# fr/French.xml.gz
# kek/Qeqchi.xml.gz
(src)="b.GEN.1.1.1"> Au commencement , Dieu créa les cieux et la terre .
(trg)="b.GEN.1.1.1"> Saß xticlajic li Dios quixyîb chak li choxa ut li ruchichßochß .
(src)="b.GEN.1.2.1"> La terre était informe et vide : il y avait des ténèbres à la surface de l`abîme , et l`esprit de Dieu se mouvait au-dessus des eaux .
(trg)="b.GEN.1.2.1"> Moco tuktu ta ru li ruchichßochß nak quicuan ut toj mâcßaß cuan chi saß .
(trg)="b.GEN.1.2.2"> Nujenak chi haß ut kßojyîn ru .
(trg)="b.GEN.1.2.3"> Caßaj cuiß lix musikß li Dios na-ecßan saß xbên li haß .
(src)="b.GEN.1.3.1"> Dieu dit : Que la lumière soit !
(src)="b.GEN.1.3.2"> Et la lumière fut .
(trg)="b.GEN.1.3.1"> Li Dios quixye : — Chicuânk li cutan , chan .
(trg)="b.GEN.1.3.2"> Ut quicuan li cutan .
(src)="b.GEN.1.4.1"> Dieu vit que la lumière était bonne ; et Dieu sépara la lumière d`avec les ténèbres .
(trg)="b.GEN.1.4.1"> Ut li Dios quiril nak us li cutan .
(trg)="b.GEN.1.4.2"> Ut quixjach li cutan riqßuin li kßojyîn .
(src)="b.GEN.1.5.1"> Dieu appela la lumière jour , et il appela les ténèbres nuit .
(src)="b.GEN.1.5.2"> Ainsi , il y eut un soir , et il y eut un matin : ce fut le premier jour .
(trg)="b.GEN.1.5.1"> Ut li cutan quixqßue ajcuiß cutan chokß xcßabaß .
(trg)="b.GEN.1.5.2"> Ut li kßojyîn , kßojyîn ajcuiß quixqßue chokß xcßabaß .
(trg)="b.GEN.1.5.3"> Ut qui-oc li kßojyîn ut quisakêu .
(trg)="b.GEN.1.5.4"> Aßan li xbên li cutan .
(src)="b.GEN.1.6.1"> Dieu dit : Qu`il y ait une étendue entre les eaux , et qu`elle sépare les eaux d`avec les eaux .
(trg)="b.GEN.1.6.1"> Ut li Dios quixye : — Chicuânk li choxa re tixjach li haß li cuan takßa riqßuin li cuan takecß . — Ut quicßulman joß quixye li Dios .
(src)="b.GEN.1.7.1"> Et Dieu fit l`étendue , et il sépara les eaux qui sont au-dessous de l`étendue d`avec les eaux qui sont au-dessus de l`étendue .
(src)="b.GEN.1.7.2"> Et cela fut ainsi .
(trg)="b.GEN.1.7.1"> Li Dios quixjach ru li haß chi ribil .
(trg)="b.GEN.1.7.2"> Cuan li haß quixcanab takßa ut cuan quixcanab takecß saß li choxa .
(trg)="b.GEN.1.7.3"> Ut joßcan quixbânu li Dios .
(src)="b.GEN.1.8.1"> Dieu appela l`étendue ciel .
(src)="b.GEN.1.8.2"> Ainsi , il y eut un soir , et il y eut un matin : ce fut le second jour .
(trg)="b.GEN.1.8.1"> Li choxa li quijachoc re li haß chi ribil quixqßue chokß xcßabaß choxa .
(trg)="b.GEN.1.8.2"> Qui-oc li kßojyîn ut quisakêu .
(trg)="b.GEN.1.8.3"> Aßan li xcab li cutan .
(src)="b.GEN.1.9.1"> Dieu dit : Que les eaux qui sont au-dessous du ciel se rassemblent en un seul lieu , et que le sec paraisse .
(src)="b.GEN.1.9.2"> Et cela fut ainsi .
(trg)="b.GEN.1.9.1"> Ut li Dios quixye : — Chichßutlâk chixjunil li haß li cuan takßa ut chicanâk chi chaki li chßochß , chan .
(trg)="b.GEN.1.9.2"> Ut quicßulman joß quixye li Dios .
(src)="b.GEN.1.10.1"> Dieu appela le sec terre , et il appela l`amas des eaux mers .
(src)="b.GEN.1.10.2"> Dieu vit que cela était bon .
(trg)="b.GEN.1.10.1"> Li Dios quixye nak li chaki ru , chßochß xcßabaß .
(trg)="b.GEN.1.10.2"> Ut li chßutubanbil haß , palau quixqßue chokß xcßabaß .
(trg)="b.GEN.1.10.3"> Ut li Dios quiril nak us li quixbânu .
(src)="b.GEN.1.11.1"> Puis Dieu dit : Que la terre produise de la verdure , de l`herbe portant de la semence , des arbres fruitiers donnant du fruit selon leur espèce et ayant en eux leur semence sur la terre .
(src)="b.GEN.1.11.2"> Et cela fut ainsi .
(trg)="b.GEN.1.11.1"> Li Dios quixye : — Chicuânk li rax pim saß ruchichßochß , chan .
(trg)="b.GEN.1.11.2"> Li acuîmk tâûchînk ut tâcuânk riyajil .
(trg)="b.GEN.1.11.3"> Ut eb li cheß teßûchînk ut teßcuânk riyajil , aß yal cßaßru li riyajil li junjûnk .
(trg)="b.GEN.1.11.4"> Ut quicßulman joß quixye li Dios .
(src)="b.GEN.1.12.1"> La terre produisit de la verdure , de l`herbe portant de la semence selon son espèce , et des arbres donnant du fruit et ayant en eux leur semence selon leur espèce .
(src)="b.GEN.1.12.2"> Dieu vit que cela était bon .
(trg)="b.GEN.1.12.1"> Quicuan li rax pim saß ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.1.12.2"> Li pim naxqßue riyajil aß yal cßaßru chi pimul .
(trg)="b.GEN.1.12.3"> Ut joß ajcuiß li cheß naûchin ut cuan riyajil aß yal cßaßru chi cheßil .
(trg)="b.GEN.1.12.4"> Ut li Dios quiril nak us li quixbânu .
(src)="b.GEN.1.13.1"> Ainsi , il y eut un soir , et il y eut un matin : ce fut le troisième jour .
(trg)="b.GEN.1.13.1"> Ut qui-oc li kßojyîn ut quisakêu .
(trg)="b.GEN.1.13.2"> Aßan li rox li cutan .
