chiru chßochß .
(src)="b.GEN.1.24.4"> Joß ajcuiß li xul li nequeßcuan saß qßuicheß .
(src)="b.GEN.1.24.5"> Ut quicßulman joß quixye li Dios .
(trg)="b.GEN.1.24.1"> E disse Deus : Produza a terra seres viventes segundo as suas espécies : animais domésticos , répteis , e animais selvagens segundo as suas espécies .
(trg)="b.GEN.1.24.2"> E assim foi .

(src)="b.GEN.1.25.1"> Ut li Dios quixyoßobtesiheb chixjunil li xul li nequeßcuan saß qßuicheß aß yal cßaßru chi xulil .
(src)="b.GEN.1.25.2"> Ut quixyoßobtesi chixjunileb li xul li nequeßcuaßac pim , aß yal cßaßru chi xulil .
(src)="b.GEN.1.25.3"> Joß ajcuiß li xul li nequeßxjucuqui rib chiru chßochß , aß yal cßaßru chi xulil .
(src)="b.GEN.1.25.4"> Ut li Dios quiril nak us li quixbânu .
(trg)="b.GEN.1.25.1"> Deus , pois , fez os animais selvagens segundo as suas espécies , e os animais domésticos segundo as suas espécies , e todos os répteis da terra segundo as suas espécies .
(trg)="b.GEN.1.25.2"> E viu Deus que isso era bom .

(src)="b.GEN.1.26.1"> Ut quixye ajcuiß li Dios : — Kayoßobtesihak li cuînk joß li kilobâl lâo .
(src)="b.GEN.1.26.2"> Ut aßan tâcuânk xcuanquil saß xbêneb chixjunileb li xul li cuanqueb saß ruchichßochß , joß li car saß li palau ut li xul li nequeßrupupic chiru choxa .
(src)="b.GEN.1.26.3"> Ut tâcuânk xcuanquil saß xbêneb li quetômk ut li xul li cuanqueb saß pim , joß ajcuiß saß xbên chixjunileb li xul li nequeßxjucuqui rib saß chßochß , chan li Dios .
(trg)="b.GEN.1.26.1"> E disse Deus : Façamos o homem � nossa imagem , conforme a nossa semelhança ; domine ele sobre os peixes do mar , sobre as aves do céu , sobre os animais domésticos , e sobre toda a terra , e sobre todo réptil que se arrasta sobre a terra .

(src)="b.GEN.1.27.1"> Ut li Dios quixyoßobtesi li cuînk ut li ixk joß li rilobâl aßan .
(src)="b.GEN.1.27.2"> Cuînk ut ixk nak quixyoßobtesiheb .
(trg)="b.GEN.1.27.1"> Criou , pois , Deus o homem � sua imagem ; � imagem de Deus o criou ; homem e mulher os criou .

(src)="b.GEN.1.28.1"> Li Dios quirosobtesiheb aßan ut quixye reheb : — Chicuânk lê cocßal ut chexqßuiânk toj retal nak tânujak li ruchichßochß .
(src)="b.GEN.1.28.2"> Lâex textaklânk saß xbên chixjunil li cßaßru cuan .
(src)="b.GEN.1.28.3"> Textaklânk saß xbêneb chixjunil li xul li cuanqueb saß li haß joß ajcuiß li cuanqueb chiru choxa ut li cuanqueb saß ruchichßochß , chan .
(trg)="b.GEN.1.28.1"> Então Deus os abençoou e lhes disse : Frutificai e multiplicai-vos ; enchei a terra e sujeitai-a ; dominai sobre os peixes do mar , sobre as aves do céu e sobre todos os animais que se arrastam sobre a terra .

(src)="b.GEN.1.29.1"> Ut quixye ajcuiß : — Xinqßue êre chixjunil li acuîmk li cuan saß ruchichßochß .
(src)="b.GEN.1.29.2"> Xinqßue êre li acuîmk li cuan riyajil .
(src)="b.GEN.1.29.3"> Joßcan ajcuiß chixjunil li cheß li naûchin ut naxqßue riyajil re nak tâcuânk lê tzacaêmk .
(trg)="b.GEN.1.29.1"> Disse-lhes mais : Eis que vos tenho dado todas as ervas que produzem semente , as quais se acham sobre a face de toda a terra , bem como todas as árvores em que há fruto que dê semente ; ser-vos-ão para mantimento .

(src)="b.GEN.1.30.1"> Chixjunil li rax pim xinqßue chokß re xtzacaêmkeb li xul li cuanqueb saß ruchichßochß .
(src)="b.GEN.1.30.2"> Xinqßue ajcuiß reheb li xul li nequeßrupupic chiru choxa ut reheb chixjunileb li nequeßxjucuqui rib saß chßochß .
(src)="b.GEN.1.30.3"> Xinqßue chixjunil li rax pim chokß re lix tzacaêmkeb li xul .
(src)="b.GEN.1.30.4"> Ut quicßulman joß quixye li Dios.Ut li Dios quiril nak tzßakal re ru chixjunil li quixbânu .
(src)="b.GEN.1.30.5"> Ut qui-oc li kßojyîn ut quisakêu .
(src)="b.GEN.1.30.6"> Aßan li xcuak li cutan .
(trg)="b.GEN.1.30.1"> E a todos os animais da terra , a todas as aves do céu e a todo ser vivente que se arrasta sobre a terra , tenho dado todas as ervas verdes como mantimento .
(trg)="b.GEN.1.30.2"> E assim foi .

