# es/Spanish.xml.gz
# quc/Kiche-NT.xml.gz


(src)="b.MAT.1.1.1"> Libro de la genealogía de Jesucristo , hijo de David , hijo de Abraham
(trg)="b.MAT.1.1.1"> Are waˈ ri qui biˈ ri u mam ri Jesús ojer .
(trg)="b.MAT.1.1.2"> Ri Jesús Are rachalaxic ri ka mam David xukujeˈ ri ka mam Abraham ojer .

(src)="b.MAT.1.2.1"> Abraham engendró a Isaac ; Isaac engendró a Jacob ; Jacob engendró a Judá y a sus hermanos
(trg)="b.MAT.1.2.1"> Ri ka mam Abraham are u tat ri ka mam Isaac .
(trg)="b.MAT.1.2.2"> Ri ka mam Isaac are u tat ri ka mam Jacob .
(trg)="b.MAT.1.2.3"> Ri ka mam Jacob are u tat ri ka mam Judá xukujeˈ tak ri e rachalal ri areˈ .

(src)="b.MAT.1.3.1"> Judá engendró de Tamar a Fares y a Zéraj ; Fares engendró a Hesrón ; Hesrón engendró a Aram
(trg)="b.MAT.1.3.1"> Ri ka mam Judá are u tat ri ka mam Fares xukujeˈ ri ka mam Zara .
(trg)="b.MAT.1.3.2"> Ri qui nan cˈut are ri nan Tamar .
(trg)="b.MAT.1.3.3"> Ri ka mam Fares are u tat ri ka mam Esrom .
(trg)="b.MAT.1.3.4"> Ri ka mam Esrom are u tat ri ka mam Aram .

(src)="b.MAT.1.4.1"> Aram engendró a Aminadab ; Aminadab engendró a Najsón ; Najsón engendró a Salmón
(trg)="b.MAT.1.4.1"> Ri ka mam Aram are u tat ri ka mam Aminadab .
(trg)="b.MAT.1.4.2"> Ri ka mam Aminadab are u tat ri ka mam Naasón .
(trg)="b.MAT.1.4.3"> Ri ka mam Naasón are u tat ri ka mam Salmón .

(src)="b.MAT.1.5.1"> Salmón engendró de Rajab a Boaz ; Boaz engendró de Rut a Obed ; Obed engendró a Isaí
(trg)="b.MAT.1.5.1"> Ri ka mam Salmón are u tat ri ka mam Booz .
(trg)="b.MAT.1.5.2"> Ru nan ri ka mam Booz are ri nan Rahab .
(trg)="b.MAT.1.5.3"> Ri ka mam Booz are u tat ri ka mam Obed .
(trg)="b.MAT.1.5.4"> Ru nan ri ka mam Obed are ri nan Rut .
(trg)="b.MAT.1.5.5"> Ri ka mam Obed are u tat ri ka mam Isaí .

(src)="b.MAT.1.6.1"> Isaí engendró al rey David .
(src)="b.MAT.1.6.2"> David engendró a Salomón , de la que fue mujer de Urías
(trg)="b.MAT.1.6.1"> Ri ka mam Isaí are u tat ri ka mam David ri nim takanel .
(trg)="b.MAT.1.6.2"> Ri ka mam David ri nim takanel rucˈ ri chichuˈ ri xrixokilaj na ri tat Urías , e areˈ u nan u tat ri ka mam Salomón .

(src)="b.MAT.1.7.1"> Salomón engendró a Roboam ; Roboam engendró a Abías ; Abías engendró a Asa
(trg)="b.MAT.1.7.1"> Ri ka mam Salomón are u tat ri ka mam Roboam .
(trg)="b.MAT.1.7.2"> Ri ka mam Roboam are u tat ri ka mam Abías .
(trg)="b.MAT.1.7.3"> Ri ka mam Abías are u tat ri ka mam Asa .

(src)="b.MAT.1.8.1"> Asa engendró a Josafat ; Josafat engendró a Joram ; Joram engendró a Uzías
(trg)="b.MAT.1.8.1"> Ri ka mam Asa are u tat ri ka mam Josafat .
(trg)="b.MAT.1.8.2"> Ri ka mam Josafat are u tat ri ka mam Joram .
(trg)="b.MAT.1.8.3"> Ri ka mam Joram are u tat ri ka mam Uzías .

(src)="b.MAT.1.9.1"> Uzías engendró a Jotam ; Jotam engendró a Acaz ; Acaz engendró a Ezequías
(trg)="b.MAT.1.9.1"> Ri ka mam Uzías are u tat ri ka mam Jotam .
(trg)="b.MAT.1.9.2"> Ri ka mam Jotam are u tat ri ka mam Acaz .
(trg)="b.MAT.1.9.3"> Ri ka mam Acaz are u tat ri ka mam Ezequías .

(src)="b.MAT.1.10.1"> Ezequías engendró a Manasés ; Manasés engendró a Amón ; Amón engendró a Josías
(trg)="b.MAT.1.10.1"> Ri ka mam Ezequías are u tat ri ka mam Manasés .
(trg)="b.MAT.1.10.2"> Ri ka mam Manasés are u tat ri ka mam Amón .
(trg)="b.MAT.1.10.3"> Ri ka mam Amón are u tat ri ka mam Josías .

(src)="b.MAT.1.11.1"> Josías engendró a Jeconías y a sus hermanos en el tiempo de la deportación a Babilonia
(trg)="b.MAT.1.11.1"> Ri ka mam Josías are u tat ri ka mam Jeconías , xukujeˈ ri e rachalal .
(trg)="b.MAT.1.11.2"> Pa tak ri kˈij riˈ xecˈam bi ri winak aj Israel , xeopan cˈu pa ri tinimit Babilonia .

(src)="b.MAT.1.12.1"> Después de la deportación a Babilonia , Jeconías engendró a Salatiel ; Salatiel engendró a Zorobabel
(trg)="b.MAT.1.12.1"> Aretak ri winak aj Israel e cˈo chic pa ri tinimit Babilonia , ri ka mam Jeconías xcˈoji jun u cˈojol , Salatiel u biˈ .
(trg)="b.MAT.1.12.2"> Ri ka mam Salatiel are u tat ri ka mam Zorobabel .

(src)="b.MAT.1.13.1"> Zorobabel engendró a Abiud ; Abiud engendró a Eliaquim ; Eliaquim engendró a Azor
(trg)="b.MAT.1.13.1"> Ri ka mam Zorobabel are u tat ri ka mam Abiud .
(trg)="b.MAT.1.13.2"> Ri ka mam Abiud are u tat ri ka mam Eliaquim .
(trg)="b.MAT.1.13.3"> Ri ka mam Eliaquim are u tat ri ka mam Azor .

