# it/Italian.xml.gz
# quc/Kiche-NT.xml.gz
(src)="b.MAT.1.1.1"> Genealogia di Gesù Cristo figlio di Davide , figlio di Abramo
(trg)="b.MAT.1.1.1"> Are waˈ ri qui biˈ ri u mam ri Jesús ojer .
(trg)="b.MAT.1.1.2"> Ri Jesús Are rachalaxic ri ka mam David xukujeˈ ri ka mam Abraham ojer .
(src)="b.MAT.1.2.1"> Abramo generò Isacco , Isacco generò Giacobbe , Giacobbe generò Giuda e i suoi fratelli
(trg)="b.MAT.1.2.1"> Ri ka mam Abraham are u tat ri ka mam Isaac .
(trg)="b.MAT.1.2.2"> Ri ka mam Isaac are u tat ri ka mam Jacob .
(trg)="b.MAT.1.2.3"> Ri ka mam Jacob are u tat ri ka mam Judá xukujeˈ tak ri e rachalal ri areˈ .
(src)="b.MAT.1.3.1"> Giuda generò Fares e Zara da Tamar , Fares generò Esròm , Esròm generò Aram
(trg)="b.MAT.1.3.1"> Ri ka mam Judá are u tat ri ka mam Fares xukujeˈ ri ka mam Zara .
(trg)="b.MAT.1.3.2"> Ri qui nan cˈut are ri nan Tamar .
(trg)="b.MAT.1.3.3"> Ri ka mam Fares are u tat ri ka mam Esrom .
(trg)="b.MAT.1.3.4"> Ri ka mam Esrom are u tat ri ka mam Aram .
(src)="b.MAT.1.4.1"> Aram generò Aminadàb , Aminadàb generò Naassòn , Naassòn generò Salmòn
(trg)="b.MAT.1.4.1"> Ri ka mam Aram are u tat ri ka mam Aminadab .
(trg)="b.MAT.1.4.2"> Ri ka mam Aminadab are u tat ri ka mam Naasón .
(trg)="b.MAT.1.4.3"> Ri ka mam Naasón are u tat ri ka mam Salmón .
(src)="b.MAT.1.5.1"> Salmòn generò Booz da Racab , Booz generò Obed da Rut , Obed generò Iesse
(trg)="b.MAT.1.5.1"> Ri ka mam Salmón are u tat ri ka mam Booz .
(trg)="b.MAT.1.5.2"> Ru nan ri ka mam Booz are ri nan Rahab .
(trg)="b.MAT.1.5.3"> Ri ka mam Booz are u tat ri ka mam Obed .
(trg)="b.MAT.1.5.4"> Ru nan ri ka mam Obed are ri nan Rut .
(trg)="b.MAT.1.5.5"> Ri ka mam Obed are u tat ri ka mam Isaí .
(src)="b.MAT.1.6.1"> Iesse generò il re Davide
(trg)="b.MAT.1.6.1"> Ri ka mam Isaí are u tat ri ka mam David ri nim takanel .
(trg)="b.MAT.1.6.2"> Ri ka mam David ri nim takanel rucˈ ri chichuˈ ri xrixokilaj na ri tat Urías , e areˈ u nan u tat ri ka mam Salomón .
(src)="b.MAT.1.7.1"> Salomone generò Roboamo , Roboamo generò Abìa , Abìa generò Asàf
(trg)="b.MAT.1.7.1"> Ri ka mam Salomón are u tat ri ka mam Roboam .
(trg)="b.MAT.1.7.2"> Ri ka mam Roboam are u tat ri ka mam Abías .
(trg)="b.MAT.1.7.3"> Ri ka mam Abías are u tat ri ka mam Asa .
(src)="b.MAT.1.8.1"> Asàf generò Giòsafat , Giòsafat generò Ioram , Ioram generò Ozia
(trg)="b.MAT.1.8.1"> Ri ka mam Asa are u tat ri ka mam Josafat .
(trg)="b.MAT.1.8.2"> Ri ka mam Josafat are u tat ri ka mam Joram .
(trg)="b.MAT.1.8.3"> Ri ka mam Joram are u tat ri ka mam Uzías .
(src)="b.MAT.1.9.1"> Ozia generò Ioatam , Ioatam generò Acaz , Acaz generò Ezechia
(trg)="b.MAT.1.9.1"> Ri ka mam Uzías are u tat ri ka mam Jotam .
(trg)="b.MAT.1.9.2"> Ri ka mam Jotam are u tat ri ka mam Acaz .
(trg)="b.MAT.1.9.3"> Ri ka mam Acaz are u tat ri ka mam Ezequías .
(src)="b.MAT.1.10.1"> Ezechia generò Manasse , Manasse generò Amos , Amos generò Giosia
(trg)="b.MAT.1.10.1"> Ri ka mam Ezequías are u tat ri ka mam Manasés .
(trg)="b.MAT.1.10.2"> Ri ka mam Manasés are u tat ri ka mam Amón .
(trg)="b.MAT.1.10.3"> Ri ka mam Amón are u tat ri ka mam Josías .
(src)="b.MAT.1.11.1"> Giosia generò Ieconia e i suoi fratelli , al tempo della deportazione in Babilonia
(trg)="b.MAT.1.11.1"> Ri ka mam Josías are u tat ri ka mam Jeconías , xukujeˈ ri e rachalal .
(trg)="b.MAT.1.11.2"> Pa tak ri kˈij riˈ xecˈam bi ri winak aj Israel , xeopan cˈu pa ri tinimit Babilonia .
(src)="b.MAT.1.12.1"> Dopo la deportazione in Babilonia , Ieconia generò Salatiel , Salatiel generò Zorobabèle
(trg)="b.MAT.1.12.1"> Aretak ri winak aj Israel e cˈo chic pa ri tinimit Babilonia , ri ka mam Jeconías xcˈoji jun u cˈojol , Salatiel u biˈ .
(trg)="b.MAT.1.12.2"> Ri ka mam Salatiel are u tat ri ka mam Zorobabel .
(src)="b.MAT.1.13.1"> Zorobabèle generò Abiùd , Abiùd generò Elìacim , Elìacim generò Azor
(trg)="b.MAT.1.13.1"> Ri ka mam Zorobabel are u tat ri ka mam Abiud .
(trg)="b.MAT.1.13.2"> Ri ka mam Abiud are u tat ri ka mam Eliaquim .
(trg)="b.MAT.1.13.3"> Ri ka mam Eliaquim are u tat ri ka mam Azor .