(src)="b.GEN.1.31.1"> Ut li Dios quiril nak tzßakal re ru chixjunil li quixbânu .
(src)="b.GEN.1.31.2"> Ut qui-oc li kßojyîn ut quisakêu .
(src)="b.GEN.1.31.3"> Aßan li xcuak li cutan .
(trg)="b.GEN.1.31.1"> E viu Deus tudo quanto fizera , e eis que era muito bom .
(trg)="b.GEN.1.31.2"> E foi a tarde e a manhã , o dia sexto .

(src)="b.GEN.2.1.1"> Joßcaßin ut nak quixchoy li Dios xyîbanquil li choxa ut li ruchichßochß ut chixjunil li cßaßru cuan .
(trg)="b.GEN.2.1.1"> Assim foram acabados os céus e a terra , com todo o seu exército .

(src)="b.GEN.2.2.1"> Nak ac xbânu chixjunil li cßanjel aßin , li Dios quihilan saß xcuuk li cutan .
(trg)="b.GEN.2.2.1"> Ora , havendo Deus completado no dia sétimo a obra que tinha feito , descansou nesse dia de toda a obra que fizera .

(src)="b.GEN.2.3.1"> Li Dios quirosobtesi li xcuuk li cutan ut quixsantobresi xban nak saß li cutan aßan quihilan riqßuin chixjunil li cßanjel li quixbânu .
(trg)="b.GEN.2.3.1"> Abençoou Deus o sétimo dia , e o santificou ; porque nele descansou de toda a sua obra que criara e fizera .

(src)="b.GEN.2.4.1"> Joßcaßin nak quiyîbâc chak li choxa ut li ruchichßochß xban li Dios .
(src)="b.GEN.2.4.2"> Saß li cutan nak li Kâcuaß Dios quixyîb li choxa ut li ruchichßochß ,
(trg)="b.GEN.2.4.1"> Eis as origens dos céus e da terra , quando foram criados .
(trg)="b.GEN.2.4.2"> No dia em que o Senhor Deus fez a terra e os céus

(src)="b.GEN.2.5.1"> toj mâcßaß li acuîmk ut mâcßaß li pim xban nak li Kâcuaß Dios toj mâjiß quixqßue li hab saß xbên li ruchichßochß .
(src)="b.GEN.2.5.2"> Chi moco cuan ta cuînk tâtrabajînk re li chßochß .
(trg)="b.GEN.2.5.1"> não havia ainda nenhuma planta do campo na terra , pois nenhuma erva do campo tinha ainda brotado ; porque o Senhor Deus não tinha feito chover sobre a terra , nem havia homem para lavrar a terra .

(src)="b.GEN.2.6.1"> Caßaj cuiß li xbôc li chßochß natakeß re nak tixtßakresi chixjunil li chßochß .
(trg)="b.GEN.2.6.1"> Um vapor , porém , subia da terra , e regava toda a face da terra .

(src)="b.GEN.2.7.1"> Li Kâcuaß Dios quixyîb li cuînk .
(src)="b.GEN.2.7.2"> Quixpacß riqßuin chßochß ut quirapu saß li rußuj re nak tixqßue lix musikß .
(src)="b.GEN.2.7.3"> Ut cuan chic xyußam li cuînk .
(trg)="b.GEN.2.7.1"> E formou o Senhor Deus o homem do pó da terra , e soprou-lhe nas narinas o fôlego da vida ; e o homem tornou-se alma vivente .

(src)="b.GEN.2.8.1"> Li Kâcuaß Dios quixqßue jun xnaßaj li acuîmk saß li naßajej Edén xcßabaß saß xjayal na-el cuiß chak li sakße .
(src)="b.GEN.2.8.2"> Ut aran quixqßue li cuînk li quixyîb .
(trg)="b.GEN.2.8.1"> Então plantou o Senhor Deus um jardim , da banda do oriente , no Éden ; e pôs ali o homem que tinha formado .

(src)="b.GEN.2.9.1"> Ut li Kâcuaß Dios quixqßue chi mokc saß li naßajej aßan nabal pây ru li cheß li chßinaßus rilbal joß ajcuiß li cheß li tâûchînk re teßxtzaca .
(src)="b.GEN.2.9.2"> Ut saß xyi lix naßaj li acuîmk li Kâcuaß Dios quixqßue jun tôn li cheß li naqßuehoc yußam chi junelic .
(src)="b.GEN.2.9.3"> Ut quixqßue ajcuiß aran jun tôn li cheß re xnaubal ru li us ut li incßaß us .
(trg)="b.GEN.2.9.1"> E o Senhor Deus fez brotar da terra toda qualidade de árvores agradáveis � vista e boas para comida , bem como a árvore da vida no meio do jardim , e a árvore do conhecimento do bem e do mal .

(src)="b.GEN.2.10.1"> Saß li naßajej Edén nanumeß jun li nimaß re xtßakresinquil li acuîmk .
(src)="b.GEN.2.10.2"> Ut cuan câhib rok li nimaß nak quixjachi rib ut quicana câhib chi nimaß .
(trg)="b.GEN.2.10.1"> E saía um rio do Éden para regar o jardim ; e dali se dividia e se tornava em quatro braços .