(src)="b.MAT.1.14.1"> Azor engendró a Sadoc ; Sadoc engendró a Aquim ; Aquim engendró a Eliud
(trg)="b.MAT.1.14.1"> Ri ka mam Azor are u tat ri ka mam Sadoc .
(trg)="b.MAT.1.14.2"> Ri ka mam Sadoc are u tat ri ka mam Aquim .
(trg)="b.MAT.1.14.3"> Ri ka mam Aquim are u tat ri ka mam Eliud .

(src)="b.MAT.1.15.1"> Eliud engendró a Eleazar ; Eleazar engendró a Matán ; Matán engendró a Jacob
(trg)="b.MAT.1.15.1"> Ri ka mam Eliud are u tat ri ka mam Eleazar .
(trg)="b.MAT.1.15.2"> Ri ka mam Eleazar are u tat ri ka mam Matán .
(trg)="b.MAT.1.15.3"> Ri ka mam Matán are u tat ri ka mam Jacob .

(src)="b.MAT.1.16.1"> Jacob engendró a José , marido de María , de la cual nació Jesús , llamado el Cristo
(trg)="b.MAT.1.16.1"> Ri ka mam Jacob are ru tat ri a José ri rachajil ri María .
(trg)="b.MAT.1.16.2"> We María riˈ are cˈu waˈ ru nan ri Jesús ri cäbix Cristo che .

(src)="b.MAT.1.17.1"> De manera que todas las generaciones desde Abraham hasta David son catorce generaciones , y desde David hasta la deportación a Babilonia son catorce generaciones , y desde la deportación a Babilonia hasta el Cristo son catorce generaciones
(trg)="b.MAT.1.17.1"> Je riˈ chi cajlajuj juchˈob tataxelab cachiˈl ri qui cˈojol e ocˈowinak xchaptaj lok rucˈ ri ka mam Abraham cˈä rucˈ ri ka mam David .
(trg)="b.MAT.1.17.2"> Cajlajuj chic xchaptaj lok rucˈ ri ka mam David cˈä aretak xecˈam bi ri winak aj Israel , xeopan pa ri tinimit Babilonia .
(trg)="b.MAT.1.17.3"> Te cˈu riˈ e cˈo chi cajlajuj chic cˈä xil na u wäch ri Cristo .

(src)="b.MAT.1.18.1"> El nacimiento de Jesucristo fue así : Su madre María estaba desposada con José ; y antes de que se unieran , se halló que ella había concebido del Espíritu Santo
(trg)="b.MAT.1.18.1"> Are je waˈ xbantajic aretak xil u wäch ri alaj a Jesús : Ri kˈapoj al María ru nan u yoˈm chi u tzij che cˈulanem rucˈ ri a José .
(trg)="b.MAT.1.18.2"> Mäjaˈ cˈu quecˈuliˈc aretak ri al María xcanaj yawab winak rumal ru chukˈab ri Lokˈalaj Espíritu .

(src)="b.MAT.1.19.1"> José , su marido , como era justo y no quería difamarla , se propuso dejarla secretamente
(trg)="b.MAT.1.19.1"> Ri a José cˈut ri rachajil are jun achi ri jicom ranimaˈ cho ri Dios , man craj tä cˈut cäresaj u qˈuixbal ri al María chquiwäch ri winak .
(trg)="b.MAT.1.19.2"> Rumal riˈ xuchomaj u yaˈic canok xak chi cˈuyal .

(src)="b.MAT.1.20.1"> Mientras él pensaba en esto , he aquí un ángel del Señor se le apareció en sueños y le dijo : " José , hijo de David , no temas recibir a María tu mujer , porque lo que ha sido engendrado en ella es del Espíritu Santo
(trg)="b.MAT.1.20.1"> Aretak jeˈ tajin cuchomaj waˈ , xpe jun ángel ri takom lok rumal ri Dios ri xucˈut rib chuwäch ri a José pa ri u waram , xubij che : A José , at baˈ at rachalaxic ri tat David .
(trg)="b.MAT.1.20.2"> Maxej awib chucˈamic ri al María che awixokil , rumal chi ri ral ri quil na u wäch , are rech ri Lokˈalaj Espíritu waˈ .

(src)="b.MAT.1.21.1"> Ella dará a luz un hijo ; y llamarás su nombre Jesús , porque él salvará a su pueblo de sus pecados .
(trg)="b.MAT.1.21.1"> Ri areˈ cäcˈoji na jun ral ala , cacoj cˈu na JESÚS che u biˈ .
(trg)="b.MAT.1.21.2"> ( Ri “ Jesús ” quel cubij “ Toˈl Ke ” . )
(trg)="b.MAT.1.21.3"> Jeˈ u biˈ waˈ rumal chi queutoˈ na ru winakil , queresaj na pa ri qui mac , ― xcha ri ángel .

(src)="b.MAT.1.22.1"> Todo esto aconteció para que se cumpliese lo que habló el Señor por medio del profeta , diciendo
(trg)="b.MAT.1.22.1"> Ronojel waˈ xbantajic rech kas jeˈ quel wi jas ru bim ri Kajaw Dios rumal ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri cubij :

(src)="b.MAT.1.23.1"> He aquí , la virgen concebirá y dará a luz un hijo , y llamarán su nombre Emanuel , que traducido quiere decir : Dios con nosotros
(trg)="b.MAT.1.23.1"> Ri kˈapoj ali cäcanaj na can yawab winak , cäril cˈu na u wäch jun ral ala ri cäbix na Emanuel che ,

(src)="b.MAT.1.24.1"> Cuando José despertó del sueño , hizo como el ángel del Señor le había mandado , y recibió a su mujer
(trg)="b.MAT.1.24.1"> ― cächaˈ .
(trg)="b.MAT.1.24.2"> Quel cubij waˈ : Ri Dios cˈo kucˈ , ― cächa riˈ .
(trg)="b.MAT.1.24.3"> Aretak xcˈastaj ri a José che ru waram , xunimaj ri xbix che rumal ri ángel ri takom lok rumal ri Dios .
(trg)="b.MAT.1.24.4"> Xucˈam ri al María che rixokil .

(src)="b.MAT.1.25.1"> Pero no la conoció hasta que ella dio a luz un hijo , y llamó su nombre Jesús
(trg)="b.MAT.1.25.1"> Man xquirik tä cˈu na quib , xane cˈä teˈ aretak xil na u wäch ri ral ri al María .
(trg)="b.MAT.1.25.2"> Ri a José xucoj cˈu JESÚS che u biˈ .

