# es/Spanish.xml.gz
# kek/Qeqchi.xml.gz
(src)="b.GEN.1.1.1"> En el principio creó Dios los cielos y la tierra
(trg)="b.GEN.1.1.1"> Saß xticlajic li Dios quixyîb chak li choxa ut li ruchichßochß .
(src)="b.GEN.1.2.1"> Y la tierra estaba sin orden y vacía .
(src)="b.GEN.1.2.2"> Había tinieblas sobre la faz del océano , y el Espíritu de Dios se movía sobre la faz de las aguas
(trg)="b.GEN.1.2.1"> Moco tuktu ta ru li ruchichßochß nak quicuan ut toj mâcßaß cuan chi saß .
(trg)="b.GEN.1.2.2"> Nujenak chi haß ut kßojyîn ru .
(trg)="b.GEN.1.2.3"> Caßaj cuiß lix musikß li Dios na-ecßan saß xbên li haß .
(src)="b.GEN.1.3.1"> Entonces dijo Dios : " Sea la luz " , y fue la luz
(trg)="b.GEN.1.3.1"> Li Dios quixye : — Chicuânk li cutan , chan .
(trg)="b.GEN.1.3.2"> Ut quicuan li cutan .
(src)="b.GEN.1.4.1"> Dios vio que la luz era buena , y separó Dios la luz de las tinieblas
(trg)="b.GEN.1.4.1"> Ut li Dios quiril nak us li cutan .
(trg)="b.GEN.1.4.2"> Ut quixjach li cutan riqßuin li kßojyîn .
(src)="b.GEN.1.5.1"> Dios llamó a la luz Día , y a las tinieblas llamó Noche .
(src)="b.GEN.1.5.2"> Y fue la tarde y fue la mañana del primer día
(trg)="b.GEN.1.5.1"> Ut li cutan quixqßue ajcuiß cutan chokß xcßabaß .
(trg)="b.GEN.1.5.2"> Ut li kßojyîn , kßojyîn ajcuiß quixqßue chokß xcßabaß .
(trg)="b.GEN.1.5.3"> Ut qui-oc li kßojyîn ut quisakêu .
(trg)="b.GEN.1.5.4"> Aßan li xbên li cutan .
(src)="b.GEN.1.6.1"> Entonces dijo Dios : " Haya una bóveda en medio de las aguas , para que separe las aguas de las aguas .
(trg)="b.GEN.1.6.1"> Ut li Dios quixye : — Chicuânk li choxa re tixjach li haß li cuan takßa riqßuin li cuan takecß . — Ut quicßulman joß quixye li Dios .
(src)="b.GEN.1.7.1"> E hizo Dios la bóveda , y separó las aguas que están debajo de la bóveda , de las aguas que están sobre la bóveda .
(src)="b.GEN.1.7.2"> Y fue así
(trg)="b.GEN.1.7.1"> Li Dios quixjach ru li haß chi ribil .
(trg)="b.GEN.1.7.2"> Cuan li haß quixcanab takßa ut cuan quixcanab takecß saß li choxa .
(trg)="b.GEN.1.7.3"> Ut joßcan quixbânu li Dios .
(src)="b.GEN.1.8.1"> Dios llamó a la bóveda Cielos .
(src)="b.GEN.1.8.2"> Y fue la tarde y fue la mañana del segundo día
(trg)="b.GEN.1.8.1"> Li choxa li quijachoc re li haß chi ribil quixqßue chokß xcßabaß choxa .
(trg)="b.GEN.1.8.2"> Qui-oc li kßojyîn ut quisakêu .
(trg)="b.GEN.1.8.3"> Aßan li xcab li cutan .
(src)="b.GEN.1.9.1"> Entonces dijo Dios : " Reúnanse las aguas que están debajo del cielo en un solo lugar , de modo que aparezca la parte seca . "
(src)="b.GEN.1.9.2"> Y fue así
(trg)="b.GEN.1.9.1"> Ut li Dios quixye : — Chichßutlâk chixjunil li haß li cuan takßa ut chicanâk chi chaki li chßochß , chan .
(trg)="b.GEN.1.9.2"> Ut quicßulman joß quixye li Dios .
(src)="b.GEN.1.10.1"> Llamó Dios a la parte seca Tierra , y a la reunión de las aguas llamó Mares ; y vio Dios que esto era bueno
(trg)="b.GEN.1.10.1"> Li Dios quixye nak li chaki ru , chßochß xcßabaß .
(trg)="b.GEN.1.10.2"> Ut li chßutubanbil haß , palau quixqßue chokß xcßabaß .
(trg)="b.GEN.1.10.3"> Ut li Dios quiril nak us li quixbânu .
(src)="b.GEN.1.11.1"> Después dijo Dios : " Produzca la tierra hierba , plantas que den semilla y árboles frutales que den fruto , según su especie , cuya semilla esté en él , sobre la tierra . "
(src)="b.GEN.1.11.2"> Y fue así
(trg)="b.GEN.1.11.1"> Li Dios quixye : — Chicuânk li rax pim saß ruchichßochß , chan .
(trg)="b.GEN.1.11.2"> Li acuîmk tâûchînk ut tâcuânk riyajil .
(trg)="b.GEN.1.11.3"> Ut eb li cheß teßûchînk ut teßcuânk riyajil , aß yal cßaßru li riyajil li junjûnk .
(trg)="b.GEN.1.11.4"> Ut quicßulman joß quixye li Dios .
(src)="b.GEN.1.12.1"> La tierra produjo hierba , plantas que dan semilla según su especie , árboles frutales cuya semilla está en su fruto , según su especie .
(src)="b.GEN.1.12.2"> Y vio Dios que esto era bueno
(trg)="b.GEN.1.12.1"> Quicuan li rax pim saß ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.1.12.2"> Li pim naxqßue riyajil aß yal cßaßru chi pimul .
(trg)="b.GEN.1.12.3"> Ut joß ajcuiß li cheß naûchin ut cuan riyajil aß yal cßaßru chi cheßil .
(trg)="b.GEN.1.12.4"> Ut li Dios quiril nak us li quixbânu .
(src)="b.GEN.1.13.1"> Y fue la tarde y fue la mañana del tercer día
(trg)="b.GEN.1.13.1"> Ut qui-oc li kßojyîn ut quisakêu .
(trg)="b.GEN.1.13.2"> Aßan li rox li cutan .
(src)="b.GEN.1.14.1"> Entonces dijo Dios : " Haya lumbreras en la bóveda del cielo para distinguir el día de la noche , para servir de señales , para las estaciones y para los días y los años
(trg)="b.GEN.1.14.1"> Ut li Dios quixye : — Cheßcuânk xcutanquil ru li choxa re nak tixjach rib li cutan riqßuin li kßojyîn ; ut eb aßan teßcßanjelak chokß retalil li sakßehil ut li habalkße , joß ajcuiß retalil li cutan ut li chihab .