(src)="b.MAT.1.14.1"> Azor generò Sadoc , Sadoc generò Achim , Achim generò Eliùd
(trg)="b.MAT.1.14.1"> Ri ka mam Azor are u tat ri ka mam Sadoc .
(trg)="b.MAT.1.14.2"> Ri ka mam Sadoc are u tat ri ka mam Aquim .
(trg)="b.MAT.1.14.3"> Ri ka mam Aquim are u tat ri ka mam Eliud .
(src)="b.MAT.1.15.1"> Eliùd generò Eleàzar , Eleàzar generò Mattan , Mattan generò Giacobbe
(trg)="b.MAT.1.15.1"> Ri ka mam Eliud are u tat ri ka mam Eleazar .
(trg)="b.MAT.1.15.2"> Ri ka mam Eleazar are u tat ri ka mam Matán .
(trg)="b.MAT.1.15.3"> Ri ka mam Matán are u tat ri ka mam Jacob .
(src)="b.MAT.1.16.1"> Giacobbe generò Giuseppe , lo sposo di Maria , dalla quale è nato Gesù chiamato Cristo
(trg)="b.MAT.1.16.1"> Ri ka mam Jacob are ru tat ri a José ri rachajil ri María .
(trg)="b.MAT.1.16.2"> We María riˈ are cˈu waˈ ru nan ri Jesús ri cäbix Cristo che .
(src)="b.MAT.1.17.1"> La somma di tutte le generazioni , da Abramo a Davide , è così di quattordici ; da Davide fino alla deportazione in Babilonia è ancora di quattordici ; dalla deportazione in Babilonia a Cristo è , infine , di quattordici
(trg)="b.MAT.1.17.1"> Je riˈ chi cajlajuj juchˈob tataxelab cachiˈl ri qui cˈojol e ocˈowinak xchaptaj lok rucˈ ri ka mam Abraham cˈä rucˈ ri ka mam David .
(trg)="b.MAT.1.17.2"> Cajlajuj chic xchaptaj lok rucˈ ri ka mam David cˈä aretak xecˈam bi ri winak aj Israel , xeopan pa ri tinimit Babilonia .
(trg)="b.MAT.1.17.3"> Te cˈu riˈ e cˈo chi cajlajuj chic cˈä xil na u wäch ri Cristo .
(src)="b.MAT.1.18.1"> Ecco come avvenne la nascita di Gesù Cristo : sua madre Maria , essendo promessa sposa di Giuseppe , prima che andassero a vivere insieme si trovò incinta per opera dello Spirito Santo
(trg)="b.MAT.1.18.1"> Are je waˈ xbantajic aretak xil u wäch ri alaj a Jesús : Ri kˈapoj al María ru nan u yoˈm chi u tzij che cˈulanem rucˈ ri a José .
(trg)="b.MAT.1.18.2"> Mäjaˈ cˈu quecˈuliˈc aretak ri al María xcanaj yawab winak rumal ru chukˈab ri Lokˈalaj Espíritu .
(src)="b.MAT.1.19.1"> Giuseppe suo sposo , che era giusto e non voleva ripudiarla , decise di licenziarla in segreto
(trg)="b.MAT.1.19.1"> Ri a José cˈut ri rachajil are jun achi ri jicom ranimaˈ cho ri Dios , man craj tä cˈut cäresaj u qˈuixbal ri al María chquiwäch ri winak .
(trg)="b.MAT.1.19.2"> Rumal riˈ xuchomaj u yaˈic canok xak chi cˈuyal .
(src)="b.MAT.1.20.1"> Mentre però stava pensando a queste cose , ecco che gli apparve in sogno un angelo del Signore e gli disse : « Giuseppe , figlio di Davide , non temere di prendere con te Maria , tua sposa , perché quel che è generato in lei viene dallo Spirito Santo
(trg)="b.MAT.1.20.1"> Aretak jeˈ tajin cuchomaj waˈ , xpe jun ángel ri takom lok rumal ri Dios ri xucˈut rib chuwäch ri a José pa ri u waram , xubij che : A José , at baˈ at rachalaxic ri tat David .
(trg)="b.MAT.1.20.2"> Maxej awib chucˈamic ri al María che awixokil , rumal chi ri ral ri quil na u wäch , are rech ri Lokˈalaj Espíritu waˈ .
(src)="b.MAT.1.21.1"> Essa partorirà un figlio e tu lo chiamerai Gesù : egli infatti salverà il suo popolo dai suoi peccati »
(trg)="b.MAT.1.21.1"> Ri areˈ cäcˈoji na jun ral ala , cacoj cˈu na JESÚS che u biˈ .
(trg)="b.MAT.1.21.2"> ( Ri “ Jesús ” quel cubij “ Toˈl Ke ” . )
(trg)="b.MAT.1.21.3"> Jeˈ u biˈ waˈ rumal chi queutoˈ na ru winakil , queresaj na pa ri qui mac , ― xcha ri ángel .
(src)="b.MAT.1.22.1"> Tutto questo avvenne perché si adempisse ciò che era stato detto dal Signore per mezzo del profeta
(trg)="b.MAT.1.22.1"> Ronojel waˈ xbantajic rech kas jeˈ quel wi jas ru bim ri Kajaw Dios rumal ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri cubij :
(src)="b.MAT.1.23.1"> Ecco , la vergine concepirà e partorirà un figlio che sarà chiamato Emmanuele , che significa Dio con noi
(trg)="b.MAT.1.23.1"> Ri kˈapoj ali cäcanaj na can yawab winak , cäril cˈu na u wäch jun ral ala ri cäbix na Emanuel che ,
(src)="b.MAT.1.24.1"> Destatosi dal sonno , Giuseppe fece come gli aveva ordinato l' angelo del Signore e prese con sé la sua sposa
(trg)="b.MAT.1.24.1"> ― cächaˈ .
(trg)="b.MAT.1.24.2"> Quel cubij waˈ : Ri Dios cˈo kucˈ , ― cächa riˈ .
(trg)="b.MAT.1.24.3"> Aretak xcˈastaj ri a José che ru waram , xunimaj ri xbix che rumal ri ángel ri takom lok rumal ri Dios .
(trg)="b.MAT.1.24.4"> Xucˈam ri al María che rixokil .
(src)="b.MAT.1.25.1"> la quale , senza che egli la conoscesse , partorì un figlio , che egli chiamò Gesù
(trg)="b.MAT.1.25.1"> Man xquirik tä cˈu na quib , xane cˈä teˈ aretak xil na u wäch ri ral ri al María .