(src)="b.GEN.1.14.1"> Dieu dit : Qu`il y ait des luminaires dans l`étendue du ciel , pour séparer le jour d`avec la nuit ; que ce soient des signes pour marquer les époques , les jours et les années ;
(trg)="b.GEN.1.14.1"> Ut li Dios quixye : — Cheßcuânk xcutanquil ru li choxa re nak tixjach rib li cutan riqßuin li kßojyîn ; ut eb aßan teßcßanjelak chokß retalil li sakßehil ut li habalkße , joß ajcuiß retalil li cutan ut li chihab .
(src)="b.GEN.1.15.1"> et qu`ils servent de luminaires dans l`étendue du ciel , pour éclairer la terre .
(src)="b.GEN.1.15.2"> Et cela fut ainsi .
(trg)="b.GEN.1.15.1"> Ut cheßlemtzßûnk chiru li choxa re xcutanobresinquil li ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.1.15.2"> Ut quicßulman joß quixye li Dios .
(src)="b.GEN.1.16.1"> Dieu fit les deux grands luminaires , le plus grand luminaire pour présider au jour , et le plus petit luminaire pour présider à la nuit ; il fit aussi les étoiles .
(trg)="b.GEN.1.16.1"> Li Dios quixyîb li sakße ut li po re teßxcutanobresi ru li ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.1.16.2"> Li sakße aßan li kßaxal nim li nalemtzßun chiru li cutan ut li po aßan li nacutanobresin chiru li kßojyîn .
(trg)="b.GEN.1.16.3"> Ut quixyîb ajcuiß eb li chahim .
(src)="b.GEN.1.17.1"> Dieu les plaça dans l`étendue du ciel , pour éclairer la terre ,
(trg)="b.GEN.1.17.1"> Ut li Dios quixqßueheb chiru li choxa re teßxcutanobresi ru li ruchichßochß .
(src)="b.GEN.1.18.1"> pour présider au jour et à la nuit , et pour séparer la lumière d`avec les ténèbres .
(src)="b.GEN.1.18.2"> Dieu vit que cela était bon .
(trg)="b.GEN.1.18.1"> Li Dios quixqßueheb aran re xberesinquil li cutan ut li kßojyîn .
(trg)="b.GEN.1.18.2"> Quixqßueheb re xjachbal li cutan riqßuin li kßojyîn .
(trg)="b.GEN.1.18.3"> Ut li Dios quiril nak us li quixbânu .
(src)="b.GEN.1.19.1"> Ainsi , il y eut un soir , et il y eut un matin : ce fut le quatrième jour .
(trg)="b.GEN.1.19.1"> Ut qui-oc li kßojyîn ut quisakêu .
(trg)="b.GEN.1.19.2"> Aßan li xcâ li cutan .
(src)="b.GEN.1.20.1"> Dieu dit : Que les eaux produisent en abondance des animaux vivants , et que des oiseaux volent sur la terre vers l`étendue du ciel .
(trg)="b.GEN.1.20.1"> Li Dios quixye : — Cheßcuânk nabaleb li xul saß li haß , ut cheßcuânk ajcuiß li xul li nequeßrupupic chiru choxa .
(trg)="b.GEN.1.20.2"> Ut joßcan quixbânu li Dios .
(src)="b.GEN.1.21.1"> Dieu créa les grands poissons et tous les animaux vivants qui se meuvent , et que les eaux produisirent en abondance selon leur espèce ; il créa aussi tout oiseau ailé selon son espèce .
(src)="b.GEN.1.21.2"> Dieu vit que cela était bon .
(trg)="b.GEN.1.21.1"> Ut li Dios quixyoßobtesiheb li nînki car ut chixjunileb li xul li cuanqueb saß haß , aß yal cßaßru chi xulil .
(trg)="b.GEN.1.21.2"> Ut quixyoßobtesi ajcuiß li xul li nequeßrupupic , aß yal cßaßru chi xulil .
(trg)="b.GEN.1.21.3"> Li Dios quiril nak us li quixbânu .
(src)="b.GEN.1.22.1"> Dieu les bénit , en disant : Soyez féconds , multipliez , et remplissez les eaux des mers ; et que les oiseaux multiplient sur la terre .
(trg)="b.GEN.1.22.1"> Li Dios quirosobtesiheb li xul aßan ut quixye reheb : — Chexnabalokß ut chexqßuiânk .
(trg)="b.GEN.1.22.2"> Ut chexcuânk saß chixjunil li haß yalak bar .
(trg)="b.GEN.1.22.3"> Joß ajcuiß li cocß xul chiru choxa cheßqßuiânk saß ruchichßochß .
(src)="b.GEN.1.23.1"> Ainsi , il y eut un soir , et il y eut un matin : ce fut le cinquième jour .
(trg)="b.GEN.1.23.1"> Ut qui-oc li kßojyîn ut quisakêu cuißchic .
(trg)="b.GEN.1.23.2"> Aßan li quixbânu saß roß li cutan .
(src)="b.GEN.1.24.1"> Dieu dit : Que la terre produise des animaux vivants selon leur espèce , du bétail , des reptiles et des animaux terrestres , selon leur espèce .
(src)="b.GEN.1.24.2"> Et cela fut ainsi .
(trg)="b.GEN.1.24.1"> Ut quixye ajcuiß li Dios : — Cheßcuânk yalak cßaßru chi xulil saß ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.1.24.2"> Cheßcuânk chixjunileb li xul li nequeßcuaßac pim .
(trg)="b.GEN.1.24.3"> Cheßcuânk eb li xul li nequeßxjucuqui rib chiru chßochß .
(trg)="b.GEN.1.24.4"> Joß ajcuiß li xul li nequeßcuan saß qßuicheß .
(trg)="b.GEN.1.24.5"> Ut quicßulman joß quixye li Dios .
(src)="b.GEN.1.25.1"> Dieu fit les animaux de la terre selon leur espèce , le bétail selon son espèce , et tous les reptiles de la terre selon leur espèce .
(src)="b.GEN.1.25.2"> Dieu vit que cela était bon .
(trg)="b.GEN.1.25.1"> Ut li Dios quixyoßobtesiheb chixjunil li xul li nequeßcuan saß qßuicheß aß yal cßaßru chi xulil .
(trg)="b.GEN.1.25.2"> Ut quixyoßobtesi chixjunileb li xul li nequeßcuaßac pim , aß yal cßaßru chi xulil .
(trg)="b.GEN.1.25.3"> Joß ajcuiß li xul li nequeßxjucuqui rib chiru chßochß , aß yal cßaßru chi xulil .
(trg)="b.GEN.1.25.4"> Ut li Dios quiril nak us li quixbânu .
(src)="b.GEN.1.26.1"> Puis Dieu dit : Faisons l`homme à notre image , selon notre ressemblance , et qu`il domine sur les poissons de la mer , sur les oiseaux du ciel , sur le bétail , sur toute la terre , et sur tous les reptiles qui rampent sur la terre .
(trg)="b.GEN.1.26.1"> Ut quixye ajcuiß li Dios : — Kayoßobtesihak li cuînk joß li kilobâl lâo .