(src)="b.GEN.1.15.1"> Así sirvan de lumbreras para que alumbren la tierra desde la bóveda del cielo . "
(src)="b.GEN.1.15.2"> Y fue así
(trg)="b.GEN.1.15.1"> Ut cheßlemtzßûnk chiru li choxa re xcutanobresinquil li ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.1.15.2"> Ut quicßulman joß quixye li Dios .
(src)="b.GEN.1.16.1"> E hizo Dios las dos grandes lumbreras : la lumbrera mayor para dominar en el día , y la lumbrera menor para dominar en la noche .
(src)="b.GEN.1.16.2"> Hizo también las estrellas
(trg)="b.GEN.1.16.1"> Li Dios quixyîb li sakße ut li po re teßxcutanobresi ru li ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.1.16.2"> Li sakße aßan li kßaxal nim li nalemtzßun chiru li cutan ut li po aßan li nacutanobresin chiru li kßojyîn .
(trg)="b.GEN.1.16.3"> Ut quixyîb ajcuiß eb li chahim .
(src)="b.GEN.1.17.1"> Dios las puso en la bóveda del cielo para alumbrar sobre la tierra
(trg)="b.GEN.1.17.1"> Ut li Dios quixqßueheb chiru li choxa re teßxcutanobresi ru li ruchichßochß .
(src)="b.GEN.1.18.1"> para dominar en el día y en la noche , y para separar la luz de las tinieblas .
(src)="b.GEN.1.18.2"> Y vio Dios que esto era bueno
(trg)="b.GEN.1.18.1"> Li Dios quixqßueheb aran re xberesinquil li cutan ut li kßojyîn .
(trg)="b.GEN.1.18.2"> Quixqßueheb re xjachbal li cutan riqßuin li kßojyîn .
(trg)="b.GEN.1.18.3"> Ut li Dios quiril nak us li quixbânu .
(src)="b.GEN.1.19.1"> Y fue la tarde y fue la mañana del cuarto día
(trg)="b.GEN.1.19.1"> Ut qui-oc li kßojyîn ut quisakêu .
(trg)="b.GEN.1.19.2"> Aßan li xcâ li cutan .
(src)="b.GEN.1.20.1"> Entonces dijo Dios : " Produzcan las aguas innumerables seres vivientes , y haya aves que vuelen sobre la tierra , en la bóveda del cielo .
(trg)="b.GEN.1.20.1"> Li Dios quixye : — Cheßcuânk nabaleb li xul saß li haß , ut cheßcuânk ajcuiß li xul li nequeßrupupic chiru choxa .
(trg)="b.GEN.1.20.2"> Ut joßcan quixbânu li Dios .
(src)="b.GEN.1.21.1"> Y creó Dios los grandes animales acuáticos , todos los seres vivientes que se desplazan y que las aguas produjeron , según su especie , y toda ave alada según su especie .
(src)="b.GEN.1.21.2"> Vio Dios que esto era bueno
(trg)="b.GEN.1.21.1"> Ut li Dios quixyoßobtesiheb li nînki car ut chixjunileb li xul li cuanqueb saß haß , aß yal cßaßru chi xulil .
(trg)="b.GEN.1.21.2"> Ut quixyoßobtesi ajcuiß li xul li nequeßrupupic , aß yal cßaßru chi xulil .
(trg)="b.GEN.1.21.3"> Li Dios quiril nak us li quixbânu .
(src)="b.GEN.1.22.1"> y los bendijo Dios diciendo : " Sed fecundos y multiplicaos .
(src)="b.GEN.1.22.2"> Llenad las aguas de los mares ; y multiplíquense las aves en la tierra .
(trg)="b.GEN.1.22.1"> Li Dios quirosobtesiheb li xul aßan ut quixye reheb : — Chexnabalokß ut chexqßuiânk .
(trg)="b.GEN.1.22.2"> Ut chexcuânk saß chixjunil li haß yalak bar .
(trg)="b.GEN.1.22.3"> Joß ajcuiß li cocß xul chiru choxa cheßqßuiânk saß ruchichßochß .
(src)="b.GEN.1.23.1"> Y fue la tarde y fue la mañana del quinto día
(trg)="b.GEN.1.23.1"> Ut qui-oc li kßojyîn ut quisakêu cuißchic .
(trg)="b.GEN.1.23.2"> Aßan li quixbânu saß roß li cutan .
(src)="b.GEN.1.24.1"> Entonces dijo Dios : " Produzca la tierra seres vivientes según su especie : ganado , reptiles y animales de la tierra , según su especie . "
(src)="b.GEN.1.24.2"> Y fue así
(trg)="b.GEN.1.24.1"> Ut quixye ajcuiß li Dios : — Cheßcuânk yalak cßaßru chi xulil saß ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.1.24.2"> Cheßcuânk chixjunileb li xul li nequeßcuaßac pim .
(trg)="b.GEN.1.24.3"> Cheßcuânk eb li xul li nequeßxjucuqui rib chiru chßochß .
(trg)="b.GEN.1.24.4"> Joß ajcuiß li xul li nequeßcuan saß qßuicheß .
(trg)="b.GEN.1.24.5"> Ut quicßulman joß quixye li Dios .
(src)="b.GEN.1.25.1"> Hizo Dios los animales de la tierra según su especie , el ganado según su especie y los reptiles de la tierra según su especie .
(src)="b.GEN.1.25.2"> Y vio Dios que esto era bueno
(trg)="b.GEN.1.25.1"> Ut li Dios quixyoßobtesiheb chixjunil li xul li nequeßcuan saß qßuicheß aß yal cßaßru chi xulil .
(trg)="b.GEN.1.25.2"> Ut quixyoßobtesi chixjunileb li xul li nequeßcuaßac pim , aß yal cßaßru chi xulil .
(trg)="b.GEN.1.25.3"> Joß ajcuiß li xul li nequeßxjucuqui rib chiru chßochß , aß yal cßaßru chi xulil .
(trg)="b.GEN.1.25.4"> Ut li Dios quiril nak us li quixbânu .
(src)="b.GEN.1.26.1"> Entonces dijo Dios : " Hagamos al hombre a nuestra imagen , conforme a nuestra semejanza , y tenga dominio sobre los peces del mar , las aves del cielo , el ganado , y en toda la tierra , y sobre todo animal que se desplaza sobre la tierra .
(trg)="b.GEN.1.26.1"> Ut quixye ajcuiß li Dios : — Kayoßobtesihak li cuînk joß li kilobâl lâo .
(trg)="b.GEN.1.26.2"> Ut aßan tâcuânk xcuanquil saß xbêneb chixjunileb li xul li cuanqueb saß ruchichßochß , joß li car saß li palau ut li xul li nequeßrupupic chiru choxa .
(trg)="b.GEN.1.26.3"> Ut tâcuânk xcuanquil saß xbêneb li quetômk ut li xul li cuanqueb saß pim , joß ajcuiß saß xbên chixjunileb li xul li nequeßxjucuqui rib saß chßochß , chan li Dios .