(trg)="b.MAT.1.25.2"> Ri a José xucoj cˈu JESÚS che u biˈ .
(src)="b.MAT.2.1.1"> Gesù nacque a Betlemme di Giudea , al tempo del re Erode .
(src)="b.MAT.2.1.2"> Alcuni Magi giunsero da oriente a Gerusalemme e domandavano
(trg)="b.MAT.2.1.1"> Ri alaj a Jesús xil u wäch pa ri tinimit Belén , ri cˈo pa Judea .
(trg)="b.MAT.2.1.2"> Are chiˈ cˈo ri tat Herodes che nim takanel puwiˈ ronojel ri Judea .
(trg)="b.MAT.2.1.3"> Xeopan cˈu jujun achijab ajnoˈjab pa ri tinimit Jerusalén , jelaˈ cˈu quepe pa relbal kˈij .
(src)="b.MAT.2.2.1"> « Dov'è il re dei Giudei che è nato ?
(src)="b.MAT.2.2.2"> Abbiamo visto sorgere la sua stella , e siamo venuti per adorarlo »
(trg)="b.MAT.2.2.1"> Xquitaˈ cˈu u tzijol chilaˈ , xquibij : ¿ Jawijeˈ cäriktaj wi ri nim takanel ri cätakan na pa qui wiˈ ri winak aj Israel ri cˈä teˈ xil u wäch ?
(trg)="b.MAT.2.2.2"> Xa xkil ru chˈimil pa relbal kˈij , rumal riˈ xujpe chukˈijilaxic , ― xechaˈ .
(src)="b.MAT.2.3.1"> All' udire queste parole , il re Erode restò turbato e con lui tutta Gerusalemme
(trg)="b.MAT.2.3.1"> Aretak ri tat Herodes ri nim takanel xuta waˈ , sibalaj xsach u cˈux , jeˈ xukujeˈ conojel ri niqˈuiaj winak aj Jerusalén .
(src)="b.MAT.2.4.1"> Riuniti tutti i sommi sacerdoti e gli scribi del popolo , s' informava da loro sul luogo in cui doveva nascere il Messia
(trg)="b.MAT.2.4.1"> Xtakan cˈu ri nim takanel che qui siqˈuixic ri qui nimakil sacerdotes , xukujeˈ ri tijonelab re ri Pixab , xutaˈ cˈu chque jawijeˈ quil wi na u wäch ri Cristo .
(src)="b.MAT.2.5.1"> Gli risposero : « A Betlemme di Giudea , perché così è scritto per mezzo del profeta
(trg)="b.MAT.2.5.1"> Ri e areˈ xquibij che : Pa ri tinimit Belén ri cˈo pa Judea , rumal chi ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri Dios je waˈ xutzˈibaj :
(src)="b.MAT.2.6.1"> E tu , Betlemme , terra di Giuda , non sei davvero il più piccolo capoluogo di Giuda : da te uscirà infatti un capo che pascerà il mio popolo , Israele
(trg)="b.MAT.2.6.1"> Ri at tinimit Belén , at riˈ ri rech ri rulew ri Judá , machomaj chi ri at man nim tä a kˈij at chquiwäch ri kˈatal tak tzij ri e cˈo chilaˈ , rumal chi awucˈ at quel wi na jun nim cˈamal be , ri cucˈam na qui be ri nu winak aj Israel ,
(src)="b.MAT.2.7.1"> Allora Erode , chiamati segretamente i Magi , si fece dire con esattezza da loro il tempo in cui era apparsa la stell
(trg)="b.MAT.2.7.1"> ― cächaˈ , ― xecha ri tijonelab re ri Pixab .
(trg)="b.MAT.2.7.2"> Are cˈu ri tat Herodes chelakˈal xeusiqˈuij ri ajnoˈjab , xutaˈ cˈu chque jampaˈ kas xcˈutun ri chˈimil .
(src)="b.MAT.2.8.1"> e li inviò a Betlemme esortandoli : « Andate e informatevi accuratamente del bambino e , quando l' avrete trovato , fatemelo sapere , perché anch'io venga ad adorarlo »
(trg)="b.MAT.2.8.1"> Te riˈ xeutak bi pa Belén , xubij bi chque : Jix baˈ jelaˈ , chitatabelaˈ jawijeˈ cˈo wi ri acˈal .
(trg)="b.MAT.2.8.2"> Aretak quiriko , chixpe chubixic chwe , rech ri in xukujeˈ quineˈ na chukˈijilaxic , ― xcha chque .
(src)="b.MAT.2.9.1"> Udite le parole del re , essi partirono .
(src)="b.MAT.2.9.2"> Ed ecco la stella , che avevano visto nel suo sorgere , li precedeva , finché giunse e si fermò sopra il luogo dove si trovava il bambino
(trg)="b.MAT.2.9.1"> Ri ajnoˈjab xuwi xquito ri xbix chque rumal ri nim takanel , xebeˈc .
(trg)="b.MAT.2.9.2"> Are cˈu ri chˈimil ri xquil pa relbal kˈij xnabej chquiwäch , cˈä xopan na puwiˈ ri cˈo wi ri acˈal , xtaqˈui cˈu chilaˈ .
(src)="b.MAT.2.10.1"> Al vedere la stella , essi provarono una grandissima gioia
(trg)="b.MAT.2.10.1"> Ri ajnoˈjab , aretak xquil ri chˈimil , sibalaj xequicotic .
(src)="b.MAT.2.11.1"> Entrati nella casa , videro il bambino con Maria sua madre , e prostratisi lo adorarono .
(src)="b.MAT.2.11.2"> Poi aprirono i loro scrigni e gli offrirono in dono oro , incenso e mirra
(trg)="b.MAT.2.11.1"> Xeboc cˈu bi pa ri ja , xquil cˈu ri acˈal cˈo rucˈ ri al María ru nan .
(trg)="b.MAT.2.11.2"> Xexuquiˈc , xquikˈijilaj ri acˈal .
(trg)="b.MAT.2.11.3"> Te cˈu riˈ xquijak u wiˈ ri qui cˈolibal , xquisipaj kˈän puak , incienso , xukujeˈ mirra che ri Areˈ .
(src)="b.MAT.2.12.1"> Avvertiti poi in sogno di non tornare da Erode , per un' altra strada fecero ritorno al loro paese
(trg)="b.MAT.2.12.1"> Te cˈu riˈ xbix chque pa achicˈ chi meocˈow chi jelaˈ jawijeˈ cˈo wi ri tat Herodes .