(src)="b.GEN.2.11.1"> Li xbên li nimaß Pisón xcßabaß .
(src)="b.GEN.2.11.2"> Aßan li nanumeß saß li tenamit Havila xcßabaß bar cuan cuiß li oro .
(trg)="b.GEN.2.11.1"> O nome do primeiro é Pisom : este é o que rodeia toda a terra de Havilá , onde há ouro ;

(src)="b.GEN.2.12.1"> Li oro li cuan saß li naßajej aßan kßaxal châbil .
(src)="b.GEN.2.12.2"> Cuan ajcuiß aran cuib pây ru li tertôquil pec bedelio ut ónice xcßabaßeb .
(trg)="b.GEN.2.12.1"> e o ouro dessa terra é bom : ali há o bdélio , e a pedra de berilo .

(src)="b.GEN.2.13.1"> Li xcab li nimaß Gihón xcßabaß .
(src)="b.GEN.2.13.2"> Aßan li nanumeß saß li tenamit Cus .
(trg)="b.GEN.2.13.1"> O nome do segundo rio é Giom : este é o que rodeia toda a terra de Cuche .

(src)="b.GEN.2.14.1"> Li rox li nimaß Tigris xcßabaß .
(src)="b.GEN.2.14.2"> Aßan li naxic saß releb sakße saß li tenamit Asiria .
(src)="b.GEN.2.14.3"> Li xcâ li nimaß aßan Eufrates xcßabaß .
(trg)="b.GEN.2.14.1"> O nome do terceiro rio é Tigre : este é o que corre pelo oriente da Assíria .
(trg)="b.GEN.2.14.2"> E o quarto rio é o Eufrates .

(src)="b.GEN.2.15.1"> Li Kâcuaß Dios quixqßue li cuînk saß xnaßaj li acuîmk aran Edén re nak aßan tâilok re ut tixtrabaji li chßochß .
(trg)="b.GEN.2.15.1"> Tomou , pois , o Senhor Deus o homem , e o pôs no jardim do Édem para o lavrar e guardar .

(src)="b.GEN.2.16.1"> Ut li Dios quixye re li cuînk : — Naru nacalou li ru chixjunil li cheß li cuan .
(trg)="b.GEN.2.16.1"> Ordenou o Senhor Deus ao homem , dizendo : De toda árvore do jardim podes comer livremente ;

(src)="b.GEN.2.17.1"> Caßaj cuiß ru li cheß li re xnaubal ru li us ut li incßaß us incßaß naru nacalou , xban nak saß li cutan nak tâlou aßan relic chi yâl tatcâmk , chan li Dios .
(trg)="b.GEN.2.17.1"> mas da árvore do conhecimento do bem e do mal , dessa não comerás ; porque no dia em que dela comeres , certamente morrerás .

(src)="b.GEN.2.18.1"> Li Kâcuaß Dios quixye nak incßaß us tâcuânk li cuînk xjunes . — Tinqßue junak rochben re tâtenkßânk re , chan .
(trg)="b.GEN.2.18.1"> Disse mais o Senhor Deus : Não é bom que o homem esteja só ; far-lhe-ei uma ajudadora que lhe seja idônea .

(src)="b.GEN.2.19.1"> Li Kâcuaß Dios quixyîb riqßuin chßochß chixjunil li xul cuanqueb saß li pim .
(src)="b.GEN.2.19.2"> Quixyîb ajcuiß chixjunileb li xul li nequeßrupupic .
(src)="b.GEN.2.19.3"> Quixcßameb chak li xul riqßuin laj Adán re nak târil chanru lix cßabaßeb tixqßue .
(src)="b.GEN.2.19.4"> Ut laj Adán quixqßueheb xcßabaßeb chixjunileb li xul .
(trg)="b.GEN.2.19.1"> Da terra formou , pois , o Senhor Deus todos os animais o campo e todas as aves do céu , e os trouxe ao homem , para ver como lhes chamaria ; e tudo o que o homem chamou a todo ser vivente , isso foi o seu nome .

(src)="b.GEN.2.20.1"> Quixqßue xcßabaßeb chixjunileb li quetômk joß ajcuiß li xul li cuanqueb saß qßuicheß ut eb li xul li nequeßrupupic .
(src)="b.GEN.2.20.2"> Ut toj mâcßaß junak rochben re tâtenkßânk re laj Adán .
(trg)="b.GEN.2.20.1"> Assim o homem deu nomes a todos os animais domésticos , � s aves do céu e a todos os animais do campo ; mas para o homem não se achava ajudadora idônea .

(src)="b.GEN.2.21.1"> Li Kâcuaß Dios quixcuartesi laj Adán .
(src)="b.GEN.2.21.2"> Nak sa xcuara laj Adán , li Dios quirisi jun xbakel , costilla xcßabaß .
(src)="b.GEN.2.21.3"> Ut quixtzßap ru chi us lix tibel li bar quirisi cuiß lix costilla .
(trg)="b.GEN.2.21.1"> Então o Senhor Deus fez cair um sono pesado sobre o homem , e este adormeceu ; tomou-lhe , então , uma das costelas , e fechou a carne em seu lugar ;

(src)="b.GEN.2.22.1"> Li Kâcuaß Dios quixyîb jun li ixk riqßuin li costilla li quirisi riqßuin li cuînk .
(src)="b.GEN.2.22.2"> Ut quixqßue li ixk aßan chokß rochben li cuînk .
(trg)="b.GEN.2.22.1"> e da costela que o senhor Deus lhe tomara , formou a mulher e a trouxe ao homem .