(src)="b.GEN.1.27.1"> Creó , pues , Dios al hombre a su imagen ; a imagen de Dios lo creó ; hombre y mujer los creó
(trg)="b.GEN.1.27.1"> Ut li Dios quixyoßobtesi li cuînk ut li ixk joß li rilobâl aßan .
(trg)="b.GEN.1.27.2"> Cuînk ut ixk nak quixyoßobtesiheb .
(src)="b.GEN.1.28.1"> Dios los bendijo y les dijo : " Sed fecundos y multiplicaos .
(src)="b.GEN.1.28.2"> Llenad la tierra ; sojuzgadla y tened dominio sobre los peces del mar , las aves del cielo y todos los animales que se desplazan sobre la tierra .
(trg)="b.GEN.1.28.1"> Li Dios quirosobtesiheb aßan ut quixye reheb : — Chicuânk lê cocßal ut chexqßuiânk toj retal nak tânujak li ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.1.28.2"> Lâex textaklânk saß xbên chixjunil li cßaßru cuan .
(trg)="b.GEN.1.28.3"> Textaklânk saß xbêneb chixjunil li xul li cuanqueb saß li haß joß ajcuiß li cuanqueb chiru choxa ut li cuanqueb saß ruchichßochß , chan .
(src)="b.GEN.1.29.1"> Dios dijo además : " He aquí que os he dado toda planta que da semilla que está sobre la superficie de toda la tierra , y todo árbol cuyo fruto lleva semilla ; ellos os servirán de alimento
(trg)="b.GEN.1.29.1"> Ut quixye ajcuiß : — Xinqßue êre chixjunil li acuîmk li cuan saß ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.1.29.2"> Xinqßue êre li acuîmk li cuan riyajil .
(trg)="b.GEN.1.29.3"> Joßcan ajcuiß chixjunil li cheß li naûchin ut naxqßue riyajil re nak tâcuânk lê tzacaêmk .
(src)="b.GEN.1.30.1"> Y a todo animal de la tierra , a toda ave del cielo , y a todo animal que se desplaza sobre la tierra , en que hay vida , toda planta les servirá de alimento . "
(src)="b.GEN.1.30.2"> Y fue así
(trg)="b.GEN.1.30.1"> Chixjunil li rax pim xinqßue chokß re xtzacaêmkeb li xul li cuanqueb saß ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.1.30.2"> Xinqßue ajcuiß reheb li xul li nequeßrupupic chiru choxa ut reheb chixjunileb li nequeßxjucuqui rib saß chßochß .
(trg)="b.GEN.1.30.3"> Xinqßue chixjunil li rax pim chokß re lix tzacaêmkeb li xul .
(trg)="b.GEN.1.30.4"> Ut quicßulman joß quixye li Dios.Ut li Dios quiril nak tzßakal re ru chixjunil li quixbânu .
(trg)="b.GEN.1.30.5"> Ut qui-oc li kßojyîn ut quisakêu .
(trg)="b.GEN.1.30.6"> Aßan li xcuak li cutan .
(src)="b.GEN.1.31.1"> Dios vio todo lo que había hecho , y he aquí que era muy bueno .
(src)="b.GEN.1.31.2"> Y fue la tarde y fue la mañana del sexto día
(trg)="b.GEN.1.31.1"> Ut li Dios quiril nak tzßakal re ru chixjunil li quixbânu .
(trg)="b.GEN.1.31.2"> Ut qui-oc li kßojyîn ut quisakêu .
(trg)="b.GEN.1.31.3"> Aßan li xcuak li cutan .
(src)="b.GEN.2.1.1"> Así fueron terminados los cielos y la tierra y todos sus ocupantes
(trg)="b.GEN.2.1.1"> Joßcaßin ut nak quixchoy li Dios xyîbanquil li choxa ut li ruchichßochß ut chixjunil li cßaßru cuan .
(src)="b.GEN.2.2.1"> El séptimo día Dios había terminado la obra que hizo , y reposó en el séptimo día de toda la obra que había hecho
(trg)="b.GEN.2.2.1"> Nak ac xbânu chixjunil li cßanjel aßin , li Dios quihilan saß xcuuk li cutan .
(src)="b.GEN.2.3.1"> Por eso Dios bendijo y santificó el séptimo día , porque en él reposó de toda su obra de creación que Dios había hecho
(trg)="b.GEN.2.3.1"> Li Dios quirosobtesi li xcuuk li cutan ut quixsantobresi xban nak saß li cutan aßan quihilan riqßuin chixjunil li cßanjel li quixbânu .
(src)="b.GEN.2.4.1"> Éstos son los orígenes de los cielos y de la tierra , cuando fueron creados .
(src)="b.GEN.2.4.2"> Cuando Jehovah Dios hizo la tierra y los cielos
(trg)="b.GEN.2.4.1"> Joßcaßin nak quiyîbâc chak li choxa ut li ruchichßochß xban li Dios .
(trg)="b.GEN.2.4.2"> Saß li cutan nak li Kâcuaß Dios quixyîb li choxa ut li ruchichßochß ,
(src)="b.GEN.2.5.1"> aún no había en la tierra ningún arbusto del campo , ni había germinado ninguna planta del campo , porque Jehovah Dios no había hecho llover sobre la tierra , ni había hombre para cultivarla
(trg)="b.GEN.2.5.1"> toj mâcßaß li acuîmk ut mâcßaß li pim xban nak li Kâcuaß Dios toj mâjiß quixqßue li hab saß xbên li ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.2.5.2"> Chi moco cuan ta cuînk tâtrabajînk re li chßochß .
(src)="b.GEN.2.6.1"> Pero subía de la tierra un vapor que regaba toda la superficie de la tierra
(trg)="b.GEN.2.6.1"> Caßaj cuiß li xbôc li chßochß natakeß re nak tixtßakresi chixjunil li chßochß .
(src)="b.GEN.2.7.1"> Entonces Jehovah Dios formó al hombre del polvo de la tierra .
(src)="b.GEN.2.7.2"> Sopló en su nariz aliento de vida , y el hombre llegó a ser un ser viviente
(trg)="b.GEN.2.7.1"> Li Kâcuaß Dios quixyîb li cuînk .
(trg)="b.GEN.2.7.2"> Quixpacß riqßuin chßochß ut quirapu saß li rußuj re nak tixqßue lix musikß .
(trg)="b.GEN.2.7.3"> Ut cuan chic xyußam li cuînk .
(src)="b.GEN.2.8.1"> Y plantó Jehovah Dios un jardín en Edén , en el oriente , y puso allí al hombre que había formado
(trg)="b.GEN.2.8.1"> Li Kâcuaß Dios quixqßue jun xnaßaj li acuîmk saß li naßajej Edén xcßabaß saß xjayal na-el cuiß chak li sakße .