(trg)="b.MAT.2.12.2"> Xetzelej cˈu bi pa ri qui tinimit , xquicˈam bi jun be chic .
(src)="b.MAT.2.13.1"> Essi erano appena partiti , quando un angelo del Signore apparve in sogno a Giuseppe e gli disse : « Alzati , prendi con te il bambino e sua madre e fuggi in Egitto , e resta là finché non ti avvertirò , perché Erode sta cercando il bambino per ucciderlo »
(trg)="b.MAT.2.13.1"> Aretak e benak chi ri ajnoˈjab , xpe jun ángel ri takom lok rumal ri Dios , xucˈut rib chuwäch ri a José pa achicˈ , xubij che : Chatwalijok , chacˈama bi ri acˈal , rachiˈl ru nan , chixanimaj bic .
(trg)="b.MAT.2.13.2"> Jix pa Egipto , chixcanaj cˈu na can chilaˈ cˈä quinbij na chiwe jampaˈ quixpetic .
(trg)="b.MAT.2.13.3"> Je riˈ chibana rumal chi ri tat Herodes cutzucuj na u cämisaxic ri acˈal , ― xcha ri ángel che .
(src)="b.MAT.2.14.1"> Giuseppe , destatosi , prese con sé il bambino e sua madre nella notte e fuggì in Egitto
(trg)="b.MAT.2.14.1"> Xwalij cˈu ri a José , xucˈam ri acˈal , rachiˈl ru nan , chakˈab cˈut xebel bic , xebeˈ pa Egipto .
(src)="b.MAT.2.15.1"> dove rimase fino alla morte di Erode , perché si adempisse ciò che era stato detto dal Signore per mezzo del profeta
(trg)="b.MAT.2.15.1"> Chilaˈ xecˈoji wi na cˈä xcäm na ri tat Herodes .
(trg)="b.MAT.2.15.2"> Jeˈ xbantaj waˈ rech kas jeˈ quel wi jas ri xubij ri Dios rumal ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri cubij : “ Pa Egipto xinsiqˈuij wi lok ri nu Cˈojol , ” ― cächaˈ .
(src)="b.MAT.2.16.1"> Erode , accortosi che i Magi si erano presi gioco di lui , s' infuriò e mandò ad uccidere tutti i bambini di Betlemme e del suo territorio dai due anni in giù , corrispondenti al tempo su cui era stato informato dai Magi
(trg)="b.MAT.2.16.1"> Aretak ri tat Herodes xretamaj chi man are tä kas tzij ri xbix can che cumal ri ajnoˈjab , sibalaj xpe royowal .
(trg)="b.MAT.2.16.2"> Xutak cˈu qui cämisaxic conojel ri acˈalab alabom ri tzˈakat chi quieb qui junab xukujeˈ ri mäjaˈ cätzˈakat quieb qui junab ri e cˈo pa ri tinimit Belén xukujeˈ ri e cˈo pa tak ri tinimit chunakaj ri Belén , jeˈ jas ri kˈij ri xquibij can ri ajnoˈjab .
(src)="b.MAT.2.17.1"> Allora si adempì quel che era stato detto per mezzo del profeta Geremia
(trg)="b.MAT.2.17.1"> Xa je riˈ kas jeˈ xel wi jas ri xutzˈibaj can ri ka mam Jeremías ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri Dios ri cubij :
(src)="b.MAT.2.18.1"> Un grido è stato udito in Rama , un pianto e un lamento grande ; Rachele piange i suoi figli e non vuole essere consolata , perché non sono più
(trg)="b.MAT.2.18.1"> Xtataj cˈut chi cˈo jun ri curak u chiˈ pa ri tinimit Ramá , nimalaj okˈej waˈ , nimalaj bis cäbanic .
(trg)="b.MAT.2.18.2"> Are ri nan Raquel ri cubisoj qui wäch ri ral , ri man cuyaˈ taj cäcuˈbisax u cˈux rumal chi ya e cäminak chic ri ral ,
(src)="b.MAT.2.19.1"> Morto Erode , un angelo del Signore apparve in sogno a Giuseppe in Egitt
(trg)="b.MAT.2.19.1"> ― cächaˈ .
(trg)="b.MAT.2.19.2"> Aretak cˈut cäminak chic ri tat Herodes , jun ángel ri takom lok rumal ri Dios xucˈut rib chuwäch ri a José pa achicˈ jelaˈ pa Egipto , xubij che :
(src)="b.MAT.2.20.1"> e gli disse : « Alzati , prendi con te il bambino e sua madre e và nel paese d' Israele ; perché sono morti coloro che insidiavano la vita del bambino »
(trg)="b.MAT.2.20.1"> Chatwalijok , chacˈama bi ri acˈal awucˈ , xukujeˈ ru nan , chixtzelej chi na jumul pa Israel .
(trg)="b.MAT.2.20.2"> Xecäm cˈu conojel ri cäcaj cäquicämisaj ri acˈal , ― xcha che .
(src)="b.MAT.2.21.1"> Egli , alzatosi , prese con sé il bambino e sua madre , ed entrò nel paese d' Israele
(trg)="b.MAT.2.21.1"> Xwalij cˈu ri a José , xucˈam bi ri acˈal rachiˈl ru nan , xtzelej chi na jumul pa Israel .
(src)="b.MAT.2.22.1"> Avendo però saputo che era re della Giudea Archelào al posto di suo padre Erode , ebbe paura di andarvi .
(src)="b.MAT.2.22.2"> Avvertito poi in sogno , si ritirò nelle regioni della Galile
(trg)="b.MAT.2.22.1"> Aretak cˈut ri a José xuto chi are ri tat Arquelao chic cˈo che nim takanel pa Judea chuqˈuexel ri Herodes ru tat , xuxej rib xeˈ jelaˈ .
(trg)="b.MAT.2.22.2"> Xchˈabex cˈu rumal ri Dios pa achicˈ , rumal riˈ jelaˈ xeˈ wi pa Galilea .
(src)="b.MAT.2.23.1"> e , appena giunto , andò ad abitare in una città chiamata Nazaret , perché si adempisse ciò che era stato detto dai profeti : « Sarà chiamato Nazareno »
(trg)="b.MAT.2.23.1"> Aretak xopan chilaˈ , jelaˈ xecˈol wi pa ri tinimit Nazaret .
(trg)="b.MAT.2.23.2"> Jeˈ xbantaj waˈ rech kas jeˈ quel wi ri xquibij can ri kˈalajisal tak re ru Lokˈ Pixab ri Dios , chi ri Jesús cäbix na aj Nazaret che .