(src)="b.MAT.2.1.1"> Jesús nació en Belén de Judea , en días del rey Herodes .
(src)="b.MAT.2.1.2"> Y he aquí unos magos vinieron del oriente a Jerusalén
(trg)="b.MAT.2.1.1"> Ri alaj a Jesús xil u wäch pa ri tinimit Belén , ri cˈo pa Judea .
(trg)="b.MAT.2.1.2"> Are chiˈ cˈo ri tat Herodes che nim takanel puwiˈ ronojel ri Judea .
(trg)="b.MAT.2.1.3"> Xeopan cˈu jujun achijab ajnoˈjab pa ri tinimit Jerusalén , jelaˈ cˈu quepe pa relbal kˈij .

(src)="b.MAT.2.2.1"> preguntando : -- ¿Dónde está el rey de los judíos , que ha nacido ?
(src)="b.MAT.2.2.2"> Porque hemos visto su estrella en el oriente y hemos venido para adorarle
(trg)="b.MAT.2.2.1"> Xquitaˈ cˈu u tzijol chilaˈ , xquibij : ¿ Jawijeˈ cäriktaj wi ri nim takanel ri cätakan na pa qui wiˈ ri winak aj Israel ri cˈä teˈ xil u wäch ?
(trg)="b.MAT.2.2.2"> Xa xkil ru chˈimil pa relbal kˈij , rumal riˈ xujpe chukˈijilaxic , ― xechaˈ .

(src)="b.MAT.2.3.1"> Cuando el rey Herodes oyó esto , se turbó , y toda Jerusalén con él
(trg)="b.MAT.2.3.1"> Aretak ri tat Herodes ri nim takanel xuta waˈ , sibalaj xsach u cˈux , jeˈ xukujeˈ conojel ri niqˈuiaj winak aj Jerusalén .

(src)="b.MAT.2.4.1"> Y habiendo convocado a todos los principales sacerdotes y a los escribas del pueblo , les preguntó dónde había de nacer el Cristo
(trg)="b.MAT.2.4.1"> Xtakan cˈu ri nim takanel che qui siqˈuixic ri qui nimakil sacerdotes , xukujeˈ ri tijonelab re ri Pixab , xutaˈ cˈu chque jawijeˈ quil wi na u wäch ri Cristo .

(src)="b.MAT.2.5.1"> Ellos le dijeron : -- En Belén de Judea , porque así está escrito por el profeta
(trg)="b.MAT.2.5.1"> Ri e areˈ xquibij che : Pa ri tinimit Belén ri cˈo pa Judea , rumal chi ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri Dios je waˈ xutzˈibaj :

(src)="b.MAT.2.6.1"> Y tú , Belén , en la tierra de Judá , de ninguna manera eres la más pequeña entre los gobernadores de Judá ; porque de ti saldrá un gobernante que pastoreará a mi pueblo Israel
(trg)="b.MAT.2.6.1"> Ri at tinimit Belén , at riˈ ri rech ri rulew ri Judá , machomaj chi ri at man nim tä a kˈij at chquiwäch ri kˈatal tak tzij ri e cˈo chilaˈ , rumal chi awucˈ at quel wi na jun nim cˈamal be , ri cucˈam na qui be ri nu winak aj Israel ,

(src)="b.MAT.2.7.1"> Entonces Herodes llamó en secreto a los magos e indagó de ellos el tiempo de la aparición de la estrella
(trg)="b.MAT.2.7.1"> ― cächaˈ , ― xecha ri tijonelab re ri Pixab .
(trg)="b.MAT.2.7.2"> Are cˈu ri tat Herodes chelakˈal xeusiqˈuij ri ajnoˈjab , xutaˈ cˈu chque jampaˈ kas xcˈutun ri chˈimil .

(src)="b.MAT.2.8.1"> Y enviándolos a Belén , les dijo : -- Id y averiguad con cuidado acerca del niño .
(src)="b.MAT.2.8.2"> Tan pronto le halléis , hacédmelo saber , para que yo también vaya y le adore
(trg)="b.MAT.2.8.1"> Te riˈ xeutak bi pa Belén , xubij bi chque : Jix baˈ jelaˈ , chitatabelaˈ jawijeˈ cˈo wi ri acˈal .
(trg)="b.MAT.2.8.2"> Aretak quiriko , chixpe chubixic chwe , rech ri in xukujeˈ quineˈ na chukˈijilaxic , ― xcha chque .

(src)="b.MAT.2.9.1"> Ellos , después de oír al rey , se fueron .
(src)="b.MAT.2.9.2"> Y he aquí la estrella que habían visto en el oriente iba delante de ellos , hasta que llegó y se detuvo sobre donde estaba el niño
(trg)="b.MAT.2.9.1"> Ri ajnoˈjab xuwi xquito ri xbix chque rumal ri nim takanel , xebeˈc .
(trg)="b.MAT.2.9.2"> Are cˈu ri chˈimil ri xquil pa relbal kˈij xnabej chquiwäch , cˈä xopan na puwiˈ ri cˈo wi ri acˈal , xtaqˈui cˈu chilaˈ .

(src)="b.MAT.2.10.1"> Al ver la estrella , se regocijaron con gran alegría
(trg)="b.MAT.2.10.1"> Ri ajnoˈjab , aretak xquil ri chˈimil , sibalaj xequicotic .

(src)="b.MAT.2.11.1"> Cuando entraron en la casa , vieron al niño con María su madre , y postrándose le adoraron .
(src)="b.MAT.2.11.2"> Entonces abrieron sus tesoros y le ofrecieron presentes de oro , incienso y mirra
(trg)="b.MAT.2.11.1"> Xeboc cˈu bi pa ri ja , xquil cˈu ri acˈal cˈo rucˈ ri al María ru nan .
(trg)="b.MAT.2.11.2"> Xexuquiˈc , xquikˈijilaj ri acˈal .
(trg)="b.MAT.2.11.3"> Te cˈu riˈ xquijak u wiˈ ri qui cˈolibal , xquisipaj kˈän puak , incienso , xukujeˈ mirra che ri Areˈ .

(src)="b.MAT.2.12.1"> Pero advertidos por revelación en sueños que no volviesen a Herodes , regresaron a su país por otro camino
(trg)="b.MAT.2.12.1"> Te cˈu riˈ xbix chque pa achicˈ chi meocˈow chi jelaˈ jawijeˈ cˈo wi ri tat Herodes .
(trg)="b.MAT.2.12.2"> Xetzelej cˈu bi pa ri qui tinimit , xquicˈam bi jun be chic .