(trg)="b.GEN.2.8.2"> Ut aran quixqßue li cuînk li quixyîb .
(src)="b.GEN.2.9.1"> Jehovah Dios hizo brotar de la tierra toda clase de árboles atractivos a la vista y buenos para comer ; también en medio del jardín , el árbol de la vida y el árbol del conocimiento del bien y del mal
(trg)="b.GEN.2.9.1"> Ut li Kâcuaß Dios quixqßue chi mokc saß li naßajej aßan nabal pây ru li cheß li chßinaßus rilbal joß ajcuiß li cheß li tâûchînk re teßxtzaca .
(trg)="b.GEN.2.9.2"> Ut saß xyi lix naßaj li acuîmk li Kâcuaß Dios quixqßue jun tôn li cheß li naqßuehoc yußam chi junelic .
(trg)="b.GEN.2.9.3"> Ut quixqßue ajcuiß aran jun tôn li cheß re xnaubal ru li us ut li incßaß us .
(src)="b.GEN.2.10.1"> Un río salía de Edén para regar el jardín , y de allí se dividía en cuatro brazos
(trg)="b.GEN.2.10.1"> Saß li naßajej Edén nanumeß jun li nimaß re xtßakresinquil li acuîmk .
(trg)="b.GEN.2.10.2"> Ut cuan câhib rok li nimaß nak quixjachi rib ut quicana câhib chi nimaß .
(src)="b.GEN.2.11.1"> El nombre del primero era Pisón .
(src)="b.GEN.2.11.2"> Éste rodeaba toda la tierra de Havila , donde hay oro
(trg)="b.GEN.2.11.1"> Li xbên li nimaß Pisón xcßabaß .
(trg)="b.GEN.2.11.2"> Aßan li nanumeß saß li tenamit Havila xcßabaß bar cuan cuiß li oro .
(src)="b.GEN.2.12.1"> Y el oro de aquella tierra es bueno .
(src)="b.GEN.2.12.2"> También hay allí ámbar y ónice
(trg)="b.GEN.2.12.1"> Li oro li cuan saß li naßajej aßan kßaxal châbil .
(trg)="b.GEN.2.12.2"> Cuan ajcuiß aran cuib pây ru li tertôquil pec bedelio ut ónice xcßabaßeb .
(src)="b.GEN.2.13.1"> El nombre del segundo río era Guijón .
(src)="b.GEN.2.13.2"> Éste rodeaba toda la tierra de Etiopía
(trg)="b.GEN.2.13.1"> Li xcab li nimaß Gihón xcßabaß .
(trg)="b.GEN.2.13.2"> Aßan li nanumeß saß li tenamit Cus .
(src)="b.GEN.2.14.1"> El nombre del tercer río era Tigris , que corre al oriente de Asiria .
(src)="b.GEN.2.14.2"> Y el cuarto río era el Éufrates
(trg)="b.GEN.2.14.1"> Li rox li nimaß Tigris xcßabaß .
(trg)="b.GEN.2.14.2"> Aßan li naxic saß releb sakße saß li tenamit Asiria .
(trg)="b.GEN.2.14.3"> Li xcâ li nimaß aßan Eufrates xcßabaß .
(src)="b.GEN.2.15.1"> Tomó , pues , Jehovah Dios al hombre y lo puso en el jardín de Edén , para que lo cultivase y lo guardase
(trg)="b.GEN.2.15.1"> Li Kâcuaß Dios quixqßue li cuînk saß xnaßaj li acuîmk aran Edén re nak aßan tâilok re ut tixtrabaji li chßochß .
(src)="b.GEN.2.16.1"> Y Jehovah Dios mandó al hombre diciendo : " Puedes comer de todos los árboles del jardín
(trg)="b.GEN.2.16.1"> Ut li Dios quixye re li cuînk : — Naru nacalou li ru chixjunil li cheß li cuan .
(src)="b.GEN.2.17.1"> pero del árbol del conocimiento del bien y del mal no comerás , porque el día que comas de él , ciertamente morirás .
(trg)="b.GEN.2.17.1"> Caßaj cuiß ru li cheß li re xnaubal ru li us ut li incßaß us incßaß naru nacalou , xban nak saß li cutan nak tâlou aßan relic chi yâl tatcâmk , chan li Dios .
(src)="b.GEN.2.18.1"> Dijo además Jehovah Dios : " No es bueno que el hombre esté solo ; le haré una ayuda idónea .
(trg)="b.GEN.2.18.1"> Li Kâcuaß Dios quixye nak incßaß us tâcuânk li cuînk xjunes . — Tinqßue junak rochben re tâtenkßânk re , chan .
(src)="b.GEN.2.19.1"> Jehovah Dios , pues , formó de la tierra todos los animales del campo y todas las aves del cielo , y los trajo al hombre para ver cómo los llamaría .
(src)="b.GEN.2.19.2"> Lo que el hombre llamó a los animales , ése es su nombre
(trg)="b.GEN.2.19.1"> Li Kâcuaß Dios quixyîb riqßuin chßochß chixjunil li xul cuanqueb saß li pim .
(trg)="b.GEN.2.19.2"> Quixyîb ajcuiß chixjunileb li xul li nequeßrupupic .
(trg)="b.GEN.2.19.3"> Quixcßameb chak li xul riqßuin laj Adán re nak târil chanru lix cßabaßeb tixqßue .
(trg)="b.GEN.2.19.4"> Ut laj Adán quixqßueheb xcßabaßeb chixjunileb li xul .
(src)="b.GEN.2.20.1"> El hombre puso nombres a todo el ganado , a las aves del cielo y a todos los animales del campo .
(src)="b.GEN.2.20.2"> Pero para Adán no halló ayuda que le fuera idónea
(trg)="b.GEN.2.20.1"> Quixqßue xcßabaßeb chixjunileb li quetômk joß ajcuiß li xul li cuanqueb saß qßuicheß ut eb li xul li nequeßrupupic .
(trg)="b.GEN.2.20.2"> Ut toj mâcßaß junak rochben re tâtenkßânk re laj Adán .
(src)="b.GEN.2.21.1"> Entonces Jehovah Dios hizo que sobre el hombre cayera un sueño profundo ; y mientras dormía , tomó una de sus costillas y cerró la carne en su lugar
(trg)="b.GEN.2.21.1"> Li Kâcuaß Dios quixcuartesi laj Adán .
(trg)="b.GEN.2.21.2"> Nak sa xcuara laj Adán , li Dios quirisi jun xbakel , costilla xcßabaß .
(trg)="b.GEN.2.21.3"> Ut quixtzßap ru chi us lix tibel li bar quirisi cuiß lix costilla .
(src)="b.GEN.2.22.1"> Y de la costilla que Jehovah Dios tomó del hombre , hizo una mujer y la trajo al hombre
(trg)="b.GEN.2.22.1"> Li Kâcuaß Dios quixyîb jun li ixk riqßuin li costilla li quirisi riqßuin li cuînk .