(trg)="b.GEN.1.26.2"> Ut aßan tâcuânk xcuanquil saß xbêneb chixjunileb li xul li cuanqueb saß ruchichßochß , joß li car saß li palau ut li xul li nequeßrupupic chiru choxa .
(trg)="b.GEN.1.26.3"> Ut tâcuânk xcuanquil saß xbêneb li quetômk ut li xul li cuanqueb saß pim , joß ajcuiß saß xbên chixjunileb li xul li nequeßxjucuqui rib saß chßochß , chan li Dios .
(src)="b.GEN.1.27.1"> Dieu créa l`homme à son image , il le créa à l`image de Dieu , il créa l`homme et la femme .
(trg)="b.GEN.1.27.1"> Ut li Dios quixyoßobtesi li cuînk ut li ixk joß li rilobâl aßan .
(trg)="b.GEN.1.27.2"> Cuînk ut ixk nak quixyoßobtesiheb .
(src)="b.GEN.1.28.1"> Dieu les bénit , et Dieu leur dit : Soyez féconds , multipliez , remplissez la terre , et l`assujettissez ; et dominez sur les poissons de la mer , sur les oiseaux du ciel , et sur tout animal qui se meut sur la terre .
(trg)="b.GEN.1.28.1"> Li Dios quirosobtesiheb aßan ut quixye reheb : — Chicuânk lê cocßal ut chexqßuiânk toj retal nak tânujak li ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.1.28.2"> Lâex textaklânk saß xbên chixjunil li cßaßru cuan .
(trg)="b.GEN.1.28.3"> Textaklânk saß xbêneb chixjunil li xul li cuanqueb saß li haß joß ajcuiß li cuanqueb chiru choxa ut li cuanqueb saß ruchichßochß , chan .
(src)="b.GEN.1.29.1"> Et Dieu dit : Voici , je vous donne toute herbe portant de la semence et qui est à la surface de toute la terre , et tout arbre ayant en lui du fruit d`arbre et portant de la semence : ce sera votre nourriture .
(trg)="b.GEN.1.29.1"> Ut quixye ajcuiß : — Xinqßue êre chixjunil li acuîmk li cuan saß ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.1.29.2"> Xinqßue êre li acuîmk li cuan riyajil .
(trg)="b.GEN.1.29.3"> Joßcan ajcuiß chixjunil li cheß li naûchin ut naxqßue riyajil re nak tâcuânk lê tzacaêmk .
(src)="b.GEN.1.30.1"> Et à tout animal de la terre , à tout oiseau du ciel , et à tout ce qui se meut sur la terre , ayant en soi un souffle de vie , je donne toute herbe verte pour nourriture .
(src)="b.GEN.1.30.2"> Et cela fut ainsi .
(trg)="b.GEN.1.30.1"> Chixjunil li rax pim xinqßue chokß re xtzacaêmkeb li xul li cuanqueb saß ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.1.30.2"> Xinqßue ajcuiß reheb li xul li nequeßrupupic chiru choxa ut reheb chixjunileb li nequeßxjucuqui rib saß chßochß .
(trg)="b.GEN.1.30.3"> Xinqßue chixjunil li rax pim chokß re lix tzacaêmkeb li xul .
(trg)="b.GEN.1.30.4"> Ut quicßulman joß quixye li Dios.Ut li Dios quiril nak tzßakal re ru chixjunil li quixbânu .
(trg)="b.GEN.1.30.5"> Ut qui-oc li kßojyîn ut quisakêu .
(trg)="b.GEN.1.30.6"> Aßan li xcuak li cutan .
(src)="b.GEN.1.31.1"> Dieu vit tout ce qu`il avait fait et voici , cela était très bon .
(src)="b.GEN.1.31.2"> Ainsi , il y eut un soir , et il y eut un matin : ce fut le sixième jour .
(trg)="b.GEN.1.31.1"> Ut li Dios quiril nak tzßakal re ru chixjunil li quixbânu .
(trg)="b.GEN.1.31.2"> Ut qui-oc li kßojyîn ut quisakêu .
(trg)="b.GEN.1.31.3"> Aßan li xcuak li cutan .
(src)="b.GEN.2.1.1"> Ainsi furent achevés les cieux et la terre , et toute leur armée .
(trg)="b.GEN.2.1.1"> Joßcaßin ut nak quixchoy li Dios xyîbanquil li choxa ut li ruchichßochß ut chixjunil li cßaßru cuan .
(src)="b.GEN.2.2.1"> Dieu acheva au septième jour son oeuvre , qu`il avait faite : et il se reposa au septième jour de toute son oeuvre , qu`il avait faite .
(trg)="b.GEN.2.2.1"> Nak ac xbânu chixjunil li cßanjel aßin , li Dios quihilan saß xcuuk li cutan .
(src)="b.GEN.2.3.1"> Dieu bénit le septième jour , et il le sanctifia , parce qu`en ce jour il se reposa de toute son oeuvre qu`il avait créée en la faisant .
(trg)="b.GEN.2.3.1"> Li Dios quirosobtesi li xcuuk li cutan ut quixsantobresi xban nak saß li cutan aßan quihilan riqßuin chixjunil li cßanjel li quixbânu .
(src)="b.GEN.2.4.1"> Voici les origines des cieux et de la terre , quand ils furent créés .
(trg)="b.GEN.2.4.1"> Joßcaßin nak quiyîbâc chak li choxa ut li ruchichßochß xban li Dios .
(trg)="b.GEN.2.4.2"> Saß li cutan nak li Kâcuaß Dios quixyîb li choxa ut li ruchichßochß ,
(src)="b.GEN.2.5.1"> Lorsque l`Éternel Dieu fit une terre et des cieux , aucun arbuste des champs n`était encore sur la terre , et aucune herbe des champs ne germait encore : car l`Éternel Dieu n`avait pas fait pleuvoir sur la terre , et il n`y avait point d`homme pour cultiver le sol .
(trg)="b.GEN.2.5.1"> toj mâcßaß li acuîmk ut mâcßaß li pim xban nak li Kâcuaß Dios toj mâjiß quixqßue li hab saß xbên li ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.2.5.2"> Chi moco cuan ta cuînk tâtrabajînk re li chßochß .
(src)="b.GEN.2.6.1"> Mais une vapeur s`éleva de la terre , et arrosa toute la surface du sol .
(trg)="b.GEN.2.6.1"> Caßaj cuiß li xbôc li chßochß natakeß re nak tixtßakresi chixjunil li chßochß .
(src)="b.GEN.2.7.1"> L`Éternel Dieu forma l`homme de la poussière de la terre , il souffla dans ses narines un souffle de vie et l`homme devint un être vivant .
(trg)="b.GEN.2.7.1"> Li Kâcuaß Dios quixyîb li cuînk .
(trg)="b.GEN.2.7.2"> Quixpacß riqßuin chßochß ut quirapu saß li rußuj re nak tixqßue lix musikß .