(src)="b.MAT.3.1.1"> In quei giorni comparve Giovanni il Battista a predicare nel deserto della Giudea
(trg)="b.MAT.3.1.1"> Pa tak ri kˈij riˈ ri tat Juan Kasal Jaˈ xopan pa Judea , pa tak ri juyub ri cätzˈinowic .
(trg)="b.MAT.3.1.2"> Tajin cutzijoj ru Lokˈ Pixab ri Dios .
(src)="b.MAT.3.2.1"> dicendo : « Convertitevi , perché il regno dei cieli è vicino ! »
(trg)="b.MAT.3.2.1"> Cubij cˈu chque ri winak : Chiqˈuexa ri iwanimaˈ , chiqˈuexa ri i chomanic , rumal chi xa jubikˈ chic man cuchaplej ru takanic ri Dios , ― xcha chque .
(src)="b.MAT.3.3.1"> Egli è colui che fu annunziato dal profeta Isaia quando disse : Preparate la via del Signore , raddrizzate i suoi sentieri
(trg)="b.MAT.3.3.1"> We tat Juan riˈ are waˈ ri xtzˈibax can chrij ojer rumal ri ka mam Isaías , ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri Dios ri cubij : Cˈo jun ri co cächˈaw pa tak ri juyub ri quetzˈinowic , cubij : “ Chibana u banic ri nim be ri cäbin wi ri Kajaw .
(trg)="b.MAT.3.3.2"> Chisucˈumaj , chibana sibalaj jicom che , ”
(src)="b.MAT.3.4.1"> Giovanni portava un vestito di peli di cammello e una cintura di pelle attorno ai fianchi ; il suo cibo erano locuste e miele selvatico
(trg)="b.MAT.3.4.1"> ― xcha ri ka mam Isaías .
(trg)="b.MAT.3.4.2"> Are cˈu ri tat Juan xucoj atzˈiak ri banom rucˈ ri rismal jun awaj , camello u biˈ , tzˈum cˈu ru pas .
(trg)="b.MAT.3.4.3"> Xa sacˈ xukujeˈ uwal cheˈ xutijo .
(src)="b.MAT.3.5.1"> Allora accorrevano a lui da Gerusalemme , da tutta la Giudea e dalla zona adiacente il Giordano
(trg)="b.MAT.3.5.1"> Xepe cˈu ri winak aj Jerusalén , xukujeˈ ri e cˈo pa tak niqˈuiaj tak tinimit chic re Judea xukujeˈ ri e cˈo chunakaj ri nimaˈ Jordán , xeopan cˈu rucˈ ri tat Juan chutatabexic ri cubij .
(src)="b.MAT.3.6.1"> e , confessando i loro peccati , si facevano battezzare da lui nel fiume Giordano
(trg)="b.MAT.3.6.1"> Aretak xquikˈalajisaj ri qui mac , xban cˈu qui kasnaˈ rumal ri tat Juan pa ri nimaˈ Jordán .
(src)="b.MAT.3.7.1"> Vedendo però molti farisei e sadducei venire al suo battesimo , disse loro : « Razza di vipere !
(src)="b.MAT.3.7.2"> Chi vi ha suggerito di sottrarvi all' ira imminente
(trg)="b.MAT.3.7.1"> Aretak cˈut xril ri tat Juan chi e qˈuia chque ri tataˈib fariseos xukujeˈ ri tataˈib saduceos xepetic rech cäban qui kasnaˈ , xubij chque : ¡ Ri alak subanelab tak winak !
(trg)="b.MAT.3.7.2"> ¿ Jachin cˈu ri xbin chech alak chi rajwaxic canimaj alak chuwäch ri nimalaj royowal ri Dios ri cäpetic ?
(src)="b.MAT.3.8.1"> Fate dunque frutti degni di conversione
(trg)="b.MAT.3.8.1"> Bana baˈ alak ri takal u banic , ri cukˈalajisaj chi kas tzij xqˈuextaj ri animaˈ alak , ri chomanic alak .
(src)="b.MAT.3.9.1"> e non crediate di poter dire fra voi : Abbiamo Abramo per padre .
(src)="b.MAT.3.9.2"> Vi dico che Dio può far sorgere figli di Abramo da queste pietre
(trg)="b.MAT.3.9.1"> Mächaplej cˈu alak u bixic pa animaˈ alak : “ Ri uj , uj rachalaxic can ri ka mam Abraham . ”
(trg)="b.MAT.3.9.2"> Quinbij cˈu chech alak chi ri Dios cäcowinic cuban chque tak we abaj riˈ chi e rachalaxic can ri ka mam Abraham .
(src)="b.MAT.3.10.1"> Gia la scure è posta alla radice degli alberi : ogni albero che non produce frutti buoni viene tagliato e gettato nel fuoco
(trg)="b.MAT.3.10.1"> Cämic riˈ tajin cäcoj ri iquiäj che tak ri qui xeraˈ ri cheˈ rech quetˈoyic .
(trg)="b.MAT.3.10.2"> Ronojel cheˈ ri man cuya tä utzalaj u wäch , cätˈoy cˈu na waˈ , cäporox na pa ri kˈakˈ .
(src)="b.MAT.3.11.1"> Io vi battezzo con acqua per la conversione ; ma colui che viene dopo di me è più potente di me e io non son degno neanche di portargli i sandali ; egli vi battezzerà in Spirito santo e fuoco
(trg)="b.MAT.3.11.1"> Ri in kas tzij quinban kasnaˈ alak rucˈ joron , cˈutbal waˈ chi qˈuexom chi animaˈ alak , qˈuexom chi ri chomanic alak .
(trg)="b.MAT.3.11.2"> Cäpe chi cˈu na jun chic ri cuban na kasnaˈ alak rucˈ ri Lokˈalaj Espíritu xukujeˈ rucˈ kˈakˈ .
(trg)="b.MAT.3.11.3"> Ri Areˈ nim na u kˈij chnuwäch in , nim cˈu na u banic .
(trg)="b.MAT.3.11.4"> Man takal tä chwe in chi quinquir ru cˈamal u xajäb .
(src)="b.MAT.3.12.1"> Egli ha in mano il ventilabro , pulirà la sua aia e raccoglierà il suo grano nel granaio , ma brucerà la pula con un fuoco inestinguibile »
(trg)="b.MAT.3.12.1"> Ri Areˈ are jas jun achi ri cujoskˈij ru trico .