(src)="b.GEN.2.23.1"> Nak laj Adán quiril li ixk , quixye : — Li ixk aßin riqßuin lin bakel ut riqßuin lin tibel yîbanbil .
(src)="b.GEN.2.23.2"> Ut lix cßabaß tâqßuemânk , aßan ixk xban nak riqßuin li cuînk isinbil , chan .
(trg)="b.GEN.2.23.1"> Então disse o homem : Esta é agora osso dos meus ossos , e carne da minha carne ; ela será chamada varoa , porquanto do varão foi tomada .

(src)="b.GEN.2.24.1"> Joßcan nak li cuînk tixcanab lix naß ut lix yucuaß .
(src)="b.GEN.2.24.2"> Ut tixlakßab rib riqßuin li rixakil .
(src)="b.GEN.2.24.3"> Ut junajakeb chic chi ribileb rib.Laj Adán ut li rixakil tßustßûqueb nak cuanqueb .
(src)="b.GEN.2.24.4"> Ut incßaß nequeßxutânac .
(trg)="b.GEN.2.24.1"> Portanto deixará o homem a seu pai e a sua mãe , e unir-se-á � sua mulher , e serão uma só carne .

(src)="b.GEN.2.25.1"> Laj Adán ut li rixakil tßustßûqueb nak cuanqueb .
(src)="b.GEN.2.25.2"> Ut incßaß nequeßxutânac .
(trg)="b.GEN.2.25.1"> E ambos estavam nus , o homem e sua mulher ; e não se envergonhavam .

(src)="b.GEN.3.1.1"> Li cßantiß kßaxal cuißchic cuan xnaßleb chiruheb chixjunileb li xul li quixyoßobtesi li Kâcuaß Dios .
(src)="b.GEN.3.1.2"> Kßaxal sêb xchßôl chixbânunquil li incßaß us .
(src)="b.GEN.3.1.3"> Li cßantiß quixye re li ixk : — ¿ Ma relic chi yâl nak li Dios quixye êre nak incßaß naru têlou li ru chixjunileb li cheß li cuan saß xnaßaj li acuîmk ? —
(trg)="b.GEN.3.1.1"> Ora , a serpente era o mais astuto de todos os animais do campo , que o Senhor Deus tinha feito .
(trg)="b.GEN.3.1.2"> E esta disse � mulher : É assim que Deus disse : Não comereis de toda árvore do jardim ?

(src)="b.GEN.3.2.1"> Ut li ixk quixye re li cßantiß : — Naru takalou ru chixjunil li cheß cuan saß xnaßaj li acuîmk .
(trg)="b.GEN.3.2.1"> Respondeu a mulher � serpente : Do fruto das árvores do jardim podemos comer ,

(src)="b.GEN.3.3.1"> Caßaj cuiß li ru li cheß li cuan saß xyi incßaß naru nakalou .
(src)="b.GEN.3.3.2"> Li Dios quixye ke nak incßaß naru nakalou li ru aßan chi moco takachßeß .
(src)="b.GEN.3.3.3"> “ Cui têlou ru li cheß aßan , texcâmk ” , chan ke .
(trg)="b.GEN.3.3.1"> mas do fruto da árvore que está no meio do jardim , disse Deus : Não comereis dele , nem nele tocareis , para que não morrais .

(src)="b.GEN.3.4.1"> Tojoßnak li cßantiß quixye re li ixk : — Incßaß .
(src)="b.GEN.3.4.2"> Relic chi yâl nak incßaß texcâmk .
(trg)="b.GEN.3.4.1"> Disse a serpente � mulher : Certamente não morrereis .

(src)="b.GEN.3.5.1"> Li Dios naxnau nak jokße têlou ru li cheß , tênau chic chixjunil .
(src)="b.GEN.3.5.2"> Chanchanakex chic li Dios .
(src)="b.GEN.3.5.3"> Tênau chic cßaßru li us ut cßaßru li incßaß us , chan .
(trg)="b.GEN.3.5.1"> Porque Deus sabe que no dia em que comerdes desse fruto , vossos olhos se abrirão , e sereis como Deus , conhecendo o bem e o mal .

(src)="b.GEN.3.6.1"> Ut li ixk quiril nak li ru li cheß sa xloubal .
(src)="b.GEN.3.6.2"> Chßinaßus na-iloc ru li cheß .
(src)="b.GEN.3.6.3"> Ut quixra ru xloubal re nak cuânk chic xnaßleb .
(src)="b.GEN.3.6.4"> Quixsicß ru li cheß .
(src)="b.GEN.3.6.5"> Quixlou ut quixqßue ajcuiß re lix bêlom .
(src)="b.GEN.3.6.6"> Ut chi xcaßbichaleb queßxlou ru li cheß .
(trg)="b.GEN.3.6.1"> Então , vendo a mulher que aquela árvore era boa para se comer , e agradável aos olhos , e árvore desejável para dar entendimento , tomou do seu fruto , comeu , e deu a seu marido , e ele também comeu .