(trg)="b.GEN.2.7.3"> Ut cuan chic xyußam li cuînk .
(src)="b.GEN.2.8.1"> Puis l`Éternel Dieu planta un jardin en Éden , du côté de l`orient , et il y mit l`homme qu`il avait formé .
(trg)="b.GEN.2.8.1"> Li Kâcuaß Dios quixqßue jun xnaßaj li acuîmk saß li naßajej Edén xcßabaß saß xjayal na-el cuiß chak li sakße .
(trg)="b.GEN.2.8.2"> Ut aran quixqßue li cuînk li quixyîb .
(src)="b.GEN.2.9.1"> L`Éternel Dieu fit pousser du sol des arbres de toute espèce , agréables à voir et bons à manger , et l`arbre de la vie au milieu du jardin , et l`arbre de la connaissance du bien et du mal .
(trg)="b.GEN.2.9.1"> Ut li Kâcuaß Dios quixqßue chi mokc saß li naßajej aßan nabal pây ru li cheß li chßinaßus rilbal joß ajcuiß li cheß li tâûchînk re teßxtzaca .
(trg)="b.GEN.2.9.2"> Ut saß xyi lix naßaj li acuîmk li Kâcuaß Dios quixqßue jun tôn li cheß li naqßuehoc yußam chi junelic .
(trg)="b.GEN.2.9.3"> Ut quixqßue ajcuiß aran jun tôn li cheß re xnaubal ru li us ut li incßaß us .
(src)="b.GEN.2.10.1"> Un fleuve sortait d`Éden pour arroser le jardin , et de là il se divisait en quatre bras .
(trg)="b.GEN.2.10.1"> Saß li naßajej Edén nanumeß jun li nimaß re xtßakresinquil li acuîmk .
(trg)="b.GEN.2.10.2"> Ut cuan câhib rok li nimaß nak quixjachi rib ut quicana câhib chi nimaß .
(src)="b.GEN.2.11.1"> Le nom du premier est Pischon ; c`est celui qui entoure tout le pays de Havila , où se trouve l`or .
(trg)="b.GEN.2.11.1"> Li xbên li nimaß Pisón xcßabaß .
(trg)="b.GEN.2.11.2"> Aßan li nanumeß saß li tenamit Havila xcßabaß bar cuan cuiß li oro .
(src)="b.GEN.2.12.1"> L`or de ce pays est pur ; on y trouve aussi le bdellium et la pierre d`onyx .
(trg)="b.GEN.2.12.1"> Li oro li cuan saß li naßajej aßan kßaxal châbil .
(trg)="b.GEN.2.12.2"> Cuan ajcuiß aran cuib pây ru li tertôquil pec bedelio ut ónice xcßabaßeb .
(src)="b.GEN.2.13.1"> Le nom du second fleuve est Guihon ; c`est celui qui entoure tout le pays de Cusch .
(trg)="b.GEN.2.13.1"> Li xcab li nimaß Gihón xcßabaß .
(trg)="b.GEN.2.13.2"> Aßan li nanumeß saß li tenamit Cus .
(src)="b.GEN.2.14.1"> Le nom du troisième est Hiddékel ; c`est celui qui coule à l`orient de l`Assyrie .
(src)="b.GEN.2.14.2"> Le quatrième fleuve , c`est l`Euphrate .
(trg)="b.GEN.2.14.1"> Li rox li nimaß Tigris xcßabaß .
(trg)="b.GEN.2.14.2"> Aßan li naxic saß releb sakße saß li tenamit Asiria .
(trg)="b.GEN.2.14.3"> Li xcâ li nimaß aßan Eufrates xcßabaß .
(src)="b.GEN.2.15.1"> L`Éternel Dieu prit l`homme , et le plaça dans le jardin d`Éden pour le cultiver et pour le garder .
(trg)="b.GEN.2.15.1"> Li Kâcuaß Dios quixqßue li cuînk saß xnaßaj li acuîmk aran Edén re nak aßan tâilok re ut tixtrabaji li chßochß .
(src)="b.GEN.2.16.1"> L`Éternel Dieu donna cet ordre à l`homme : Tu pourras manger de tous les arbres du jardin ;
(trg)="b.GEN.2.16.1"> Ut li Dios quixye re li cuînk : — Naru nacalou li ru chixjunil li cheß li cuan .
(src)="b.GEN.2.17.1"> mais tu ne mangeras pas de l`arbre de la connaissance du bien et du mal , car le jour où tu en mangeras , tu mourras .
(trg)="b.GEN.2.17.1"> Caßaj cuiß ru li cheß li re xnaubal ru li us ut li incßaß us incßaß naru nacalou , xban nak saß li cutan nak tâlou aßan relic chi yâl tatcâmk , chan li Dios .
(src)="b.GEN.2.18.1"> L`Éternel Dieu dit : Il n`est pas bon que l`homme soit seul ; je lui ferai une aide semblable à lui .
(trg)="b.GEN.2.18.1"> Li Kâcuaß Dios quixye nak incßaß us tâcuânk li cuînk xjunes . — Tinqßue junak rochben re tâtenkßânk re , chan .
(src)="b.GEN.2.19.1"> L`Éternel Dieu forma de la terre tous les animaux des champs et tous les oiseaux du ciel , et il les fit venir vers l`homme , pour voir comment il les appellerait , et afin que tout être vivant portât le nom que lui donnerait l`homme .
(trg)="b.GEN.2.19.1"> Li Kâcuaß Dios quixyîb riqßuin chßochß chixjunil li xul cuanqueb saß li pim .
(trg)="b.GEN.2.19.2"> Quixyîb ajcuiß chixjunileb li xul li nequeßrupupic .
(trg)="b.GEN.2.19.3"> Quixcßameb chak li xul riqßuin laj Adán re nak târil chanru lix cßabaßeb tixqßue .
(trg)="b.GEN.2.19.4"> Ut laj Adán quixqßueheb xcßabaßeb chixjunileb li xul .
(src)="b.GEN.2.20.1"> Et l`homme donna des noms à tout le bétail , aux oiseaux du ciel et à tous les animaux des champs ; mais , pour l`homme , il ne trouva point d`aide semblable à lui .
(trg)="b.GEN.2.20.1"> Quixqßue xcßabaßeb chixjunileb li quetômk joß ajcuiß li xul li cuanqueb saß qßuicheß ut eb li xul li nequeßrupupic .
(trg)="b.GEN.2.20.2"> Ut toj mâcßaß junak rochben re tâtenkßânk re laj Adán .
(src)="b.GEN.2.21.1"> Alors l`Éternel Dieu fit tomber un profond sommeil sur l`homme , qui s`endormit ; il prit une de ses côtes , et referma la chair à sa place .
(trg)="b.GEN.2.21.1"> Li Kâcuaß Dios quixcuartesi laj Adán .
(trg)="b.GEN.2.21.2"> Nak sa xcuara laj Adán , li Dios quirisi jun xbakel , costilla xcßabaß .