(trg)="b.GEN.2.22.2"> Ut quixqßue li ixk aßan chokß rochben li cuînk .
(src)="b.GEN.2.23.1"> Entonces dijo el hombre : " Ahora , ésta es hueso de mis huesos y carne de mi carne .
(src)="b.GEN.2.23.2"> Ésta será llamada Mujer , porque fue tomada del hombre .
(trg)="b.GEN.2.23.1"> Nak laj Adán quiril li ixk , quixye : — Li ixk aßin riqßuin lin bakel ut riqßuin lin tibel yîbanbil .
(trg)="b.GEN.2.23.2"> Ut lix cßabaß tâqßuemânk , aßan ixk xban nak riqßuin li cuînk isinbil , chan .
(src)="b.GEN.2.24.1"> Por tanto , el hombre dejará a su padre y a su madre , y se unirá a su mujer , y serán una sola carne
(trg)="b.GEN.2.24.1"> Joßcan nak li cuînk tixcanab lix naß ut lix yucuaß .
(trg)="b.GEN.2.24.2"> Ut tixlakßab rib riqßuin li rixakil .
(trg)="b.GEN.2.24.3"> Ut junajakeb chic chi ribileb rib.Laj Adán ut li rixakil tßustßûqueb nak cuanqueb .
(trg)="b.GEN.2.24.4"> Ut incßaß nequeßxutânac .
(src)="b.GEN.2.25.1"> Estaban ambos desnudos , el hombre y su mujer , y no se avergonzaban
(trg)="b.GEN.2.25.1"> Laj Adán ut li rixakil tßustßûqueb nak cuanqueb .
(trg)="b.GEN.2.25.2"> Ut incßaß nequeßxutânac .
(src)="b.GEN.3.1.1"> Entonces la serpiente , que era el más astuto de todos los animales del campo que Jehovah Dios había hecho , dijo a la mujer : -- ¿De veras Dios os ha dicho : " No comáis de ningún árbol del jardín "
(trg)="b.GEN.3.1.1"> Li cßantiß kßaxal cuißchic cuan xnaßleb chiruheb chixjunileb li xul li quixyoßobtesi li Kâcuaß Dios .
(trg)="b.GEN.3.1.2"> Kßaxal sêb xchßôl chixbânunquil li incßaß us .
(trg)="b.GEN.3.1.3"> Li cßantiß quixye re li ixk : — ¿ Ma relic chi yâl nak li Dios quixye êre nak incßaß naru têlou li ru chixjunileb li cheß li cuan saß xnaßaj li acuîmk ? —
(src)="b.GEN.3.2.1"> La mujer respondió a la serpiente : -- Podemos comer del fruto de los árboles del jardín
(trg)="b.GEN.3.2.1"> Ut li ixk quixye re li cßantiß : — Naru takalou ru chixjunil li cheß cuan saß xnaßaj li acuîmk .
(src)="b.GEN.3.3.1"> Pero del fruto del árbol que está en medio del jardín ha dicho Dios : " No comáis de él , ni lo toquéis , no sea que muráis .
(trg)="b.GEN.3.3.1"> Caßaj cuiß li ru li cheß li cuan saß xyi incßaß naru nakalou .
(trg)="b.GEN.3.3.2"> Li Dios quixye ke nak incßaß naru nakalou li ru aßan chi moco takachßeß .
(trg)="b.GEN.3.3.3"> “ Cui têlou ru li cheß aßan , texcâmk ” , chan ke .
(src)="b.GEN.3.4.1"> Entonces la serpiente dijo a la mujer : -- Ciertamente no moriréis
(trg)="b.GEN.3.4.1"> Tojoßnak li cßantiß quixye re li ixk : — Incßaß .
(trg)="b.GEN.3.4.2"> Relic chi yâl nak incßaß texcâmk .
(src)="b.GEN.3.5.1"> Es que Dios sabe que el día que comáis de él , vuestros ojos serán abiertos , y seréis como Dios , conociendo el bien y el mal
(trg)="b.GEN.3.5.1"> Li Dios naxnau nak jokße têlou ru li cheß , tênau chic chixjunil .
(trg)="b.GEN.3.5.2"> Chanchanakex chic li Dios .
(trg)="b.GEN.3.5.3"> Tênau chic cßaßru li us ut cßaßru li incßaß us , chan .
(src)="b.GEN.3.6.1"> Entonces la mujer vio que el árbol era bueno para comer , que era atractivo a la vista y que era árbol codiciable para alcanzar sabiduría .
(src)="b.GEN.3.6.2"> Tomó , pues , de su fruto y comió .
(src)="b.GEN.3.6.3"> Y también dio a su marido que estaba con ella , y él comió
(trg)="b.GEN.3.6.1"> Ut li ixk quiril nak li ru li cheß sa xloubal .
(trg)="b.GEN.3.6.2"> Chßinaßus na-iloc ru li cheß .
(trg)="b.GEN.3.6.3"> Ut quixra ru xloubal re nak cuânk chic xnaßleb .
(trg)="b.GEN.3.6.4"> Quixsicß ru li cheß .
(trg)="b.GEN.3.6.5"> Quixlou ut quixqßue ajcuiß re lix bêlom .
(trg)="b.GEN.3.6.6"> Ut chi xcaßbichaleb queßxlou ru li cheß .
(src)="b.GEN.3.7.1"> Y fueron abiertos los ojos de ambos , y se dieron cuenta de que estaban desnudos .
(src)="b.GEN.3.7.2"> Entonces cosieron hojas de higuera , y se hicieron ceñidores
(trg)="b.GEN.3.7.1"> Tojoßnak chi xcaßbichaleb queßxnau chic cßaßru li us ut cßaßru li incßaß us .
(trg)="b.GEN.3.7.2"> Queßxqßue retal nak tßustßûqueb .
(trg)="b.GEN.3.7.3"> Queßxboj xak li cheß higuera xcßabaß chokß rûchileb li rakß .
(trg)="b.GEN.3.7.4"> Ut riqßuin aßan queßxtzßap ribeb .
(src)="b.GEN.3.8.1"> Cuando oyeron la voz de Jehovah Dios que se paseaba en el jardín en el fresco del día , el hombre y su mujer se escondieron de la presencia de Jehovah Dios entre los árboles del jardín
(trg)="b.GEN.3.8.1"> Nak ac x-ecuu chic , queßrabi nak yô chi bêc li Kâcuaß Dios saß xnaßaj li acuîmk .
(trg)="b.GEN.3.8.2"> Li cuînk rochben li rixakil queßxmuk rib chiru li Kâcuaß Dios saß xyânkeb li cheß .
(src)="b.GEN.3.9.1"> Pero Jehovah Dios llamó al hombre y le preguntó : -- ¿Dónde estás tú
(trg)="b.GEN.3.9.1"> Li Kâcuaß Dios quixbok li cuînk ut quixye re : — Adán , ¿ bar cuancat ? —
(src)="b.GEN.3.10.1"> Él respondió : -- Oí tu voz en el jardín y tuve miedo , porque estaba desnudo .