(src)="b.MAT.2.13.1"> Después que ellos partieron , he aquí un ángel del Señor apareció en sueños a José , diciendo : " Levántate ; toma al niño y a su madre , y huye a Egipto .
(src)="b.MAT.2.13.2"> Quédate allá hasta que yo te diga , porque Herodes va a buscar al niño para matarlo .
(trg)="b.MAT.2.13.1"> Aretak e benak chi ri ajnoˈjab , xpe jun ángel ri takom lok rumal ri Dios , xucˈut rib chuwäch ri a José pa achicˈ , xubij che : Chatwalijok , chacˈama bi ri acˈal , rachiˈl ru nan , chixanimaj bic .
(trg)="b.MAT.2.13.2"> Jix pa Egipto , chixcanaj cˈu na can chilaˈ cˈä quinbij na chiwe jampaˈ quixpetic .
(trg)="b.MAT.2.13.3"> Je riˈ chibana rumal chi ri tat Herodes cutzucuj na u cämisaxic ri acˈal , ― xcha ri ángel che .

(src)="b.MAT.2.14.1"> Entonces José se levantó , tomó de noche al niño y a su madre , y se fue a Egipto
(trg)="b.MAT.2.14.1"> Xwalij cˈu ri a José , xucˈam ri acˈal , rachiˈl ru nan , chakˈab cˈut xebel bic , xebeˈ pa Egipto .

(src)="b.MAT.2.15.1"> Y estuvo allí hasta la muerte de Herodes , para que se cumpliese lo que habló el Señor por medio del profeta , diciendo : De Egipto llamé a mi hijo
(trg)="b.MAT.2.15.1"> Chilaˈ xecˈoji wi na cˈä xcäm na ri tat Herodes .
(trg)="b.MAT.2.15.2"> Jeˈ xbantaj waˈ rech kas jeˈ quel wi jas ri xubij ri Dios rumal ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri cubij : “ Pa Egipto xinsiqˈuij wi lok ri nu Cˈojol , ” ― cächaˈ .

(src)="b.MAT.2.16.1"> Entonces Herodes , al verse burlado por los magos , se enojó sobremanera y mandó matar a todos los niños varones en Belén y en todos sus alrededores , de dos años de edad para abajo , conforme al tiempo que había averiguado de los magos
(trg)="b.MAT.2.16.1"> Aretak ri tat Herodes xretamaj chi man are tä kas tzij ri xbix can che cumal ri ajnoˈjab , sibalaj xpe royowal .
(trg)="b.MAT.2.16.2"> Xutak cˈu qui cämisaxic conojel ri acˈalab alabom ri tzˈakat chi quieb qui junab xukujeˈ ri mäjaˈ cätzˈakat quieb qui junab ri e cˈo pa ri tinimit Belén xukujeˈ ri e cˈo pa tak ri tinimit chunakaj ri Belén , jeˈ jas ri kˈij ri xquibij can ri ajnoˈjab .

(src)="b.MAT.2.17.1"> Entonces se cumplió lo dicho por medio del profeta Jeremías , diciendo
(trg)="b.MAT.2.17.1"> Xa je riˈ kas jeˈ xel wi jas ri xutzˈibaj can ri ka mam Jeremías ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri Dios ri cubij :

(src)="b.MAT.2.18.1"> Voz fue oída en Ramá ; grande llanto y lamentación .
(src)="b.MAT.2.18.2"> Raquel lloraba por sus hijos , y no quería ser consolada , porque perecieron
(trg)="b.MAT.2.18.1"> Xtataj cˈut chi cˈo jun ri curak u chiˈ pa ri tinimit Ramá , nimalaj okˈej waˈ , nimalaj bis cäbanic .
(trg)="b.MAT.2.18.2"> Are ri nan Raquel ri cubisoj qui wäch ri ral , ri man cuyaˈ taj cäcuˈbisax u cˈux rumal chi ya e cäminak chic ri ral ,

(src)="b.MAT.2.19.1"> Cuando había muerto Herodes , he aquí un ángel del Señor apareció en sueños a José en Egipto
(trg)="b.MAT.2.19.1"> ― cächaˈ .
(trg)="b.MAT.2.19.2"> Aretak cˈut cäminak chic ri tat Herodes , jun ángel ri takom lok rumal ri Dios xucˈut rib chuwäch ri a José pa achicˈ jelaˈ pa Egipto , xubij che :

(src)="b.MAT.2.20.1"> diciendo : " Levántate , toma al niño y a su madre , y ve a la tierra de Israel , porque han muerto los que procuraban quitar la vida al niño .
(trg)="b.MAT.2.20.1"> Chatwalijok , chacˈama bi ri acˈal awucˈ , xukujeˈ ru nan , chixtzelej chi na jumul pa Israel .
(trg)="b.MAT.2.20.2"> Xecäm cˈu conojel ri cäcaj cäquicämisaj ri acˈal , ― xcha che .

(src)="b.MAT.2.21.1"> Entonces él se levantó , tomó al niño y a su madre , y entró en la tierra de Israel
(trg)="b.MAT.2.21.1"> Xwalij cˈu ri a José , xucˈam bi ri acˈal rachiˈl ru nan , xtzelej chi na jumul pa Israel .

(src)="b.MAT.2.22.1"> Pero , al oír que Arquelao reinaba en Judea en lugar de su padre Herodes , tuvo miedo de ir allá ; y advertido por revelación en sueños , fue a las regiones de Galilea
(trg)="b.MAT.2.22.1"> Aretak cˈut ri a José xuto chi are ri tat Arquelao chic cˈo che nim takanel pa Judea chuqˈuexel ri Herodes ru tat , xuxej rib xeˈ jelaˈ .
(trg)="b.MAT.2.22.2"> Xchˈabex cˈu rumal ri Dios pa achicˈ , rumal riˈ jelaˈ xeˈ wi pa Galilea .

(src)="b.MAT.2.23.1"> Habiendo llegado , habitó en la ciudad que se llama Nazaret .
(src)="b.MAT.2.23.2"> Así se cumplió lo dicho por medio de los profetas , que había de ser llamado nazareno
(trg)="b.MAT.2.23.1"> Aretak xopan chilaˈ , jelaˈ xecˈol wi pa ri tinimit Nazaret .
(trg)="b.MAT.2.23.2"> Jeˈ xbantaj waˈ rech kas jeˈ quel wi ri xquibij can ri kˈalajisal tak re ru Lokˈ Pixab ri Dios , chi ri Jesús cäbix na aj Nazaret che .