(trg)="b.GEN.2.21.3"> Ut quixtzßap ru chi us lix tibel li bar quirisi cuiß lix costilla .
(src)="b.GEN.2.22.1"> L`Éternel Dieu forma une femme de la côte qu`il avait prise de l`homme , et il l`amena vers l`homme .
(trg)="b.GEN.2.22.1"> Li Kâcuaß Dios quixyîb jun li ixk riqßuin li costilla li quirisi riqßuin li cuînk .
(trg)="b.GEN.2.22.2"> Ut quixqßue li ixk aßan chokß rochben li cuînk .
(src)="b.GEN.2.23.1"> Et l`homme dit : Voici cette fois celle qui est os de mes os et chair de ma chair ! on l`appellera femme , parce qu`elle a été prise de l`homme .
(trg)="b.GEN.2.23.1"> Nak laj Adán quiril li ixk , quixye : — Li ixk aßin riqßuin lin bakel ut riqßuin lin tibel yîbanbil .
(trg)="b.GEN.2.23.2"> Ut lix cßabaß tâqßuemânk , aßan ixk xban nak riqßuin li cuînk isinbil , chan .
(src)="b.GEN.2.24.1"> C`est pourquoi l`homme quittera son père et sa mère , et s`attachera à sa femme , et ils deviendront une seule chair .
(trg)="b.GEN.2.24.1"> Joßcan nak li cuînk tixcanab lix naß ut lix yucuaß .
(trg)="b.GEN.2.24.2"> Ut tixlakßab rib riqßuin li rixakil .
(trg)="b.GEN.2.24.3"> Ut junajakeb chic chi ribileb rib.Laj Adán ut li rixakil tßustßûqueb nak cuanqueb .
(trg)="b.GEN.2.24.4"> Ut incßaß nequeßxutânac .
(src)="b.GEN.2.25.1"> L`homme et sa femme étaient tous deux nus , et ils n`en avaient point honte .
(trg)="b.GEN.2.25.1"> Laj Adán ut li rixakil tßustßûqueb nak cuanqueb .
(trg)="b.GEN.2.25.2"> Ut incßaß nequeßxutânac .
(src)="b.GEN.3.1.1"> Le serpent était le plus rusé de tous les animaux des champs , que l`Éternel Dieu avait faits .
(src)="b.GEN.3.1.2"> Il dit à la femme : Dieu a -t-il réellement dit : Vous ne mangerez pas de tous les arbres du jardin ?
(trg)="b.GEN.3.1.1"> Li cßantiß kßaxal cuißchic cuan xnaßleb chiruheb chixjunileb li xul li quixyoßobtesi li Kâcuaß Dios .
(trg)="b.GEN.3.1.2"> Kßaxal sêb xchßôl chixbânunquil li incßaß us .
(trg)="b.GEN.3.1.3"> Li cßantiß quixye re li ixk : — ¿ Ma relic chi yâl nak li Dios quixye êre nak incßaß naru têlou li ru chixjunileb li cheß li cuan saß xnaßaj li acuîmk ? —
(src)="b.GEN.3.2.1"> La femme répondit au serpent : Nous mangeons du fruit des arbres du jardin .
(trg)="b.GEN.3.2.1"> Ut li ixk quixye re li cßantiß : — Naru takalou ru chixjunil li cheß cuan saß xnaßaj li acuîmk .
(src)="b.GEN.3.3.1"> Mais quant au fruit de l`arbre qui est au milieu du jardin , Dieu a dit : Vous n`en mangerez point et vous n`y toucherez point , de peur que vous ne mouriez .
(trg)="b.GEN.3.3.1"> Caßaj cuiß li ru li cheß li cuan saß xyi incßaß naru nakalou .
(trg)="b.GEN.3.3.2"> Li Dios quixye ke nak incßaß naru nakalou li ru aßan chi moco takachßeß .
(trg)="b.GEN.3.3.3"> “ Cui têlou ru li cheß aßan , texcâmk ” , chan ke .
(src)="b.GEN.3.4.1"> Alors le serpent dit à la femme : Vous ne mourrez point ;
(trg)="b.GEN.3.4.1"> Tojoßnak li cßantiß quixye re li ixk : — Incßaß .
(trg)="b.GEN.3.4.2"> Relic chi yâl nak incßaß texcâmk .
(src)="b.GEN.3.5.1"> mais Dieu sait que , le jour où vous en mangerez , vos yeux s`ouvriront , et que vous serez comme des dieux , connaissant le bien et le mal .
(trg)="b.GEN.3.5.1"> Li Dios naxnau nak jokße têlou ru li cheß , tênau chic chixjunil .
(trg)="b.GEN.3.5.2"> Chanchanakex chic li Dios .
(trg)="b.GEN.3.5.3"> Tênau chic cßaßru li us ut cßaßru li incßaß us , chan .
(src)="b.GEN.3.6.1"> La femme vit que l`arbre était bon à manger et agréable à la vue , et qu`il était précieux pour ouvrir l`intelligence ; elle prit de son fruit , et en mangea ; elle en donna aussi à son mari , qui était auprès d`elle , et il en mangea .
(trg)="b.GEN.3.6.1"> Ut li ixk quiril nak li ru li cheß sa xloubal .
(trg)="b.GEN.3.6.2"> Chßinaßus na-iloc ru li cheß .
(trg)="b.GEN.3.6.3"> Ut quixra ru xloubal re nak cuânk chic xnaßleb .
(trg)="b.GEN.3.6.4"> Quixsicß ru li cheß .
(trg)="b.GEN.3.6.5"> Quixlou ut quixqßue ajcuiß re lix bêlom .
(trg)="b.GEN.3.6.6"> Ut chi xcaßbichaleb queßxlou ru li cheß .
(src)="b.GEN.3.7.1"> Les yeux de l`un et de l`autre s`ouvrirent , ils connurent qu`ils étaient nus , et ayant cousu des feuilles de figuier , ils s`en firent des ceintures .
(trg)="b.GEN.3.7.1"> Tojoßnak chi xcaßbichaleb queßxnau chic cßaßru li us ut cßaßru li incßaß us .
(trg)="b.GEN.3.7.2"> Queßxqßue retal nak tßustßûqueb .
(trg)="b.GEN.3.7.3"> Queßxboj xak li cheß higuera xcßabaß chokß rûchileb li rakß .
(trg)="b.GEN.3.7.4"> Ut riqßuin aßan queßxtzßap ribeb .
(src)="b.GEN.3.8.1"> Alors ils entendirent la voix de l`Éternel Dieu , qui parcourait le jardin vers le soir , et l`homme et sa femme se cachèrent loin de la face de l`Éternel Dieu , au milieu des arbres du jardin .
(trg)="b.GEN.3.8.1"> Nak ac x-ecuu chic , queßrabi nak yô chi bêc li Kâcuaß Dios saß xnaßaj li acuîmk .