(src)="b.GEN.3.7.1"> Tojoßnak chi xcaßbichaleb queßxnau chic cßaßru li us ut cßaßru li incßaß us .
(src)="b.GEN.3.7.2"> Queßxqßue retal nak tßustßûqueb .
(src)="b.GEN.3.7.3"> Queßxboj xak li cheß higuera xcßabaß chokß rûchileb li rakß .
(src)="b.GEN.3.7.4"> Ut riqßuin aßan queßxtzßap ribeb .
(trg)="b.GEN.3.7.1"> Então foram abertos os olhos de ambos , e conheceram que estavam nus ; pelo que coseram folhas de figueira , e fizeram para si aventais .

(src)="b.GEN.3.8.1"> Nak ac x-ecuu chic , queßrabi nak yô chi bêc li Kâcuaß Dios saß xnaßaj li acuîmk .
(src)="b.GEN.3.8.2"> Li cuînk rochben li rixakil queßxmuk rib chiru li Kâcuaß Dios saß xyânkeb li cheß .
(trg)="b.GEN.3.8.1"> E , ouvindo a voz do Senhor Deus , que passeava no jardim � tardinha , esconderam-se o homem e sua mulher da presença do Senhor Deus , entre as árvores do jardim .

(src)="b.GEN.3.9.1"> Li Kâcuaß Dios quixbok li cuînk ut quixye re : — Adán , ¿ bar cuancat ? —
(trg)="b.GEN.3.9.1"> Mas chamou o Senhor Deus ao homem , e perguntou-lhe : Onde estás ?

(src)="b.GEN.3.10.1"> Ut laj Adán quichakßoc ut quixye : — Xcuabi nak yôcat chi bêc saß xnaßaj li acuîmk .
(src)="b.GEN.3.10.2"> Ut xinxucuac xban nak tßustßûquin .
(src)="b.GEN.3.10.3"> Xinmuk cuib châcuu , chan .
(trg)="b.GEN.3.10.1"> Respondeu-lhe o homem : Ouvi a tua voz no jardim e tive medo , porque estava nu ; e escondi-me .

(src)="b.GEN.3.11.1"> Li Dios quixye re : — ¿ Ani xyehoc âcue nak tßustßûcat ?
(src)="b.GEN.3.11.2"> ¿ Ma xalou ru li cheß li xinye âcue nak incßaß tâlou ? chan .
(trg)="b.GEN.3.11.1"> Deus perguntou-lhe mais : Quem te mostrou que estavas nu ?
(trg)="b.GEN.3.11.2"> Comeste da árvore de que te ordenei que não comesses ?

(src)="b.GEN.3.12.1"> Quichakßoc li cuînk ut quixye : — Li ixk li xaqßue chokß cuochben , aßan xqßuehoc cue li ru li cheß .
(src)="b.GEN.3.12.2"> Ut xinlou , chan .
(trg)="b.GEN.3.12.1"> Ao que respondeu o homem : A mulher que me deste por companheira deu-me a árvore , e eu comi .

(src)="b.GEN.3.13.1"> Tojoßnak li Kâcuaß Dios quixye re li ixk : — ¿ Cßaßru xabânu ? — Ut quichakßoc li ixk ut quixye : — Li cßantiß xbalakßin cue .
(src)="b.GEN.3.13.2"> Xban aßan nak xinlou ru li cheß , chan .
(trg)="b.GEN.3.13.1"> Perguntou o Senhor Deus � mulher : Que é isto que fizeste ?
(trg)="b.GEN.3.13.2"> Respondeu a mulher : A serpente enganou-me , e eu comi .

(src)="b.GEN.3.14.1"> Tojoßnak li Kâcuaß Dios quixye re li cßantiß : — Xban nak xabânu aßin , tzßektânanbilakat chic chiruheb chixjunileb li xul .
(src)="b.GEN.3.14.2"> Tâjucuqui âcuib ut chiru âsaß chic tatbêk .
(src)="b.GEN.3.14.3"> Chßochß chic tâlou chi junelic . —
(trg)="b.GEN.3.14.1"> Então o Senhor Deus disse � serpente : Porquanto fizeste isso , maldita serás tu dentre todos os animais domésticos , e dentre todos os animais do campo ; sobre o teu ventre andarás , e pó comerás todos os dias da tua vida .

(src)="b.GEN.3.15.1"> Li Dios quixye ajcuiß re li cßantiß : — Lâin tinqßue raylal saß êyânk re nak xicß chic têril êrib lâat ut li ixk .
(src)="b.GEN.3.15.2"> Xicß teßril rib lâ cualal âcßajol riqßuineb li ralal xcßajol li ixk .
(src)="b.GEN.3.15.3"> Saß junak cutan lâat târahobtesi li rit rok junak reheb li ralal xcßajol li ixk , ut aßan tixpuqßui lâ jolom .
(trg)="b.GEN.3.15.1"> Porei inimizade entre ti e a mulher , e entre a tua descendência e a sua descendência ; esta te ferirá a cabeça , e tu lhe ferirás o calcanhar .

(src)="b.GEN.3.16.1"> Ut li Dios quixye re li ixk : — Kßaxal cuißchic nabal li raylal tinqßue saß âbên nak cuânkat chi yaj aj ixk .
(src)="b.GEN.3.16.2"> Riqßuin raylal teßyoßlâk lâ cocßal .
(src)="b.GEN.3.16.3"> Ut tâcuaj nak cuânk lâ bêlom âcuiqßuin ut aßan tâtaklânk âcue .
(trg)="b.GEN.3.16.1"> E � mulher disse : Multiplicarei grandemente a dor da tua conceição ; em dor darás � luz filhos ; e o teu desejo será para o teu marido , e ele te dominará .