(src)="b.MAT.3.1.1"> En aquellos días apareció Juan el Bautista predicando en el desierto de Jude
(trg)="b.MAT.3.1.1"> Pa tak ri kˈij riˈ ri tat Juan Kasal Jaˈ xopan pa Judea , pa tak ri juyub ri cätzˈinowic .
(trg)="b.MAT.3.1.2"> Tajin cutzijoj ru Lokˈ Pixab ri Dios .

(src)="b.MAT.3.2.1"> y diciendo : " Arrepentíos , porque el reino de los cielos se ha acercado .
(trg)="b.MAT.3.2.1"> Cubij cˈu chque ri winak : Chiqˈuexa ri iwanimaˈ , chiqˈuexa ri i chomanic , rumal chi xa jubikˈ chic man cuchaplej ru takanic ri Dios , ― xcha chque .

(src)="b.MAT.3.3.1"> Pues éste es aquel de quien fue dicho por medio del profeta Isaías : Voz del que proclama en el desierto : " Preparad el camino del Señor ; enderezad sus sendas .
(trg)="b.MAT.3.3.1"> We tat Juan riˈ are waˈ ri xtzˈibax can chrij ojer rumal ri ka mam Isaías , ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri Dios ri cubij : Cˈo jun ri co cächˈaw pa tak ri juyub ri quetzˈinowic , cubij : “ Chibana u banic ri nim be ri cäbin wi ri Kajaw .
(trg)="b.MAT.3.3.2"> Chisucˈumaj , chibana sibalaj jicom che , ”

(src)="b.MAT.3.4.1"> Juan mismo estaba vestido de pelo de camello y con un cinto de cuero a la cintura .
(src)="b.MAT.3.4.2"> Su comida era langostas y miel silvestre
(trg)="b.MAT.3.4.1"> ― xcha ri ka mam Isaías .
(trg)="b.MAT.3.4.2"> Are cˈu ri tat Juan xucoj atzˈiak ri banom rucˈ ri rismal jun awaj , camello u biˈ , tzˈum cˈu ru pas .
(trg)="b.MAT.3.4.3"> Xa sacˈ xukujeˈ uwal cheˈ xutijo .

(src)="b.MAT.3.5.1"> Entonces salían a él Jerusalén y toda Judea y toda la región del Jordán
(trg)="b.MAT.3.5.1"> Xepe cˈu ri winak aj Jerusalén , xukujeˈ ri e cˈo pa tak niqˈuiaj tak tinimit chic re Judea xukujeˈ ri e cˈo chunakaj ri nimaˈ Jordán , xeopan cˈu rucˈ ri tat Juan chutatabexic ri cubij .

(src)="b.MAT.3.6.1"> y confesando sus pecados eran bautizados por él en el río Jordán
(trg)="b.MAT.3.6.1"> Aretak xquikˈalajisaj ri qui mac , xban cˈu qui kasnaˈ rumal ri tat Juan pa ri nimaˈ Jordán .

(src)="b.MAT.3.7.1"> Pero cuando Juan vio que muchos de los fariseos y de los saduceos venían a su bautismo , les decía : " ¡ Generación de víboras !
(src)="b.MAT.3.7.2"> ¿ Quién os enseñó a huir de la ira venidera
(trg)="b.MAT.3.7.1"> Aretak cˈut xril ri tat Juan chi e qˈuia chque ri tataˈib fariseos xukujeˈ ri tataˈib saduceos xepetic rech cäban qui kasnaˈ , xubij chque : ¡ Ri alak subanelab tak winak !
(trg)="b.MAT.3.7.2"> ¿ Jachin cˈu ri xbin chech alak chi rajwaxic canimaj alak chuwäch ri nimalaj royowal ri Dios ri cäpetic ?

(src)="b.MAT.3.8.1"> Producid , pues , frutos dignos de arrepentimiento
(trg)="b.MAT.3.8.1"> Bana baˈ alak ri takal u banic , ri cukˈalajisaj chi kas tzij xqˈuextaj ri animaˈ alak , ri chomanic alak .

(src)="b.MAT.3.9.1"> y no penséis decir dentro de vosotros : ' A Abraham tenemos por padre . '
(src)="b.MAT.3.9.2"> Porque yo os digo que aun de estas piedras Dios puede levantar hijos a Abraham
(trg)="b.MAT.3.9.1"> Mächaplej cˈu alak u bixic pa animaˈ alak : “ Ri uj , uj rachalaxic can ri ka mam Abraham . ”
(trg)="b.MAT.3.9.2"> Quinbij cˈu chech alak chi ri Dios cäcowinic cuban chque tak we abaj riˈ chi e rachalaxic can ri ka mam Abraham .

(src)="b.MAT.3.10.1"> El hacha ya está puesta a la raíz de los árboles .
(src)="b.MAT.3.10.2"> Por tanto , todo árbol que no da buen fruto es cortado y echado al fuego
(trg)="b.MAT.3.10.1"> Cämic riˈ tajin cäcoj ri iquiäj che tak ri qui xeraˈ ri cheˈ rech quetˈoyic .
(trg)="b.MAT.3.10.2"> Ronojel cheˈ ri man cuya tä utzalaj u wäch , cätˈoy cˈu na waˈ , cäporox na pa ri kˈakˈ .

(src)="b.MAT.3.11.1"> Yo , a la verdad , os bautizo en agua para arrepentimiento ; pero el que viene después de mí , cuyo calzado no soy digno de llevar , es más poderoso que yo .
(src)="b.MAT.3.11.2"> Él os bautizará en el Espíritu Santo y fuego
(trg)="b.MAT.3.11.1"> Ri in kas tzij quinban kasnaˈ alak rucˈ joron , cˈutbal waˈ chi qˈuexom chi animaˈ alak , qˈuexom chi ri chomanic alak .
(trg)="b.MAT.3.11.2"> Cäpe chi cˈu na jun chic ri cuban na kasnaˈ alak rucˈ ri Lokˈalaj Espíritu xukujeˈ rucˈ kˈakˈ .
(trg)="b.MAT.3.11.3"> Ri Areˈ nim na u kˈij chnuwäch in , nim cˈu na u banic .
(trg)="b.MAT.3.11.4"> Man takal tä chwe in chi quinquir ru cˈamal u xajäb .

(src)="b.MAT.3.12.1"> Su aventador está en su mano , y limpiará su era .
(src)="b.MAT.3.12.2"> Recogerá su trigo en el granero y quemará la paja en el fuego que nunca se apagará .
(trg)="b.MAT.3.12.1"> Ri Areˈ are jas jun achi ri cujoskˈij ru trico .
(trg)="b.MAT.3.12.2"> Rucˈam chi ru pala , cujopij cˈu na ri trico , cutas che ri pajo .
(trg)="b.MAT.3.12.3"> Cucˈol na ri trico pa ri cˈuja .
(trg)="b.MAT.3.12.4"> Are cˈu ri pajo cuporoj na pa jun kˈakˈ ri man cächup tä chic , ― xcha chque .