(trg)="b.GEN.3.8.2"> Li cuînk rochben li rixakil queßxmuk rib chiru li Kâcuaß Dios saß xyânkeb li cheß .
(src)="b.GEN.3.9.1"> Mais l`Éternel Dieu appela l`homme , et lui dit : Où es -tu ?
(trg)="b.GEN.3.9.1"> Li Kâcuaß Dios quixbok li cuînk ut quixye re : — Adán , ¿ bar cuancat ? —
(src)="b.GEN.3.10.1"> Il répondit : J`ai entendu ta voix dans le jardin , et j`ai eu peur , parce que je suis nu , et je me suis caché .
(trg)="b.GEN.3.10.1"> Ut laj Adán quichakßoc ut quixye : — Xcuabi nak yôcat chi bêc saß xnaßaj li acuîmk .
(trg)="b.GEN.3.10.2"> Ut xinxucuac xban nak tßustßûquin .
(trg)="b.GEN.3.10.3"> Xinmuk cuib châcuu , chan .
(src)="b.GEN.3.11.1"> Et l`Éternel Dieu dit : Qui t`a appris que tu es nu ?
(src)="b.GEN.3.11.2"> Est -ce que tu as mangé de l`arbre dont je t`avais défendu de manger ?
(trg)="b.GEN.3.11.1"> Li Dios quixye re : — ¿ Ani xyehoc âcue nak tßustßûcat ?
(trg)="b.GEN.3.11.2"> ¿ Ma xalou ru li cheß li xinye âcue nak incßaß tâlou ? chan .
(src)="b.GEN.3.12.1"> L`homme répondit : La femme que tu as mise auprès de moi m`a donné de l`arbre , et j`en ai mangé .
(trg)="b.GEN.3.12.1"> Quichakßoc li cuînk ut quixye : — Li ixk li xaqßue chokß cuochben , aßan xqßuehoc cue li ru li cheß .
(trg)="b.GEN.3.12.2"> Ut xinlou , chan .
(src)="b.GEN.3.13.1"> Et l`Éternel Dieu dit à la femme : Pourquoi as -tu fait cela ?
(src)="b.GEN.3.13.2"> La femme répondit : Le serpent m`a séduite , et j`en ai mangé .
(trg)="b.GEN.3.13.1"> Tojoßnak li Kâcuaß Dios quixye re li ixk : — ¿ Cßaßru xabânu ? — Ut quichakßoc li ixk ut quixye : — Li cßantiß xbalakßin cue .
(trg)="b.GEN.3.13.2"> Xban aßan nak xinlou ru li cheß , chan .
(src)="b.GEN.3.14.1"> L`Éternel Dieu dit au serpent : Puisque tu as fait cela , tu seras maudit entre tout le bétail et entre tous les animaux des champs , tu marcheras sur ton ventre , et tu mangeras de la poussière tous les jours de ta vie .
(trg)="b.GEN.3.14.1"> Tojoßnak li Kâcuaß Dios quixye re li cßantiß : — Xban nak xabânu aßin , tzßektânanbilakat chic chiruheb chixjunileb li xul .
(trg)="b.GEN.3.14.2"> Tâjucuqui âcuib ut chiru âsaß chic tatbêk .
(trg)="b.GEN.3.14.3"> Chßochß chic tâlou chi junelic . —
(src)="b.GEN.3.15.1"> Je mettrai inimitié entre toi et la femme , entre ta postérité et sa postérité : celle -ci t`écrasera la tête , et tu lui blesseras le talon .
(trg)="b.GEN.3.15.1"> Li Dios quixye ajcuiß re li cßantiß : — Lâin tinqßue raylal saß êyânk re nak xicß chic têril êrib lâat ut li ixk .
(trg)="b.GEN.3.15.2"> Xicß teßril rib lâ cualal âcßajol riqßuineb li ralal xcßajol li ixk .
(trg)="b.GEN.3.15.3"> Saß junak cutan lâat târahobtesi li rit rok junak reheb li ralal xcßajol li ixk , ut aßan tixpuqßui lâ jolom .
(src)="b.GEN.3.16.1"> Il dit à la femme : J`augmenterai la souffrance de tes grossesses , tu enfanteras avec douleur , et tes désirs se porteront vers ton mari , mais il dominera sur toi .
(trg)="b.GEN.3.16.1"> Ut li Dios quixye re li ixk : — Kßaxal cuißchic nabal li raylal tinqßue saß âbên nak cuânkat chi yaj aj ixk .
(trg)="b.GEN.3.16.2"> Riqßuin raylal teßyoßlâk lâ cocßal .
(trg)="b.GEN.3.16.3"> Ut tâcuaj nak cuânk lâ bêlom âcuiqßuin ut aßan tâtaklânk âcue .
(src)="b.GEN.3.17.1"> Il dit à l`homme : Puisque tu as écouté la voix de ta femme , et que tu as mangé de l`arbre au sujet duquel je t`avais donné cet ordre : Tu n`en mangeras point ! le sol sera maudit à cause de toi .
(src)="b.GEN.3.17.2"> C`est à force de peine que tu en tireras ta nourriture tous les jours de ta vie ,
(trg)="b.GEN.3.17.1"> Ut li Dios quixye re laj Adán : — Xban nak xapâb re lâ cuixakil ut xalou ru li cheß li xinye âcue nak incßaß tâlou , âmâc lâat nak tzßektânanbilak chic li chßochß chi junelic .
(trg)="b.GEN.3.17.2"> Ra sa chic nak tâtau lâ tzacaêmk joß najtil tatcuânk saß ruchichßochß .
(src)="b.GEN.3.18.1"> il te produira des épines et des ronces , et tu mangeras de l`herbe des champs .
(trg)="b.GEN.3.18.1"> Qßuix ut pim tâêlk chiru li chßochß .
(trg)="b.GEN.3.18.2"> Ut lâat tâtzaca li acuîmk li tâêlk saß li chßochß li tâcßanjela ru .
(src)="b.GEN.3.19.1"> C`est à la sueur de ton visage que tu mangeras du pain , jusqu`à ce que tu retournes dans la terre , d`où tu as été pris ; car tu es poussière , et tu retourneras dans la poussière .
(trg)="b.GEN.3.19.1"> Cau tattrabajik ut riqßuin lâ tikob tatcuaßak .
(trg)="b.GEN.3.19.2"> Joßcaßin nak tatcuânk toj retal tatcâmk ut tatsukßîk cuißchic chßochß .
(trg)="b.GEN.3.19.3"> Pacßbil chßochß oquenakat chak ut chßochß ajcuiß tatsukßîk nak tat-osokß , chan li Dios re laj Adán .
(src)="b.GEN.3.20.1"> Adam donna à sa femme le nom d`Eve : car elle a été la mère de tous les vivants .