(src)="b.GEN.3.17.1"> Ut li Dios quixye re laj Adán : — Xban nak xapâb re lâ cuixakil ut xalou ru li cheß li xinye âcue nak incßaß tâlou , âmâc lâat nak tzßektânanbilak chic li chßochß chi junelic .
(src)="b.GEN.3.17.2"> Ra sa chic nak tâtau lâ tzacaêmk joß najtil tatcuânk saß ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.3.17.1"> E ao homem disse : Porquanto deste ouvidos � voz de tua mulher , e comeste da árvore de que te ordenei dizendo : Não comerás dela ; maldita é a terra por tua causa ; em fadiga comerás dela todos os dias da tua vida .

(src)="b.GEN.3.18.1"> Qßuix ut pim tâêlk chiru li chßochß .
(src)="b.GEN.3.18.2"> Ut lâat tâtzaca li acuîmk li tâêlk saß li chßochß li tâcßanjela ru .
(trg)="b.GEN.3.18.1"> Ela te produzirá espinhos e abrolhos ; e comerás das ervas do campo .

(src)="b.GEN.3.19.1"> Cau tattrabajik ut riqßuin lâ tikob tatcuaßak .
(src)="b.GEN.3.19.2"> Joßcaßin nak tatcuânk toj retal tatcâmk ut tatsukßîk cuißchic chßochß .
(src)="b.GEN.3.19.3"> Pacßbil chßochß oquenakat chak ut chßochß ajcuiß tatsukßîk nak tat-osokß , chan li Dios re laj Adán .
(trg)="b.GEN.3.19.1"> Do suor do teu rosto comerás o teu pão , até que tornes � terra , porque dela foste tomado ; porquanto és pó , e ao pó tornarás .

(src)="b.GEN.3.20.1"> Ut laj Adán quixqßue xEva chokß xcßabaß li rixakil xban nak aßan xbên xnaßeb chixjunil li toj teßyoßlâk .
(trg)="b.GEN.3.20.1"> Chamou Adão � sua mulher Eva , porque era a mãe de todos os viventes .

(src)="b.GEN.3.21.1"> Ut li Kâcuaß Dios quixyîb rakß li cuînk ut li ixk riqßuin rix xul ut quixtikibeb .
(trg)="b.GEN.3.21.1"> E o Senhor Deus fez túnicas de peles para Adão e sua mulher , e os vestiu .

(src)="b.GEN.3.22.1"> Quixye li Kâcuaß Dios : — Anakcuan li cuînk juntakßêt chic kiqßuin lâo .
(src)="b.GEN.3.22.2"> Naxnau chic li us ut li incßaß us .
(src)="b.GEN.3.22.3"> Tento takisi saß li naßajej Edén re nak incßaß tixsicß ut tixlou ru li cheß li naqßuehoc junelic yußam , ut tâcuânk lix yußam chi junelic , chan .
(trg)="b.GEN.3.22.1"> Então disse o Senhor Deus : Eis que o homem se tem tornado como um de nós , conhecendo o bem e o mal .
(trg)="b.GEN.3.22.2"> Ora , não suceda que estenda a sua mão , e tome também da árvore da vida , e coma e viva eternamente .

(src)="b.GEN.3.23.1"> Joßcan nak li Dios quirisiheb saß li naßajej Edén ut quixqßue chixtrabajinquil ru li chßochß li quipaqßueß cuiß.Li Dios quirisiheb li cuînk ut li ixk .
(src)="b.GEN.3.23.2"> Quixqßueheb li querubines aran saß releb sakße saß li naßajej Edén .
(src)="b.GEN.3.23.3"> Quixqßueheb saß li oquebâl re li naßajej re nak teßril nak mâ ani tâoc .
(src)="b.GEN.3.23.4"> Ut quixqßue jun li chßîchß yô xxamlel ut yô xsutinquil rib yalak bar re xrambal ru li be re nak mâ ani tâoc cuan cuiß li cheß li naqßuehoc junelic yußam .
(trg)="b.GEN.3.23.1"> O Senhor Deus , pois , o lançou fora do jardim do Éden para lavrar a terra , de que fora tomado .

(src)="b.GEN.3.24.1"> Li Dios quirisiheb li cuînk ut li ixk .
(src)="b.GEN.3.24.2"> Quixqßueheb li querubines aran saß releb sakße saß li naßajej Edén .
(src)="b.GEN.3.24.3"> Quixqßueheb saß li oquebâl re li naßajej re nak teßril nak mâ ani tâoc .
(src)="b.GEN.3.24.4"> Ut quixqßue jun li chßîchß yô xxamlel ut yô xsutinquil rib yalak bar re xrambal ru li be re nak mâ ani tâoc cuan cuiß li cheß li naqßuehoc junelic yußam .
(trg)="b.GEN.3.24.1"> E havendo lançado fora o homem , pôs ao oriente do jardim do Éden os querubins , e uma espada flamejante que se volvia por todos os lados , para guardar o caminho da árvore da vida .