(trg)="b.MAT.3.12.2"> Rucˈam chi ru pala , cujopij cˈu na ri trico , cutas che ri pajo .
(trg)="b.MAT.3.12.3"> Cucˈol na ri trico pa ri cˈuja .
(trg)="b.MAT.3.12.4"> Are cˈu ri pajo cuporoj na pa jun kˈakˈ ri man cächup tä chic , ― xcha chque .
(src)="b.MAT.3.13.1"> In quel tempo Gesù dalla Galilea andò al Giordano da Giovanni per farsi battezzare da lui
(trg)="b.MAT.3.13.1"> Xel cˈu lok ri Jesús pa Galilea , xopan chuchiˈ ri nimaˈ Jordán ri cˈo wi ri tat Juan rech cäban u kasnaˈ rumal .
(src)="b.MAT.3.14.1"> Giovanni però voleva impedirglielo , dicendo : « Io ho bisogno di essere battezzato da te e tu vieni da me ? »
(trg)="b.MAT.3.14.1"> Man xraj tä cˈu ri tat Juan , xane xubij che ri Jesús : Ri in man takal tä chwe chi quinban kasnaˈ la .
(trg)="b.MAT.3.14.2"> Rajwaxic ne chi ri lal cäban la nu kasnaˈ in , ― cächaˈ .
(trg)="b.MAT.3.14.3"> ¿ Jas che xpe la wucˈ in ? ― xcha che ri Jesús .
(src)="b.MAT.3.15.1"> Ma Gesù gli disse : « Lascia fare per ora , poiché conviene che così adempiamo ogni giustizia » .
(src)="b.MAT.3.15.2"> Allora Giovanni acconsentì
(trg)="b.MAT.3.15.1"> Xubij cˈu ri Jesús che : Che we chanim riˈ , chaya chwe chi jeˈ quinban waˈ .
(trg)="b.MAT.3.15.2"> Are cˈu waˈ takalic rech cäkaˈno jachique ri cätakan wi ri Dios , ― xcha che .
(trg)="b.MAT.3.15.3"> Ri tat Juan cˈut xunimaj ri xubij .
(src)="b.MAT.3.16.1"> Appena battezzato , Gesù uscì dall' acqua : ed ecco , si aprirono i cieli ed egli vide lo Spirito di Dio scendere come una colomba e venire su di lui
(trg)="b.MAT.3.16.1"> Aretak cˈut xbantaj u kasnaˈ ri Jesús , xel lok ri Areˈ pa ri jaˈ .
(trg)="b.MAT.3.16.2"> ¡ Chanim xjakjob ri caj !
(trg)="b.MAT.3.16.3"> Ri Jesús cˈut xril ri Lokˈalaj Espíritu xkaj lok puwiˈ ri Areˈ , jeˈ u banic jun palomäx .
(src)="b.MAT.3.17.1"> Ed ecco una voce dal cielo che disse : « Questi è il Figlio mio prediletto , nel quale mi sono compiaciuto »
(trg)="b.MAT.3.17.1"> Te riˈ xtataj cˈut chi cächˈaw lok jun chicaj ri xubij : Are ri Lokˈalaj nu Cˈojol waˈ .
(trg)="b.MAT.3.17.2"> Cäquicot ri wanimaˈ rumal , ― xchaˈ .
(src)="b.MAT.4.1.1"> Allora Gesù fu condotto dallo Spirito nel deserto per esser tentato dal diavolo
(trg)="b.MAT.4.1.1"> Te cˈu riˈ ri Lokˈalaj Espíritu xucˈam bi ri Jesús pa tak juyub ri quetzˈinowic , rech cätakchiˈx che mac chilaˈ rumal ri Itzel .
(src)="b.MAT.4.2.1"> E dopo aver digiunato quaranta giorni e quaranta notti , ebbe fame
(trg)="b.MAT.4.2.1"> Cawinak kˈij , cawinak akˈab xcˈoji chilaˈ , man cˈo tä cˈu jas ri xutijo .
(trg)="b.MAT.4.2.2"> Te cˈu riˈ sibalaj xnumic .
(src)="b.MAT.4.3.1"> Il tentatore allora gli si accostò e gli disse : « Se sei Figlio di Dio , dì che questi sassi diventino pane »
(trg)="b.MAT.4.3.1"> Xpe cˈu ri Itzel , xopan rucˈ ri Jesús rech cutakchiˈj ri Areˈ che mac , xubij che : We kas tzij chi lal u Cˈojol ri Dios , takan la chque tak we abaj riˈ chi cäcaˈn na wa , ― xcha che .
(src)="b.MAT.4.4.1"> Ma egli rispose : « Sta scritto : ma di ogni parola che esce dalla bocca di Dio »
(trg)="b.MAT.4.4.1"> Xchˈaw ri Jesús , xubij che : Ru Lokˈ Pixab ri Dios ri Tzˈibtalic cubij : “ Man xak tä xuwi rumal ri wa quecˈasi na ri winak , xane xukujeˈ rumal ronojel ru Tzij ri Dios , ” ― cächaˈ , ― xcha ri Jesús che .
(src)="b.MAT.4.5.1"> Allora il diavolo lo condusse con sé nella città santa , lo depose sul pinnacolo del tempi
(trg)="b.MAT.4.5.1"> Ri Itzel xucˈam bi ri Jesús pa ri lokˈalaj tinimit Jerusalén , xupakba cˈu puwiˈ ri nimalaj rachoch Dios .
(src)="b.MAT.4.6.1"> e gli disse : « Se sei Figlio di Dio , gettati giù , poiché sta scritto : ed essi ti sorreggeranno con le loro mani , perché non abbia a urtare contro un sasso il tuo piede »
(trg)="b.MAT.4.6.1"> Te riˈ xubij che : We kas tzij chi lal u Cˈojol ri Dios , qˈuiäka bi ib la iquim , rumal chi ru Lokˈ Pixab ri Dios ri Tzˈibtalic cubij : Ri Dios queutak na lok ri ángeles awucˈ che a chajixic .
(trg)="b.MAT.4.6.2"> Catquichap na che ra kˈab che a toˈic rech man cachakˈij tä rawakan cho abaj ,
(src)="b.MAT.4.7.1"> Gesù gli rispose : « Sta scritto anche
(trg)="b.MAT.4.7.1"> ― cächaˈ , ― xcha ri Itzel che .