(trg)="b.GEN.3.20.1"> Ut laj Adán quixqßue xEva chokß xcßabaß li rixakil xban nak aßan xbên xnaßeb chixjunil li toj teßyoßlâk .
(src)="b.GEN.3.21.1"> L`Éternel Dieu fit à Adam et à sa femme des habits de peau , et il les en revêtit .
(trg)="b.GEN.3.21.1"> Ut li Kâcuaß Dios quixyîb rakß li cuînk ut li ixk riqßuin rix xul ut quixtikibeb .
(src)="b.GEN.3.22.1"> L`Éternel Dieu dit : Voici , l`homme est devenu comme l`un de nous , pour la connaissance du bien et du mal .
(src)="b.GEN.3.22.2"> Empêchons -le maintenant d`avancer sa main , de prendre de l`arbre de vie , d`en manger , et de vivre éternellement .
(trg)="b.GEN.3.22.1"> Quixye li Kâcuaß Dios : — Anakcuan li cuînk juntakßêt chic kiqßuin lâo .
(trg)="b.GEN.3.22.2"> Naxnau chic li us ut li incßaß us .
(trg)="b.GEN.3.22.3"> Tento takisi saß li naßajej Edén re nak incßaß tixsicß ut tixlou ru li cheß li naqßuehoc junelic yußam , ut tâcuânk lix yußam chi junelic , chan .
(src)="b.GEN.3.23.1"> Et l`Éternel Dieu le chassa du jardin d`Éden , pour qu`il cultivât la terre , d`où il avait été pris .
(trg)="b.GEN.3.23.1"> Joßcan nak li Dios quirisiheb saß li naßajej Edén ut quixqßue chixtrabajinquil ru li chßochß li quipaqßueß cuiß.Li Dios quirisiheb li cuînk ut li ixk .
(trg)="b.GEN.3.23.2"> Quixqßueheb li querubines aran saß releb sakße saß li naßajej Edén .
(trg)="b.GEN.3.23.3"> Quixqßueheb saß li oquebâl re li naßajej re nak teßril nak mâ ani tâoc .
(trg)="b.GEN.3.23.4"> Ut quixqßue jun li chßîchß yô xxamlel ut yô xsutinquil rib yalak bar re xrambal ru li be re nak mâ ani tâoc cuan cuiß li cheß li naqßuehoc junelic yußam .
(src)="b.GEN.3.24.1"> C`est ainsi qu`il chassa Adam ; et il mit à l`orient du jardin d`Éden les chérubins qui agitent une épée flamboyante , pour garder le chemin de l`arbre de vie .
(trg)="b.GEN.3.24.1"> Li Dios quirisiheb li cuînk ut li ixk .
(trg)="b.GEN.3.24.2"> Quixqßueheb li querubines aran saß releb sakße saß li naßajej Edén .
(trg)="b.GEN.3.24.3"> Quixqßueheb saß li oquebâl re li naßajej re nak teßril nak mâ ani tâoc .
(trg)="b.GEN.3.24.4"> Ut quixqßue jun li chßîchß yô xxamlel ut yô xsutinquil rib yalak bar re xrambal ru li be re nak mâ ani tâoc cuan cuiß li cheß li naqßuehoc junelic yußam .
(src)="b.GEN.4.1.1"> Adam connut Eve , sa femme ; elle conçut , et enfanta Caïn et elle dit : J`ai formé un homme avec l`aide de l`Éternel .
(trg)="b.GEN.4.1.1"> Laj Adán quicuan riqßuin lix Eva .
(trg)="b.GEN.4.1.2"> Ut lix Eva quicana chi yaj aj ixk .
(trg)="b.GEN.4.1.3"> Nak quiyoßla li cßulaßal , aj Caín queßxqßue chokß xcßabaß .
(trg)="b.GEN.4.1.4"> Lix Eva quixye : — Saß xcßabaß li Kâcuaß Dios cuan jun lin chßina al , chan .
(src)="b.GEN.4.2.1"> Elle enfanta encore son frère Abel .
(src)="b.GEN.4.2.2"> Abel fut berger , et Caïn fut laboureur .
(trg)="b.GEN.4.2.1"> Chirix aßan quicuan jun chic lix cßulaßal aj Abel xcßabaß .
(trg)="b.GEN.4.2.2"> Laj Abel , aßan aj qßuirisihom carner ut laj Caín , aßan aj acuinel .
(src)="b.GEN.4.3.1"> Au bout de quelque temps , Caïn fit à l`Éternel une offrande des fruits de la terre ;
(trg)="b.GEN.4.3.1"> Quicuulac xkßehil nak quixqßue lix mayej laj Caín chiru li Kâcuaß Dios .
(trg)="b.GEN.4.3.2"> Lix mayej , aßan ru li racuîmk .
(src)="b.GEN.4.4.1"> et Abel , de son côté , en fit une des premiers-nés de son troupeau et de leur graisse .
(src)="b.GEN.4.4.2"> L`Éternel porta un regard favorable sur Abel et sur son offrande ;
(trg)="b.GEN.4.4.1"> Ut laj Abel quixqßue ajcuiß chokß xmayej li xbên ral lix carner .
(trg)="b.GEN.4.4.2"> Quixsicß ru li kßaxal châbil saß xyânkeb .
(trg)="b.GEN.4.4.3"> Ut li Kâcuaß Dios quisahoß saß xchßôl riqßuin laj Abel ut quixcßul lix mayej .
(src)="b.GEN.4.5.1"> mais il ne porta pas un regard favorable sur Caïn et sur son offrande .
(src)="b.GEN.4.5.2"> Caïn fut très irrité , et son visage fut abattu .
(trg)="b.GEN.4.5.1"> Abanan incßaß quisahoß xchßôl riqßuin laj Caín ut incßaß quixcßul lix mayej .
(trg)="b.GEN.4.5.2"> Cßajoß nak quijoskßoß laj Caín ut quipoß li ru .
(src)="b.GEN.4.6.1"> Et l`Éternel dit à Caïn : Pourquoi es -tu irrité , et pourquoi ton visage est -il abattu ?
(trg)="b.GEN.4.6.1"> Ut li Dios quixye : — ¿ Cßaßut nak yô âjoskßil , Caín ?
(trg)="b.GEN.4.6.2"> ¿ Cßaßut nak joskß lâ cuu ?
(src)="b.GEN.4.7.1"> Certainement , si tu agis bien , tu relèveras ton visage , et si tu agis mal , le péché se couche à la porte , et ses désirs se portent vers toi : mais toi , domine sur lui .
(trg)="b.GEN.4.7.1"> ¿ Ma incßaß ta biß tâqßuehekß âlokßal cui us tâbânu ?
(trg)="b.GEN.4.7.2"> Cui incßaß us tâbânu , yôcat xqßuebal âcuib chi âlêc ut li mâc tânumtâk saß âbên .
(trg)="b.GEN.4.7.3"> Abanan cuânk raj âcuanquil re nak lâat tatnumtâk saß xbên li mâc , chan li Dios re laj Caín .