(src)="b.GEN.4.1.1"> Laj Adán quicuan riqßuin lix Eva .
(src)="b.GEN.4.1.2"> Ut lix Eva quicana chi yaj aj ixk .
(src)="b.GEN.4.1.3"> Nak quiyoßla li cßulaßal , aj Caín queßxqßue chokß xcßabaß .
(src)="b.GEN.4.1.4"> Lix Eva quixye : — Saß xcßabaß li Kâcuaß Dios cuan jun lin chßina al , chan .
(trg)="b.GEN.4.1.1"> Conheceu Adão a Eva , sua mulher ; ela concebeu e , tendo dado � luz a Caim , disse : Alcancei do Senhor um varão .

(src)="b.GEN.4.2.1"> Chirix aßan quicuan jun chic lix cßulaßal aj Abel xcßabaß .
(src)="b.GEN.4.2.2"> Laj Abel , aßan aj qßuirisihom carner ut laj Caín , aßan aj acuinel .
(trg)="b.GEN.4.2.1"> Tornou a dar � luz a um filho - a seu irmão Abel .
(trg)="b.GEN.4.2.2"> Abel foi pastor de ovelhas , e Caim foi lavrador da terra .

(src)="b.GEN.4.3.1"> Quicuulac xkßehil nak quixqßue lix mayej laj Caín chiru li Kâcuaß Dios .
(src)="b.GEN.4.3.2"> Lix mayej , aßan ru li racuîmk .
(trg)="b.GEN.4.3.1"> Ao cabo de dias trouxe Caim do fruto da terra uma oferta ao Senhor .

(src)="b.GEN.4.4.1"> Ut laj Abel quixqßue ajcuiß chokß xmayej li xbên ral lix carner .
(src)="b.GEN.4.4.2"> Quixsicß ru li kßaxal châbil saß xyânkeb .
(src)="b.GEN.4.4.3"> Ut li Kâcuaß Dios quisahoß saß xchßôl riqßuin laj Abel ut quixcßul lix mayej .
(trg)="b.GEN.4.4.1"> Abel também trouxe dos primogênitos das suas ovelhas , e da sua gordura .
(trg)="b.GEN.4.4.2"> Ora , atentou o Senhor para Abel e para a sua oferta ,

(src)="b.GEN.4.5.1"> Abanan incßaß quisahoß xchßôl riqßuin laj Caín ut incßaß quixcßul lix mayej .
(src)="b.GEN.4.5.2"> Cßajoß nak quijoskßoß laj Caín ut quipoß li ru .
(trg)="b.GEN.4.5.1"> mas para Caim e para a sua oferta não atentou .
(trg)="b.GEN.4.5.2"> Pelo que irou-se Caim fortemente , e descaiu-lhe o semblante .

(src)="b.GEN.4.6.1"> Ut li Dios quixye : — ¿ Cßaßut nak yô âjoskßil , Caín ?
(src)="b.GEN.4.6.2"> ¿ Cßaßut nak joskß lâ cuu ?
(trg)="b.GEN.4.6.1"> Então o Senhor perguntou a Caim : Por que te iraste ? e por que está descaído o teu semblante ?

(src)="b.GEN.4.7.1"> ¿ Ma incßaß ta biß tâqßuehekß âlokßal cui us tâbânu ?
(src)="b.GEN.4.7.2"> Cui incßaß us tâbânu , yôcat xqßuebal âcuib chi âlêc ut li mâc tânumtâk saß âbên .
(src)="b.GEN.4.7.3"> Abanan cuânk raj âcuanquil re nak lâat tatnumtâk saß xbên li mâc , chan li Dios re laj Caín .
(trg)="b.GEN.4.7.1"> Porventura se procederes bem , não se há de levantar o teu semblante ? e se não procederes bem , o pecado jaz � porta , e sobre ti será o seu desejo ; mas sobre ele tu deves dominar .

(src)="b.GEN.4.8.1"> Saß jun li cutan laj Caín quixye re li rîtzßin : — Yoßo saß cßalebâl , chan re .
(src)="b.GEN.4.8.2"> Ut nak ac cuanqueb saß li cßalebâl laj Caín quixcamsi laj Abel .
(trg)="b.GEN.4.8.1"> Falou Caim com o seu irmão Abel .
(trg)="b.GEN.4.8.2"> E , estando eles no campo , Caim se levantou contra o seu irmão Abel , e o matou .

(src)="b.GEN.4.9.1"> Li Dios quixye re laj Caín : — ¿ Bar cuan lâ cuîtzßin ? — Laj Caín quixye : — Incßaß ninnau .
(src)="b.GEN.4.9.2"> ¿ Ma lâin ta biß aj ilol re li cuîtzßin ? chan .
(trg)="b.GEN.4.9.1"> Perguntou , pois , o Senhor a Caim : Onde está Abel , teu irmão ?
(trg)="b.GEN.4.9.2"> Respondeu ele : Não sei ; sou eu o guarda do meu irmão ?

(src)="b.GEN.4.10.1"> Li Dios quixye ajcuiß re : — ¿ Cßaßru xabânu ?
(src)="b.GEN.4.10.2"> Lix quiqßuel lâ cuîtzßin xahoy chiru chßochß yô chi kßokônc chicuu .
(trg)="b.GEN.4.10.1"> E disse Deus : Que fizeste ?
(trg)="b.GEN.4.10.2"> A voz do sangue de teu irmão está clamando a mim desde a terra .