(src)="b.MAT.3.13.1"> Entonces Jesús vino de Galilea al Jordán , a Juan , para ser bautizado por él
(trg)="b.MAT.3.13.1"> Xel cˈu lok ri Jesús pa Galilea , xopan chuchiˈ ri nimaˈ Jordán ri cˈo wi ri tat Juan rech cäban u kasnaˈ rumal .

(src)="b.MAT.3.14.1"> Pero Juan procuraba impedírselo diciendo : -- Yo necesito ser bautizado por ti , ¿ y tú vienes a mí
(trg)="b.MAT.3.14.1"> Man xraj tä cˈu ri tat Juan , xane xubij che ri Jesús : Ri in man takal tä chwe chi quinban kasnaˈ la .
(trg)="b.MAT.3.14.2"> Rajwaxic ne chi ri lal cäban la nu kasnaˈ in , ― cächaˈ .
(trg)="b.MAT.3.14.3"> ¿ Jas che xpe la wucˈ in ? ― xcha che ri Jesús .

(src)="b.MAT.3.15.1"> Pero Jesús le respondió : -- Permítelo por ahora , porque así nos conviene cumplir toda justicia .
(src)="b.MAT.3.15.2"> Entonces se lo permitió
(trg)="b.MAT.3.15.1"> Xubij cˈu ri Jesús che : Che we chanim riˈ , chaya chwe chi jeˈ quinban waˈ .
(trg)="b.MAT.3.15.2"> Are cˈu waˈ takalic rech cäkaˈno jachique ri cätakan wi ri Dios , ― xcha che .
(trg)="b.MAT.3.15.3"> Ri tat Juan cˈut xunimaj ri xubij .

(src)="b.MAT.3.16.1"> Y cuando Jesús fue bautizado , en seguida subió del agua , y he aquí los cielos le fueron abiertos , y vio al Espíritu de Dios que descendía como paloma y venía sobre él
(trg)="b.MAT.3.16.1"> Aretak cˈut xbantaj u kasnaˈ ri Jesús , xel lok ri Areˈ pa ri jaˈ .
(trg)="b.MAT.3.16.2"> ¡ Chanim xjakjob ri caj !
(trg)="b.MAT.3.16.3"> Ri Jesús cˈut xril ri Lokˈalaj Espíritu xkaj lok puwiˈ ri Areˈ , jeˈ u banic jun palomäx .

(src)="b.MAT.3.17.1"> Y he aquí , una voz de los cielos decía : " Éste es mi Hijo amado , en quien tengo complacencia .
(trg)="b.MAT.3.17.1"> Te riˈ xtataj cˈut chi cächˈaw lok jun chicaj ri xubij : Are ri Lokˈalaj nu Cˈojol waˈ .
(trg)="b.MAT.3.17.2"> Cäquicot ri wanimaˈ rumal , ― xchaˈ .

(src)="b.MAT.4.1.1"> Entonces Jesús fue llevado por el Espíritu al desierto , para ser tentado por el diablo
(trg)="b.MAT.4.1.1"> Te cˈu riˈ ri Lokˈalaj Espíritu xucˈam bi ri Jesús pa tak juyub ri quetzˈinowic , rech cätakchiˈx che mac chilaˈ rumal ri Itzel .

(src)="b.MAT.4.2.1"> Y después de haber ayunado cuarenta días y cuarenta noches , tuvo hambre
(trg)="b.MAT.4.2.1"> Cawinak kˈij , cawinak akˈab xcˈoji chilaˈ , man cˈo tä cˈu jas ri xutijo .
(trg)="b.MAT.4.2.2"> Te cˈu riˈ sibalaj xnumic .

(src)="b.MAT.4.3.1"> El tentador se acercó y le dijo : -- Si eres Hijo de Dios , di que estas piedras se conviertan en pan
(trg)="b.MAT.4.3.1"> Xpe cˈu ri Itzel , xopan rucˈ ri Jesús rech cutakchiˈj ri Areˈ che mac , xubij che : We kas tzij chi lal u Cˈojol ri Dios , takan la chque tak we abaj riˈ chi cäcaˈn na wa , ― xcha che .

(src)="b.MAT.4.4.1"> Pero él respondió y dijo : -- Escrito está : No sólo de pan vivirá el hombre , sino de toda palabra que sale de la boca de Dios
(trg)="b.MAT.4.4.1"> Xchˈaw ri Jesús , xubij che : Ru Lokˈ Pixab ri Dios ri Tzˈibtalic cubij : “ Man xak tä xuwi rumal ri wa quecˈasi na ri winak , xane xukujeˈ rumal ronojel ru Tzij ri Dios , ” ― cächaˈ , ― xcha ri Jesús che .

(src)="b.MAT.4.5.1"> Entonces el diablo le llevó a la santa ciudad , le puso de pie sobre el pináculo del templo
(trg)="b.MAT.4.5.1"> Ri Itzel xucˈam bi ri Jesús pa ri lokˈalaj tinimit Jerusalén , xupakba cˈu puwiˈ ri nimalaj rachoch Dios .

(src)="b.MAT.4.6.1"> y le dijo : -- Si eres Hijo de Dios , échate abajo , porque escrito está : A sus ángeles mandará acerca de ti , y en sus manos te llevarán , de modo que nunca tropieces con tu pie en piedra
(trg)="b.MAT.4.6.1"> Te riˈ xubij che : We kas tzij chi lal u Cˈojol ri Dios , qˈuiäka bi ib la iquim , rumal chi ru Lokˈ Pixab ri Dios ri Tzˈibtalic cubij : Ri Dios queutak na lok ri ángeles awucˈ che a chajixic .
(trg)="b.MAT.4.6.2"> Catquichap na che ra kˈab che a toˈic rech man cachakˈij tä rawakan cho abaj ,

(src)="b.MAT.4.7.1"> Jesús le dijo : -- Además está escrito : No pondrás a prueba al Señor tu Dios
(trg)="b.MAT.4.7.1"> ― cächaˈ , ― xcha ri Itzel che .
(trg)="b.MAT.4.7.2"> Ri Jesús xchˈawic , xubij che : Xukujeˈ cubij ru Lokˈ Pixab ri Dios ri Tzˈibtalic : “ Mayac royowal ri Awajaw , ri a Dios , ” ― cächaˈ , ― xcha che .