(src)="b.GEN.4.8.1"> Cependant , Caïn adressa la parole à son frère Abel ; mais , comme ils étaient dans les champs , Caïn se jeta sur son frère Abel , et le tua .
(trg)="b.GEN.4.8.1"> Saß jun li cutan laj Caín quixye re li rîtzßin : — Yoßo saß cßalebâl , chan re .
(trg)="b.GEN.4.8.2"> Ut nak ac cuanqueb saß li cßalebâl laj Caín quixcamsi laj Abel .
(src)="b.GEN.4.9.1"> L`Éternel dit à Caïn : Où est ton frère Abel ?
(src)="b.GEN.4.9.2"> Il répondit : Je ne sais pas ; suis -je le gardien de mon frère ?
(trg)="b.GEN.4.9.1"> Li Dios quixye re laj Caín : — ¿ Bar cuan lâ cuîtzßin ? — Laj Caín quixye : — Incßaß ninnau .
(trg)="b.GEN.4.9.2"> ¿ Ma lâin ta biß aj ilol re li cuîtzßin ? chan .
(src)="b.GEN.4.10.1"> Et Dieu dit : Qu`as -tu fait ?
(src)="b.GEN.4.10.2"> La voix du sang de ton frère crie de la terre jusqu`à moi .
(trg)="b.GEN.4.10.1"> Li Dios quixye ajcuiß re : — ¿ Cßaßru xabânu ?
(trg)="b.GEN.4.10.2"> Lix quiqßuel lâ cuîtzßin xahoy chiru chßochß yô chi kßokônc chicuu .
(src)="b.GEN.4.11.1"> Maintenant , tu seras maudit de la terre qui a ouvert sa bouche pour recevoir de ta main le sang de ton frère .
(trg)="b.GEN.4.11.1"> Anakcuan tzßektânanbilakat xban li chßochß x-ucßac re lix quiqßuel lâ cuîtzßin xacamsi .
(src)="b.GEN.4.12.1"> Quand tu cultiveras le sol , il ne te donnera plus sa richesse .
(src)="b.GEN.4.12.2"> Tu seras errant et vagabond sur la terre .
(trg)="b.GEN.4.12.1"> Nak tâtrabaji li chßochß , incßaß chic tâûchînk lâ cuacuîmk .
(trg)="b.GEN.4.12.2"> Tâbeni âcuib saß xbên li ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.4.12.3"> Yalak bar âcue âcuu .
(trg)="b.GEN.4.12.4"> Ut mâ jaruj tathilânk , chan li Dios re .
(src)="b.GEN.4.13.1"> Caïn dit à l`Éternel : Mon châtiment est trop grand pour être supporté .
(trg)="b.GEN.4.13.1"> Ut quixye laj Caín re li Kâcuaß Dios : — Kßaxal ra xtojbal rix li mâc li xinbânu .
(trg)="b.GEN.4.13.2"> Mâmin tincuy .
(src)="b.GEN.4.14.1"> Voici , tu me chasses aujourd`hui de cette terre ; je serai caché loin de ta face , je serai errant et vagabond sur la terre , et quiconque me trouvera me tuera .
(trg)="b.GEN.4.14.1"> Xinâcuisi saß li naßajej aßin ut incßaß chic tinâcuil .
(trg)="b.GEN.4.14.2"> Junes xbeninquil cuib aj chic tinbânu saß ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.4.14.3"> Ut yalak ani tâtaßok cue , tinixcamsi , chan .
(src)="b.GEN.4.15.1"> L`Éternel lui dit : Si quelqu`un tuait Caïn , Caïn serait vengé sept fois .
(src)="b.GEN.4.15.2"> Et l`Éternel mit un signe sur Caïn pour que quiconque le trouverait ne le tuât point .
(trg)="b.GEN.4.15.1"> Li Dios quixye re : — Li ani tâcamsînk âcue , aßan cuukub sut xtojbal rix lix mâc tinqßue , chan .
(trg)="b.GEN.4.15.2"> Chirix aßan li Dios quixqßue jun li retalil laj Caín re nak yalak ani tâtaßok re incßaß tixcamsi .
(src)="b.GEN.4.16.1"> Puis , Caïn s`éloigna de la face de l`Éternel , et habita dans la terre de Nod , à l`orient d`Éden .
(trg)="b.GEN.4.16.1"> Qui-el laj Caín chiru li Kâcuaß Dios .
(trg)="b.GEN.4.16.2"> Ut cô chi cuânc saß jun li naßajej Nod xcßabaß li cuan saß releb sakße re li Edén .
(src)="b.GEN.4.17.1"> Caïn connut sa femme ; elle conçut , et enfanta Hénoc .
(src)="b.GEN.4.17.2"> Il bâtit ensuite une ville , et il donna à cette ville le nom de son fils Hénoc .
(trg)="b.GEN.4.17.1"> Laj Caín quicuan riqßuin li rixakil .
(trg)="b.GEN.4.17.2"> Li ixk aßan quicana chi yaj aj ixk .
(trg)="b.GEN.4.17.3"> Lix cßulaßal li quiyoßla , aj Enoc queßxqßue chokß xcßabaß .
(trg)="b.GEN.4.17.4"> Laj Caín quixyîb jun li tenamit ut Enoc quixqßue chokß xcßabaß li tenamit xban nak aßan xcßabaß li ralal .
(src)="b.GEN.4.18.1"> Hénoc engendra Irad , Irad engendra Mehujaël , Mehujaël engendra Metuschaël , et Metuschaël engendra Lémec .
(trg)="b.GEN.4.18.1"> Laj Enoc quicuan jun ralal aj Irad xcßabaß .
(trg)="b.GEN.4.18.2"> Laj Irad , aßan xyucuaß laj Mehujael ; ut laj Mehujael , aßan xyucuaß laj Metusael ; ut laj Metusael , aßan xyucuaß laj Lamec .
(src)="b.GEN.4.19.1"> Lémec prit deux femmes : le nom de l`une était Ada , et le nom de l`autre Tsilla .
(trg)="b.GEN.4.19.1"> Laj Lamec quicuan cuib li rixakil .
(trg)="b.GEN.4.19.2"> Li jun xAda xcßabaß ut li jun chic xZila xcßabaß .
(src)="b.GEN.4.20.1"> Ada enfanta Jabal : il fut le père de ceux qui habitent sous des tentes et près des troupeaux .
(trg)="b.GEN.4.20.1"> Ut lix Ada quicuan jun lix cßulaßal .
(trg)="b.GEN.4.20.2"> Aj Jabal queßxqßue chokß xcßabaß .
(trg)="b.GEN.4.20.3"> Eb li ralal xcßajol laj Jabal , aßaneb li queßcuan saß eb li muhebâl yîbanbil riqßuin tßicr .
(trg)="b.GEN.4.20.4"> Ut eb aßan aj qßuirisinel xul .