(src)="b.GEN.3.10.2"> Por eso me escondí
(trg)="b.GEN.3.10.1"> Ut laj Adán quichakßoc ut quixye : — Xcuabi nak yôcat chi bêc saß xnaßaj li acuîmk .
(trg)="b.GEN.3.10.2"> Ut xinxucuac xban nak tßustßûquin .
(trg)="b.GEN.3.10.3"> Xinmuk cuib châcuu , chan .
(src)="b.GEN.3.11.1"> Le preguntó Dios : -- ¿Quién te dijo que estabas desnudo ?
(src)="b.GEN.3.11.2"> ¿ Acaso has comido del árbol del que te mandé que no comieses
(trg)="b.GEN.3.11.1"> Li Dios quixye re : — ¿ Ani xyehoc âcue nak tßustßûcat ?
(trg)="b.GEN.3.11.2"> ¿ Ma xalou ru li cheß li xinye âcue nak incßaß tâlou ? chan .
(src)="b.GEN.3.12.1"> El hombre respondió : -- La mujer que me diste por compañera , ella me dio del árbol , y yo comí
(trg)="b.GEN.3.12.1"> Quichakßoc li cuînk ut quixye : — Li ixk li xaqßue chokß cuochben , aßan xqßuehoc cue li ru li cheß .
(trg)="b.GEN.3.12.2"> Ut xinlou , chan .
(src)="b.GEN.3.13.1"> Entonces Jehovah Dios dijo a la mujer : -- ¿Por qué has hecho esto ?
(src)="b.GEN.3.13.2"> La mujer dijo : -- La serpiente me engañó , y comí
(trg)="b.GEN.3.13.1"> Tojoßnak li Kâcuaß Dios quixye re li ixk : — ¿ Cßaßru xabânu ? — Ut quichakßoc li ixk ut quixye : — Li cßantiß xbalakßin cue .
(trg)="b.GEN.3.13.2"> Xban aßan nak xinlou ru li cheß , chan .
(src)="b.GEN.3.14.1"> Entonces Jehovah Dios dijo a la serpiente : -- Porque hiciste esto , serás maldita entre todos los animales domésticos y entre todos los animales del campo .
(src)="b.GEN.3.14.2"> Te arrastrarás sobre tu vientre y comerás polvo todos los días de tu vida
(trg)="b.GEN.3.14.1"> Tojoßnak li Kâcuaß Dios quixye re li cßantiß : — Xban nak xabânu aßin , tzßektânanbilakat chic chiruheb chixjunileb li xul .
(trg)="b.GEN.3.14.2"> Tâjucuqui âcuib ut chiru âsaß chic tatbêk .
(trg)="b.GEN.3.14.3"> Chßochß chic tâlou chi junelic . —
(src)="b.GEN.3.15.1"> Y pondré enemistad entre ti y la mujer , y entre tu descendencia y su descendencia ; ésta te herirá en la cabeza , y tú le herirás en el talón
(trg)="b.GEN.3.15.1"> Li Dios quixye ajcuiß re li cßantiß : — Lâin tinqßue raylal saß êyânk re nak xicß chic têril êrib lâat ut li ixk .
(trg)="b.GEN.3.15.2"> Xicß teßril rib lâ cualal âcßajol riqßuineb li ralal xcßajol li ixk .
(trg)="b.GEN.3.15.3"> Saß junak cutan lâat târahobtesi li rit rok junak reheb li ralal xcßajol li ixk , ut aßan tixpuqßui lâ jolom .
(src)="b.GEN.3.16.1"> A la mujer dijo : -- Aumentaré mucho tu sufrimiento en el embarazo ; con dolor darás a luz a los hijos .
(src)="b.GEN.3.16.2"> Tu deseo te llevará a tu marido , y él se enseñoreará de ti
(trg)="b.GEN.3.16.1"> Ut li Dios quixye re li ixk : — Kßaxal cuißchic nabal li raylal tinqßue saß âbên nak cuânkat chi yaj aj ixk .
(trg)="b.GEN.3.16.2"> Riqßuin raylal teßyoßlâk lâ cocßal .
(trg)="b.GEN.3.16.3"> Ut tâcuaj nak cuânk lâ bêlom âcuiqßuin ut aßan tâtaklânk âcue .
(src)="b.GEN.3.17.1"> Y al hombre dijo : -- Porque obedeciste la voz de tu mujer y comiste del árbol del que te mandé diciendo : " No comas de él " , sea maldita la tierra por tu causa .
(src)="b.GEN.3.17.2"> Con dolor comerás de ella todos los días de tu vida
(trg)="b.GEN.3.17.1"> Ut li Dios quixye re laj Adán : — Xban nak xapâb re lâ cuixakil ut xalou ru li cheß li xinye âcue nak incßaß tâlou , âmâc lâat nak tzßektânanbilak chic li chßochß chi junelic .
(trg)="b.GEN.3.17.2"> Ra sa chic nak tâtau lâ tzacaêmk joß najtil tatcuânk saß ruchichßochß .
(src)="b.GEN.3.18.1"> espinos y cardos te producirá , y comerás plantas del campo
(trg)="b.GEN.3.18.1"> Qßuix ut pim tâêlk chiru li chßochß .
(trg)="b.GEN.3.18.2"> Ut lâat tâtzaca li acuîmk li tâêlk saß li chßochß li tâcßanjela ru .
(src)="b.GEN.3.19.1"> Con el sudor de tu frente comerás el pan hasta que vuelvas a la tierra , pues de ella fuiste tomado .
(src)="b.GEN.3.19.2"> Porque polvo eres y al polvo volverás
(trg)="b.GEN.3.19.1"> Cau tattrabajik ut riqßuin lâ tikob tatcuaßak .
(trg)="b.GEN.3.19.2"> Joßcaßin nak tatcuânk toj retal tatcâmk ut tatsukßîk cuißchic chßochß .
(trg)="b.GEN.3.19.3"> Pacßbil chßochß oquenakat chak ut chßochß ajcuiß tatsukßîk nak tat-osokß , chan li Dios re laj Adán .
(src)="b.GEN.3.20.1"> El hombre llamó el nombre de su mujer Eva , porque ella sería la madre de todos los vivientes
(trg)="b.GEN.3.20.1"> Ut laj Adán quixqßue xEva chokß xcßabaß li rixakil xban nak aßan xbên xnaßeb chixjunil li toj teßyoßlâk .
(src)="b.GEN.3.21.1"> Luego Jehovah Dios hizo vestidos de piel para Adán y para su mujer , y los vistió
(trg)="b.GEN.3.21.1"> Ut li Kâcuaß Dios quixyîb rakß li cuînk ut li ixk riqßuin rix xul ut quixtikibeb .