(trg)="b.MAT.4.7.2"> Ri Jesús xchˈawic , xubij che : Xukujeˈ cubij ru Lokˈ Pixab ri Dios ri Tzˈibtalic : “ Mayac royowal ri Awajaw , ri a Dios , ” ― cächaˈ , ― xcha che .
(src)="b.MAT.4.8.1"> Di nuovo il diavolo lo condusse con sé sopra un monte altissimo e gli mostrò tutti i regni del mondo con la loro gloria e gli disse
(trg)="b.MAT.4.8.1"> Te cˈu riˈ ri Itzel xucˈam bi ri Jesús puwiˈ jun nimalaj juyub .
(trg)="b.MAT.4.8.2"> Xeucˈut cˈu conojel tak ri tinimit ajuwächulew chuwäch ri Areˈ , xukujeˈ ri qui kˈinomal .
(src)="b.MAT.4.9.1"> « Tutte queste cose io ti darò , se , prostrandoti , mi adorerai »
(trg)="b.MAT.4.9.1"> Xubij cˈu che ri Jesús : Ronojel waˈ quinya che la , we cäxuqui la , quinkˈijilaj la , ― xcha che .
(src)="b.MAT.4.10.1"> Ma Gesù gli rispose : « Vattene , satana !
(src)="b.MAT.4.10.2"> Sta scritto : e a lui solo rendi culto »
(trg)="b.MAT.4.10.1"> Xchˈaw ri Jesús , xubij che : Jat , Satanás , chatel chnuwäch rumal chi ru Lokˈ Pixab ri Dios ri Tzˈibtalic cubij : “ Chakˈijilaj ri Awajaw ri a Dios , xuwi cˈu ri Areˈ chapatänij , ” ― cächaˈ , ― xcha che .
(src)="b.MAT.4.11.1"> Allora il diavolo lo lasciò ed ecco angeli gli si accostarono e lo servivano
(trg)="b.MAT.4.11.1"> Xel cˈu bi ri Itzel rucˈ ri Jesús .
(trg)="b.MAT.4.11.2"> Xepe cˈu jujun ángeles rech quepatänin che ri Areˈ .
(src)="b.MAT.4.12.1"> Avendo intanto saputo che Giovanni era stato arrestato , Gesù si ritirò nella Galile
(trg)="b.MAT.4.12.1"> Ri Jesús , aretak xuto chi cˈo ri tat Juan pa cheˈ , xeˈ pa Galilea .
(src)="b.MAT.4.13.1"> e , lasciata Nazaret , venne ad abitare a Cafarnao , presso il mare , nel territorio di Zàbulon e di Nèftali
(trg)="b.MAT.4.13.1"> Man xcanaj tä cˈu can pa ri tinimit Nazaret , xane xa xcˈoji pa Capernaum , jun tinimit Romano waˈ ri cˈo chiˈ ri mar chquinakaj ri ojer tak tinimit Zabulón rucˈ Neftalí .
(src)="b.MAT.4.14.1"> perché si adempisse ciò che era stato detto per mezzo del profeta Isaia
(trg)="b.MAT.4.14.1"> Jeˈ xbantaj waˈ rech kas jeˈ quel wi jas ri xutzˈibaj can ri ka mam Isaías ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri Dios ri cubij :
(src)="b.MAT.4.15.1"> Il paese di Zàbulon e il paese di Nèftali , sulla via del mare , al di là del Giordano , Galilea delle genti
(trg)="b.MAT.4.15.1"> Winak aj Zabulón , winak aj Neftalí , ix riˈ ri nakaj ix cˈo wi che ri mar , chˈäkäp che ri nimaˈ Jordán , chilaˈ pa Galilea jawijeˈ e cˈo wi winak ri man aj Israel taj .
(src)="b.MAT.4.16.1"> il popolo immerso nelle tenebre ha visto una grande luce ; su quelli che dimoravano in terra e ombra di morte una luce si è levata
(trg)="b.MAT.4.16.1"> Ri winak ri jeˈ ta ne e cˈo pa kˈekum xquil jun nimalaj sakil .
(trg)="b.MAT.4.16.2"> E areˈ winak waˈ ri e cˈo pa ri qui mac , ri e cˈo cho ri cämical , xpe jun nimalaj sakil pa qui wiˈ ,
(src)="b.MAT.4.17.1"> Da allora Gesù cominciò a predicare e a dire : « Convertitevi , perché il regno dei cieli è vicino »
(trg)="b.MAT.4.17.1"> ― xcha ri ka mam Isaías .
(trg)="b.MAT.4.17.2"> Cˈä te riˈ cˈut ri Jesús xuchaplej u tzijoxic ru Lokˈ Pixab ri Dios , xubij cˈu chque ri winak : Chiqˈuexa ri iwanimaˈ , chiqˈuexa ri i chomanic , rumal chi xa jubikˈ chic man cuchaplej ru takanic ri Dios , ― xcha chque ri winak .
(src)="b.MAT.4.18.1"> Mentre camminava lungo il mare di Galilea vide due fratelli , Simone , chiamato Pietro , e Andrea suo fratello , che gettavano la rete in mare , poiché erano pescatori
(trg)="b.MAT.4.18.1"> Ocˈowem cuban ri Jesús chuchiˈ ri mar re Galilea , xeril cˈu quieb achijab cachalal quib .
(trg)="b.MAT.4.18.2"> Ri jun are ri tat Simón ri xukujeˈ cäbix Pedro che , ri jun chic are ri tat Andrés .
(trg)="b.MAT.4.18.3"> Tajin cäquiqˈuiäk bi jun cˈat chapäbal cär pa ri cho rumal chi e chapal tak cär ri e areˈ .
(src)="b.MAT.4.19.1"> E disse loro : « Seguitemi , vi farò pescatori di uomini »
(trg)="b.MAT.4.19.1"> Ri Jesús xubij chque : Chixsaˈj wucˈ .
(trg)="b.MAT.4.19.2"> Quinban cˈu na chiwe chi quixoc che qui mulixic winak che qui qˈuexwäch ri cär , ― xcha chque .
(src)="b.MAT.4.20.1"> Ed essi subito , lasciate le reti , lo seguirono
(trg)="b.MAT.4.20.1"> Chanim xquiya can ri qui cˈat , xebeˈ rucˈ ri Jesús .
(src)="b.MAT.4.21.1"> Andando oltre , vide altri due fratelli , Giacomo di Zebedèo e Giovanni suo fratello , che nella barca insieme con Zebedèo , loro padre , riassettavano le reti ; e li chiamò
(trg)="b.MAT.4.21.1"> Ocˈowinak chi apan jubikˈ ri Jesús , xeril chi cˈu quieb achijab chic cachalal quib .