(src)="b.MAT.4.8.1"> Otra vez el diablo le llevó a un monte muy alto , y le mostró todos los reinos del mundo y su gloria
(trg)="b.MAT.4.8.1"> Te cˈu riˈ ri Itzel xucˈam bi ri Jesús puwiˈ jun nimalaj juyub .
(trg)="b.MAT.4.8.2"> Xeucˈut cˈu conojel tak ri tinimit ajuwächulew chuwäch ri Areˈ , xukujeˈ ri qui kˈinomal .

(src)="b.MAT.4.9.1"> Y le dijo : -- Todo esto te daré , si postrado me adoras
(trg)="b.MAT.4.9.1"> Xubij cˈu che ri Jesús : Ronojel waˈ quinya che la , we cäxuqui la , quinkˈijilaj la , ― xcha che .

(src)="b.MAT.4.10.1"> Entonces Jesús le dijo : -- Vete , Satanás , porque escrito está : Al Señor tu Dios adorarás y a él solo servirás
(trg)="b.MAT.4.10.1"> Xchˈaw ri Jesús , xubij che : Jat , Satanás , chatel chnuwäch rumal chi ru Lokˈ Pixab ri Dios ri Tzˈibtalic cubij : “ Chakˈijilaj ri Awajaw ri a Dios , xuwi cˈu ri Areˈ chapatänij , ” ― cächaˈ , ― xcha che .

(src)="b.MAT.4.11.1"> Entonces el diablo le dejó , y he aquí , los ángeles vinieron y le servían
(trg)="b.MAT.4.11.1"> Xel cˈu bi ri Itzel rucˈ ri Jesús .
(trg)="b.MAT.4.11.2"> Xepe cˈu jujun ángeles rech quepatänin che ri Areˈ .

(src)="b.MAT.4.12.1"> Y cuando Jesús oyó que Juan había sido encarcelado , regresó a Galilea
(trg)="b.MAT.4.12.1"> Ri Jesús , aretak xuto chi cˈo ri tat Juan pa cheˈ , xeˈ pa Galilea .

(src)="b.MAT.4.13.1"> Y habiendo dejado Nazaret , fue y habitó en Capernaúm , ciudad junto al mar en la región de Zabulón y Neftalí
(trg)="b.MAT.4.13.1"> Man xcanaj tä cˈu can pa ri tinimit Nazaret , xane xa xcˈoji pa Capernaum , jun tinimit Romano waˈ ri cˈo chiˈ ri mar chquinakaj ri ojer tak tinimit Zabulón rucˈ Neftalí .

(src)="b.MAT.4.14.1"> para que se cumpliese lo dicho por medio del profeta Isaías , diciendo
(trg)="b.MAT.4.14.1"> Jeˈ xbantaj waˈ rech kas jeˈ quel wi jas ri xutzˈibaj can ri ka mam Isaías ri kˈalajisal re ru Lokˈ Pixab ri Dios ri cubij :

(src)="b.MAT.4.15.1"> Tierra de Zabulón y tierra de Neftalí , camino del mar , al otro lado del Jordán , Galilea de los gentiles
(trg)="b.MAT.4.15.1"> Winak aj Zabulón , winak aj Neftalí , ix riˈ ri nakaj ix cˈo wi che ri mar , chˈäkäp che ri nimaˈ Jordán , chilaˈ pa Galilea jawijeˈ e cˈo wi winak ri man aj Israel taj .

(src)="b.MAT.4.16.1"> El pueblo que moraba en tinieblas vio una gran luz .
(src)="b.MAT.4.16.2"> A los que moraban en región y sombra de muerte , la luz les amaneció
(trg)="b.MAT.4.16.1"> Ri winak ri jeˈ ta ne e cˈo pa kˈekum xquil jun nimalaj sakil .
(trg)="b.MAT.4.16.2"> E areˈ winak waˈ ri e cˈo pa ri qui mac , ri e cˈo cho ri cämical , xpe jun nimalaj sakil pa qui wiˈ ,

(src)="b.MAT.4.17.1"> Desde entonces Jesús comenzó a predicar y a decir : " ¡ Arrepentíos , porque el reino de los cielos se ha acercado !
(trg)="b.MAT.4.17.1"> ― xcha ri ka mam Isaías .
(trg)="b.MAT.4.17.2"> Cˈä te riˈ cˈut ri Jesús xuchaplej u tzijoxic ru Lokˈ Pixab ri Dios , xubij cˈu chque ri winak : Chiqˈuexa ri iwanimaˈ , chiqˈuexa ri i chomanic , rumal chi xa jubikˈ chic man cuchaplej ru takanic ri Dios , ― xcha chque ri winak .

(src)="b.MAT.4.18.1"> Mientras andaba junto al mar de Galilea , Jesús vio a dos hermanos : a Simón , que es llamado Pedro , y a su hermano Andrés .
(src)="b.MAT.4.18.2"> Estaban echando una red en el mar , porque eran pescadores
(trg)="b.MAT.4.18.1"> Ocˈowem cuban ri Jesús chuchiˈ ri mar re Galilea , xeril cˈu quieb achijab cachalal quib .
(trg)="b.MAT.4.18.2"> Ri jun are ri tat Simón ri xukujeˈ cäbix Pedro che , ri jun chic are ri tat Andrés .
(trg)="b.MAT.4.18.3"> Tajin cäquiqˈuiäk bi jun cˈat chapäbal cär pa ri cho rumal chi e chapal tak cär ri e areˈ .

(src)="b.MAT.4.19.1"> Y les dijo : " Venid en pos de mí , y os haré pescadores de hombres .
(trg)="b.MAT.4.19.1"> Ri Jesús xubij chque : Chixsaˈj wucˈ .
(trg)="b.MAT.4.19.2"> Quinban cˈu na chiwe chi quixoc che qui mulixic winak che qui qˈuexwäch ri cär , ― xcha chque .

(src)="b.MAT.4.20.1"> Y de inmediato ellos dejaron sus redes y le siguieron
(trg)="b.MAT.4.20.1"> Chanim xquiya can ri qui cˈat , xebeˈ rucˈ ri Jesús .