(src)="b.GEN.3.22.1"> Y Jehovah Dios dijo : -- He aquí que el hombre ha llegado a ser como uno de nosotros , conociendo el bien y el mal .
(src)="b.GEN.3.22.2"> Ahora pues , que no extienda su mano , tome también del árbol de la vida , y coma y viva para siempre
(trg)="b.GEN.3.22.1"> Quixye li Kâcuaß Dios : — Anakcuan li cuînk juntakßêt chic kiqßuin lâo .
(trg)="b.GEN.3.22.2"> Naxnau chic li us ut li incßaß us .
(trg)="b.GEN.3.22.3"> Tento takisi saß li naßajej Edén re nak incßaß tixsicß ut tixlou ru li cheß li naqßuehoc junelic yußam , ut tâcuânk lix yußam chi junelic , chan .
(src)="b.GEN.3.23.1"> Y Jehovah Dios lo arrojó del jardín de Edén , para que labrase la tierra de la que fue tomado
(trg)="b.GEN.3.23.1"> Joßcan nak li Dios quirisiheb saß li naßajej Edén ut quixqßue chixtrabajinquil ru li chßochß li quipaqßueß cuiß.Li Dios quirisiheb li cuînk ut li ixk .
(trg)="b.GEN.3.23.2"> Quixqßueheb li querubines aran saß releb sakße saß li naßajej Edén .
(trg)="b.GEN.3.23.3"> Quixqßueheb saß li oquebâl re li naßajej re nak teßril nak mâ ani tâoc .
(trg)="b.GEN.3.23.4"> Ut quixqßue jun li chßîchß yô xxamlel ut yô xsutinquil rib yalak bar re xrambal ru li be re nak mâ ani tâoc cuan cuiß li cheß li naqßuehoc junelic yußam .
(src)="b.GEN.3.24.1"> Expulsó , pues , al hombre y puso querubines al oriente del jardín de Edén , y una espada incandescente que se movía en toda dirección , para guardar el camino al árbol de la vida
(trg)="b.GEN.3.24.1"> Li Dios quirisiheb li cuînk ut li ixk .
(trg)="b.GEN.3.24.2"> Quixqßueheb li querubines aran saß releb sakße saß li naßajej Edén .
(trg)="b.GEN.3.24.3"> Quixqßueheb saß li oquebâl re li naßajej re nak teßril nak mâ ani tâoc .
(trg)="b.GEN.3.24.4"> Ut quixqßue jun li chßîchß yô xxamlel ut yô xsutinquil rib yalak bar re xrambal ru li be re nak mâ ani tâoc cuan cuiß li cheß li naqßuehoc junelic yußam .
(src)="b.GEN.4.1.1"> El hombre conoció a Eva su mujer , la cual concibió y dio a luz a Caín .
(src)="b.GEN.4.1.2"> Entonces ella dijo : " ¡ He adquirido un varón de parte de Jehovah !
(trg)="b.GEN.4.1.1"> Laj Adán quicuan riqßuin lix Eva .
(trg)="b.GEN.4.1.2"> Ut lix Eva quicana chi yaj aj ixk .
(trg)="b.GEN.4.1.3"> Nak quiyoßla li cßulaßal , aj Caín queßxqßue chokß xcßabaß .
(trg)="b.GEN.4.1.4"> Lix Eva quixye : — Saß xcßabaß li Kâcuaß Dios cuan jun lin chßina al , chan .
(src)="b.GEN.4.2.1"> Después dio a luz a su hermano Abel .
(src)="b.GEN.4.2.2"> Y Abel fue pastor de ovejas , y Caín labrador de la tierra
(trg)="b.GEN.4.2.1"> Chirix aßan quicuan jun chic lix cßulaßal aj Abel xcßabaß .
(trg)="b.GEN.4.2.2"> Laj Abel , aßan aj qßuirisihom carner ut laj Caín , aßan aj acuinel .
(src)="b.GEN.4.3.1"> Aconteció después de un tiempo que Caín trajo , del fruto de la tierra , una ofrenda a Jehovah
(trg)="b.GEN.4.3.1"> Quicuulac xkßehil nak quixqßue lix mayej laj Caín chiru li Kâcuaß Dios .
(trg)="b.GEN.4.3.2"> Lix mayej , aßan ru li racuîmk .
(src)="b.GEN.4.4.1"> Abel también trajo una ofrenda de los primerizos de sus ovejas , lo mejor de ellas .
(src)="b.GEN.4.4.2"> Y Jehovah miró con agrado a Abel y su ofrenda
(trg)="b.GEN.4.4.1"> Ut laj Abel quixqßue ajcuiß chokß xmayej li xbên ral lix carner .
(trg)="b.GEN.4.4.2"> Quixsicß ru li kßaxal châbil saß xyânkeb .
(trg)="b.GEN.4.4.3"> Ut li Kâcuaß Dios quisahoß saß xchßôl riqßuin laj Abel ut quixcßul lix mayej .
(src)="b.GEN.4.5.1"> pero no miró con agrado a Caín ni su ofrenda .
(src)="b.GEN.4.5.2"> Por eso Caín se enfureció mucho , y decayó su semblante
(trg)="b.GEN.4.5.1"> Abanan incßaß quisahoß xchßôl riqßuin laj Caín ut incßaß quixcßul lix mayej .
(trg)="b.GEN.4.5.2"> Cßajoß nak quijoskßoß laj Caín ut quipoß li ru .
(src)="b.GEN.4.6.1"> Entonces Jehovah dijo a Caín : -- ¿Por qué te has enfurecido ?
(src)="b.GEN.4.6.2"> ¿ Por qué ha decaído tu semblante
(trg)="b.GEN.4.6.1"> Ut li Dios quixye : — ¿ Cßaßut nak yô âjoskßil , Caín ?
(trg)="b.GEN.4.6.2"> ¿ Cßaßut nak joskß lâ cuu ?
(src)="b.GEN.4.7.1"> Si haces lo bueno , ¿ no serás enaltecido ?
(src)="b.GEN.4.7.2"> Pero si no haces lo bueno , el pecado está a la puerta y te seducirá ; pero tú debes enseñorearte de él
(trg)="b.GEN.4.7.1"> ¿ Ma incßaß ta biß tâqßuehekß âlokßal cui us tâbânu ?
(trg)="b.GEN.4.7.2"> Cui incßaß us tâbânu , yôcat xqßuebal âcuib chi âlêc ut li mâc tânumtâk saß âbên .
(trg)="b.GEN.4.7.3"> Abanan cuânk raj âcuanquil re nak lâat tatnumtâk saß xbên li mâc , chan li Dios re laj Caín .
(src)="b.GEN.4.8.1"> Caín habló con su hermano Abel .
(src)="b.GEN.4.8.2"> Y sucedió que estando juntos en el campo , Caín se levantó contra su hermano Abel y lo mató
(trg)="b.GEN.4.8.1"> Saß jun li cutan laj Caín quixye re li rîtzßin : — Yoßo saß cßalebâl , chan re .