(src)="b.GEN.4.11.1"> Anakcuan tzßektânanbilakat xban li chßochß x-ucßac re lix quiqßuel lâ cuîtzßin xacamsi .
(trg)="b.GEN.4.11.1"> Agora maldito és tu desde a terra , que abriu a sua boca para da tua mão receber o sangue de teu irmão .

(src)="b.GEN.4.12.1"> Nak tâtrabaji li chßochß , incßaß chic tâûchînk lâ cuacuîmk .
(src)="b.GEN.4.12.2"> Tâbeni âcuib saß xbên li ruchichßochß .
(src)="b.GEN.4.12.3"> Yalak bar âcue âcuu .
(src)="b.GEN.4.12.4"> Ut mâ jaruj tathilânk , chan li Dios re .
(trg)="b.GEN.4.12.1"> Quando lavrares a terra , não te dará mais a sua força ; fugitivo e vagabundo serás na terra .

(src)="b.GEN.4.13.1"> Ut quixye laj Caín re li Kâcuaß Dios : — Kßaxal ra xtojbal rix li mâc li xinbânu .
(src)="b.GEN.4.13.2"> Mâmin tincuy .
(trg)="b.GEN.4.13.1"> Então disse Caim ao Senhor : É maior a minha punição do que a que eu possa suportar .

(src)="b.GEN.4.14.1"> Xinâcuisi saß li naßajej aßin ut incßaß chic tinâcuil .
(src)="b.GEN.4.14.2"> Junes xbeninquil cuib aj chic tinbânu saß ruchichßochß .
(src)="b.GEN.4.14.3"> Ut yalak ani tâtaßok cue , tinixcamsi , chan .
(trg)="b.GEN.4.14.1"> Eis que hoje me lanças da face da terra ; também da tua presença ficarei escondido ; serei fugitivo e vagabundo na terra ; e qualquer que me encontrar matar-me-á .

(src)="b.GEN.4.15.1"> Li Dios quixye re : — Li ani tâcamsînk âcue , aßan cuukub sut xtojbal rix lix mâc tinqßue , chan .
(src)="b.GEN.4.15.2"> Chirix aßan li Dios quixqßue jun li retalil laj Caín re nak yalak ani tâtaßok re incßaß tixcamsi .
(trg)="b.GEN.4.15.1"> O Senhor , porém , lhe disse : Portanto quem matar a Caim , sete vezes sobre ele cairá a vingança .
(trg)="b.GEN.4.15.2"> E pôs o Senhor um sinal em Caim , para que não o ferisse quem quer que o encontrasse .

(src)="b.GEN.4.16.1"> Qui-el laj Caín chiru li Kâcuaß Dios .
(src)="b.GEN.4.16.2"> Ut cô chi cuânc saß jun li naßajej Nod xcßabaß li cuan saß releb sakße re li Edén .
(trg)="b.GEN.4.16.1"> Então saiu Caim da presença do Senhor , e habitou na terra de Node , ao oriente do Éden .

(src)="b.GEN.4.17.1"> Laj Caín quicuan riqßuin li rixakil .
(src)="b.GEN.4.17.2"> Li ixk aßan quicana chi yaj aj ixk .
(src)="b.GEN.4.17.3"> Lix cßulaßal li quiyoßla , aj Enoc queßxqßue chokß xcßabaß .
(src)="b.GEN.4.17.4"> Laj Caín quixyîb jun li tenamit ut Enoc quixqßue chokß xcßabaß li tenamit xban nak aßan xcßabaß li ralal .
(trg)="b.GEN.4.17.1"> Conheceu Caim a sua mulher , a qual concebeu , e deu � luz a Enoque .
(trg)="b.GEN.4.17.2"> Caim edificou uma cidade , e lhe deu o nome do filho , Enoque .

(src)="b.GEN.4.18.1"> Laj Enoc quicuan jun ralal aj Irad xcßabaß .
(src)="b.GEN.4.18.2"> Laj Irad , aßan xyucuaß laj Mehujael ; ut laj Mehujael , aßan xyucuaß laj Metusael ; ut laj Metusael , aßan xyucuaß laj Lamec .
(trg)="b.GEN.4.18.1"> A Enoque nasceu Irade , e Irade gerou a Meüjael , e Meüjael gerou a Metusael , e Metusael gerou a Lameque .

(src)="b.GEN.4.19.1"> Laj Lamec quicuan cuib li rixakil .
(src)="b.GEN.4.19.2"> Li jun xAda xcßabaß ut li jun chic xZila xcßabaß .
(trg)="b.GEN.4.19.1"> Lameque tomou para si duas mulheres : o nome duma era Ada , e o nome da outra Zila .

(src)="b.GEN.4.20.1"> Ut lix Ada quicuan jun lix cßulaßal .
(src)="b.GEN.4.20.2"> Aj Jabal queßxqßue chokß xcßabaß .
(src)="b.GEN.4.20.3"> Eb li ralal xcßajol laj Jabal , aßaneb li queßcuan saß eb li muhebâl yîbanbil riqßuin tßicr .
(src)="b.GEN.4.20.4"> Ut eb aßan aj qßuirisinel xul .
(trg)="b.GEN.4.20.1"> E Ada deu � luz a Jabal ; este foi o pai dos que habitam em tendas e possuem gado .