(trg)="b.MAT.4.21.2"> E areˈ ri tat Jacobo rachiˈl ri tat Juan .
(trg)="b.MAT.4.21.3"> E u cˈojol ri tat Zebedeo waˈ .
(trg)="b.MAT.4.21.4"> E cˈo pa jun barco cachiˈl ri qui tat , tajin cäquicˈojoj cˈu ri qui cˈat .
(trg)="b.MAT.4.21.5"> Xesiqˈuix cˈu rumal ri Jesús .
(src)="b.MAT.4.22.1"> Ed essi subito , lasciata la barca e il padre , lo seguirono
(trg)="b.MAT.4.22.1"> Ri e areˈ cˈut chanim xquiya can ri barco rucˈ ri Zebedeo ri qui tat , xebeˈ rucˈ ri Jesús .
(src)="b.MAT.4.23.1"> Gesù andava attorno per tutta la Galilea , insegnando nelle loro sinagoghe e predicando la buona novella del regno e curando ogni sorta di malattie e di infermità nel popolo
(trg)="b.MAT.4.23.1"> Ri Jesús xbin pa conojel tak ri tinimit re Galilea , xuya tijonic chque ri winak pa tak ri rachoch Dios .
(trg)="b.MAT.4.23.2"> Xutzijoj ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio chrij ru takanic ri Dios pa qui wiˈ ri winak .
(trg)="b.MAT.4.23.3"> Xukujeˈ xucunaj ronojel u wäch yabil ri cˈo chque .
(src)="b.MAT.4.24.1"> La sua fama si sparse per tutta la Siria e così condussero a lui tutti i malati , tormentati da varie malattie e dolori , indemoniati , epilettici e paralitici ; ed egli li guariva
(trg)="b.MAT.4.24.1"> Xtataj cˈu u tzijol ri Jesús cumal ri winak pa conojel tak ri tinimit re Siria .
(trg)="b.MAT.4.24.2"> Ri winak cˈut xequicˈam lok conojel ri qui rikom cˈäx rumal qˈuia u wäch cˈäxcˈol , yabil , kˈoxom .
(trg)="b.MAT.4.24.3"> Xequicˈam lok ri e cˈo itzel tak espíritus chque , xukujeˈ ri winak ri man utz tä chi qui jolom rumal chi e elinak chˈuj , xequicˈam cˈu lok ri cäminak qui cuerpo .
(trg)="b.MAT.4.24.4"> Ri Jesús cˈut xeucunaj conojel .
(src)="b.MAT.4.25.1"> E grandi folle cominciarono a seguirlo dalla Galilea , dalla Decàpoli , da Gerusalemme , dalla Giudea e da oltre il Giordano
(trg)="b.MAT.4.25.1"> E qˈuia winak cˈut aj Galilea xebeˈ rucˈ ri Jesús .
(trg)="b.MAT.4.25.2"> Xukujeˈ e cˈo winak aj Decápolis , aj Jerusalén , aj Judea , e cˈo cˈu ri xepe chˈäkäp che ri nimaˈ Jordán .
(src)="b.MAT.5.1.1"> Vedendo le folle , Gesù salì sulla montagna e , messosi a sedere , gli si avvicinarono i suoi discepoli
(trg)="b.MAT.5.1.1"> Aretak ri Jesús xeril ri qˈuialaj winak , xpaki puwiˈ ri juyub , xtˈuyi chilaˈ .
(trg)="b.MAT.5.1.2"> Xquimulij cˈu quib ru tijoxelab rucˈ .
(src)="b.MAT.5.2.1"> Prendendo allora la parola , li ammaestrava dicendo
(trg)="b.MAT.5.2.1"> Ri Jesús xuchaplej qui tijoxic , je waˈ xubij chque :
(src)="b.MAT.5.3.1"> « Beati i poveri in spirito , perché di essi è il regno dei cieli
(trg)="b.MAT.5.3.1"> Utz que ri cäquinaˈ pa canimaˈ chi cˈo ri rajwaxic chque ri cäpe chilaˈ chicaj .
(trg)="b.MAT.5.3.2"> Ri Dios cˈut cätakan na pa qui wiˈ .
(src)="b.MAT.5.4.1"> Beati gli afflitti , perché saranno consolati
(trg)="b.MAT.5.4.1"> Utz que ri quebisonic rumal chi ri Dios cäcuˈbisan na qui cˈux .
(src)="b.MAT.5.5.1"> Beati i miti , perché erediteranno la terra
(trg)="b.MAT.5.5.1"> Utz que ri man cäcaˈn tä nimal .
(trg)="b.MAT.5.5.2"> Ri e areˈ cˈut cäquechbej na ri ulew ri u bim ri Dios chi cuya chque .
(src)="b.MAT.5.6.1"> Beati quelli che hanno fame e sete della giustizia , perché saranno saziati
(trg)="b.MAT.5.6.1"> Utz que ri quenumic , ri cächakiˈj qui chiˈ che jun cˈaslemal jicom .
(trg)="b.MAT.5.6.2"> Are cˈu ri Dios cäyoˈw na waˈ chque .
(src)="b.MAT.5.7.1"> Beati i misericordiosi , perché troveranno misericordia
(trg)="b.MAT.5.7.1"> Utz que ri quel qui cˈux chque niqˈuiaj winak chic .
(trg)="b.MAT.5.7.2"> Ri Dios cˈut cutokˈobisaj na qui wäch ri e areˈ .
(src)="b.MAT.5.8.1"> Beati i puri di cuore , perché vedranno Dio
(trg)="b.MAT.5.8.1"> Utz que ri sak canimaˈ .
(trg)="b.MAT.5.8.2"> Ri e areˈ cˈut cäquil na u wäch ri Dios .
(src)="b.MAT.5.9.1"> Beati gli operatori di pace , perché saranno chiamati figli di Dio
(trg)="b.MAT.5.9.1"> Utz que ri cäquitzucuj u yaˈic utzil chquixol ri winak .
(trg)="b.MAT.5.9.2"> Ri Dios cubij na chi e areˈ ralcˈual ri Areˈ .
(src)="b.MAT.5.10.1"> Beati i perseguitati per causa della giustizia , perché di essi è il regno dei cieli
(trg)="b.MAT.5.10.1"> Utz que ri quetzelax qui wäch rumal ru banic ri jicomal cho ri Dios .
(trg)="b.MAT.5.10.2"> Ri Dios cˈut cätakan na pa qui wiˈ .