(trg)="b.GEN.4.8.2"> Ut nak ac cuanqueb saß li cßalebâl laj Caín quixcamsi laj Abel .
(src)="b.GEN.4.9.1"> Entonces Jehovah preguntó a Caín : -- ¿Dónde está tu hermano Abel ?
(src)="b.GEN.4.9.2"> Y respondió : -- No sé .
(src)="b.GEN.4.9.3"> ¿ Soy yo acaso el guarda de mi hermano
(trg)="b.GEN.4.9.1"> Li Dios quixye re laj Caín : — ¿ Bar cuan lâ cuîtzßin ? — Laj Caín quixye : — Incßaß ninnau .
(trg)="b.GEN.4.9.2"> ¿ Ma lâin ta biß aj ilol re li cuîtzßin ? chan .
(src)="b.GEN.4.10.1"> Le preguntó : -- ¿Qué has hecho ?
(src)="b.GEN.4.10.2"> La voz de la sangre de tu hermano clama a mí desde la tierra
(trg)="b.GEN.4.10.1"> Li Dios quixye ajcuiß re : — ¿ Cßaßru xabânu ?
(trg)="b.GEN.4.10.2"> Lix quiqßuel lâ cuîtzßin xahoy chiru chßochß yô chi kßokônc chicuu .
(src)="b.GEN.4.11.1"> Ahora pues , maldito seas tú , lejos de la tierra que abrió su boca para recibir de tu mano la sangre de tu hermano
(trg)="b.GEN.4.11.1"> Anakcuan tzßektânanbilakat xban li chßochß x-ucßac re lix quiqßuel lâ cuîtzßin xacamsi .
(src)="b.GEN.4.12.1"> Cuando trabajes la tierra , ella no te volverá a dar su fuerza .
(src)="b.GEN.4.12.2"> Y serás errante y fugitivo en la tierra
(trg)="b.GEN.4.12.1"> Nak tâtrabaji li chßochß , incßaß chic tâûchînk lâ cuacuîmk .
(trg)="b.GEN.4.12.2"> Tâbeni âcuib saß xbên li ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.4.12.3"> Yalak bar âcue âcuu .
(trg)="b.GEN.4.12.4"> Ut mâ jaruj tathilânk , chan li Dios re .
(src)="b.GEN.4.13.1"> Caín dijo a Jehovah : -- ¡Grande es mi castigo para ser soportado
(trg)="b.GEN.4.13.1"> Ut quixye laj Caín re li Kâcuaß Dios : — Kßaxal ra xtojbal rix li mâc li xinbânu .
(trg)="b.GEN.4.13.2"> Mâmin tincuy .
(src)="b.GEN.4.14.1"> He aquí que me echas hoy de la faz de la tierra , y me esconderé de tu presencia .
(src)="b.GEN.4.14.2"> Seré errante y fugitivo en la tierra , y sucederá que cualquiera que me halle me matará
(trg)="b.GEN.4.14.1"> Xinâcuisi saß li naßajej aßin ut incßaß chic tinâcuil .
(trg)="b.GEN.4.14.2"> Junes xbeninquil cuib aj chic tinbânu saß ruchichßochß .
(trg)="b.GEN.4.14.3"> Ut yalak ani tâtaßok cue , tinixcamsi , chan .
(src)="b.GEN.4.15.1"> Jehovah le respondió : -- No será así .
(src)="b.GEN.4.15.2"> Cualquiera que mate a Caín será castigado siete veces .
(src)="b.GEN.4.15.3"> Entonces Jehovah puso una señal sobre Caín , para que no lo matase cualquiera que lo hallase
(trg)="b.GEN.4.15.1"> Li Dios quixye re : — Li ani tâcamsînk âcue , aßan cuukub sut xtojbal rix lix mâc tinqßue , chan .
(trg)="b.GEN.4.15.2"> Chirix aßan li Dios quixqßue jun li retalil laj Caín re nak yalak ani tâtaßok re incßaß tixcamsi .
(src)="b.GEN.4.16.1"> Así partió Caín de delante de Jehovah , y habitó en la tierra de Nod , al oriente de Edén
(trg)="b.GEN.4.16.1"> Qui-el laj Caín chiru li Kâcuaß Dios .
(trg)="b.GEN.4.16.2"> Ut cô chi cuânc saß jun li naßajej Nod xcßabaß li cuan saß releb sakße re li Edén .
(src)="b.GEN.4.17.1"> Caín conoció a su mujer , y ella concibió y dio a luz a Enoc .
(src)="b.GEN.4.17.2"> Caín edificó una ciudad a la cual llamó según el nombre de su hijo Enoc
(trg)="b.GEN.4.17.1"> Laj Caín quicuan riqßuin li rixakil .
(trg)="b.GEN.4.17.2"> Li ixk aßan quicana chi yaj aj ixk .
(trg)="b.GEN.4.17.3"> Lix cßulaßal li quiyoßla , aj Enoc queßxqßue chokß xcßabaß .
(trg)="b.GEN.4.17.4"> Laj Caín quixyîb jun li tenamit ut Enoc quixqßue chokß xcßabaß li tenamit xban nak aßan xcßabaß li ralal .
(src)="b.GEN.4.18.1"> A Enoc le nació Irad .
(src)="b.GEN.4.18.2"> E Irad engendró a Mejuyael .
(src)="b.GEN.4.18.3"> Mejuyael engendró a Metusael .
(src)="b.GEN.4.18.4"> Y Metusael engendró a Lamec
(trg)="b.GEN.4.18.1"> Laj Enoc quicuan jun ralal aj Irad xcßabaß .
(trg)="b.GEN.4.18.2"> Laj Irad , aßan xyucuaß laj Mehujael ; ut laj Mehujael , aßan xyucuaß laj Metusael ; ut laj Metusael , aßan xyucuaß laj Lamec .
(src)="b.GEN.4.19.1"> Lamec tomó para sí dos mujeres .
(src)="b.GEN.4.19.2"> El nombre de la una fue Ada ; y el nombre de la otra , Zila
(trg)="b.GEN.4.19.1"> Laj Lamec quicuan cuib li rixakil .
(trg)="b.GEN.4.19.2"> Li jun xAda xcßabaß ut li jun chic xZila xcßabaß .
(src)="b.GEN.4.20.1"> Ada dio a luz a Jabal , quien llegó a ser el padre de los que habitan en tiendas y crían ganado
(trg)="b.GEN.4.20.1"> Ut lix Ada quicuan jun lix cßulaßal .
(trg)="b.GEN.4.20.2"> Aj Jabal queßxqßue chokß xcßabaß .
(trg)="b.GEN.4.20.3"> Eb li ralal xcßajol laj Jabal , aßaneb li queßcuan saß eb li muhebâl yîbanbil riqßuin tßicr .
(trg)="b.GEN.4.20.4"> Ut eb aßan aj qßuirisinel xul .