(src)="b.MAT.4.21.1"> Y pasando más adelante , vio a otros dos hermanos , Jacobo hijo de Zebedeo y Juan su hermano , en la barca con su padre Zebedeo , arreglando sus redes .
(src)="b.MAT.4.21.2"> Los llamó
(trg)="b.MAT.4.21.1"> Ocˈowinak chi apan jubikˈ ri Jesús , xeril chi cˈu quieb achijab chic cachalal quib .
(trg)="b.MAT.4.21.2"> E areˈ ri tat Jacobo rachiˈl ri tat Juan .
(trg)="b.MAT.4.21.3"> E u cˈojol ri tat Zebedeo waˈ .
(trg)="b.MAT.4.21.4"> E cˈo pa jun barco cachiˈl ri qui tat , tajin cäquicˈojoj cˈu ri qui cˈat .
(trg)="b.MAT.4.21.5"> Xesiqˈuix cˈu rumal ri Jesús .

(src)="b.MAT.4.22.1"> y en seguida ellos dejaron la barca y a su padre , y le siguieron
(trg)="b.MAT.4.22.1"> Ri e areˈ cˈut chanim xquiya can ri barco rucˈ ri Zebedeo ri qui tat , xebeˈ rucˈ ri Jesús .

(src)="b.MAT.4.23.1"> Jesús recorría toda Galilea enseñando en las sinagogas de ellos , predicando el evangelio del reino y sanando toda enfermedad y toda dolencia en el pueblo
(trg)="b.MAT.4.23.1"> Ri Jesús xbin pa conojel tak ri tinimit re Galilea , xuya tijonic chque ri winak pa tak ri rachoch Dios .
(trg)="b.MAT.4.23.2"> Xutzijoj ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio chrij ru takanic ri Dios pa qui wiˈ ri winak .
(trg)="b.MAT.4.23.3"> Xukujeˈ xucunaj ronojel u wäch yabil ri cˈo chque .

(src)="b.MAT.4.24.1"> Su fama corrió por toda Siria , y le trajeron todos los que tenían males : los que padecían diversas enfermedades y dolores , los endemoniados , los lunáticos y los paralíticos .
(src)="b.MAT.4.24.2"> Y él los sanó
(trg)="b.MAT.4.24.1"> Xtataj cˈu u tzijol ri Jesús cumal ri winak pa conojel tak ri tinimit re Siria .
(trg)="b.MAT.4.24.2"> Ri winak cˈut xequicˈam lok conojel ri qui rikom cˈäx rumal qˈuia u wäch cˈäxcˈol , yabil , kˈoxom .
(trg)="b.MAT.4.24.3"> Xequicˈam lok ri e cˈo itzel tak espíritus chque , xukujeˈ ri winak ri man utz tä chi qui jolom rumal chi e elinak chˈuj , xequicˈam cˈu lok ri cäminak qui cuerpo .
(trg)="b.MAT.4.24.4"> Ri Jesús cˈut xeucunaj conojel .

(src)="b.MAT.4.25.1"> Le siguieron grandes multitudes de Galilea , de Decápolis , de Jerusalén , de Judea y del otro lado del Jordán
(trg)="b.MAT.4.25.1"> E qˈuia winak cˈut aj Galilea xebeˈ rucˈ ri Jesús .
(trg)="b.MAT.4.25.2"> Xukujeˈ e cˈo winak aj Decápolis , aj Jerusalén , aj Judea , e cˈo cˈu ri xepe chˈäkäp che ri nimaˈ Jordán .

(src)="b.MAT.5.1.1"> Cuando vio la multitud , subió al monte ; y al sentarse él , se le acercaron sus discípulos
(trg)="b.MAT.5.1.1"> Aretak ri Jesús xeril ri qˈuialaj winak , xpaki puwiˈ ri juyub , xtˈuyi chilaˈ .
(trg)="b.MAT.5.1.2"> Xquimulij cˈu quib ru tijoxelab rucˈ .

(src)="b.MAT.5.2.1"> Y abriendo su boca , les enseñaba diciendo
(trg)="b.MAT.5.2.1"> Ri Jesús xuchaplej qui tijoxic , je waˈ xubij chque :

(src)="b.MAT.5.3.1"> " Bienaventurados los pobres en espíritu , porque de ellos es el reino de los cielos
(trg)="b.MAT.5.3.1"> Utz que ri cäquinaˈ pa canimaˈ chi cˈo ri rajwaxic chque ri cäpe chilaˈ chicaj .
(trg)="b.MAT.5.3.2"> Ri Dios cˈut cätakan na pa qui wiˈ .

(src)="b.MAT.5.4.1"> " Bienaventurados los que lloran , porque ellos serán consolados
(trg)="b.MAT.5.4.1"> Utz que ri quebisonic rumal chi ri Dios cäcuˈbisan na qui cˈux .

(src)="b.MAT.5.5.1"> " Bienaventurados los mansos , porque ellos recibirán la tierra por heredad
(trg)="b.MAT.5.5.1"> Utz que ri man cäcaˈn tä nimal .
(trg)="b.MAT.5.5.2"> Ri e areˈ cˈut cäquechbej na ri ulew ri u bim ri Dios chi cuya chque .

(src)="b.MAT.5.6.1"> " Bienaventurados los que tienen hambre y sed de justicia , porque ellos serán saciados
(trg)="b.MAT.5.6.1"> Utz que ri quenumic , ri cächakiˈj qui chiˈ che jun cˈaslemal jicom .
(trg)="b.MAT.5.6.2"> Are cˈu ri Dios cäyoˈw na waˈ chque .

(src)="b.MAT.5.7.1"> " Bienaventurados los misericordiosos , porque ellos recibirán misericordia
(trg)="b.MAT.5.7.1"> Utz que ri quel qui cˈux chque niqˈuiaj winak chic .
(trg)="b.MAT.5.7.2"> Ri Dios cˈut cutokˈobisaj na qui wäch ri e areˈ .

(src)="b.MAT.5.8.1"> " Bienaventurados los de limpio corazón , porque ellos verán a Dios
(trg)="b.MAT.5.8.1"> Utz que ri sak canimaˈ .
(trg)="b.MAT.5.8.2"> Ri e areˈ cˈut cäquil na u wäch ri Dios .

(src)="b.MAT.5.9.1"> " Bienaventurados los que hacen la paz , porque ellos serán llamados hijos de Dios
(trg)="b.MAT.5.9.1"> Utz que ri cäquitzucuj u yaˈic utzil chquixol ri winak .
(trg)="b.MAT.5.9.2"> Ri Dios cubij na chi e areˈ ralcˈual ri Areˈ .

(src)="b.MAT.5.10.1"> " Bienaventurados los que son perseguidos por causa de la justicia , porque de ellos es el reino de los cielos
(trg)="b.MAT.5.10.1"> Utz que ri quetzelax qui wäch rumal ru banic ri jicomal cho ri Dios .
(trg)="b.MAT.5.10.2"> Ri Dios cˈut cätakan na pa qui wiˈ .