# dje/Zarma.xml.gz
# ro/Romanian.xml.gz
(src)="b.GEN.1.1.1"> Sintina gaa Irikoy na beena da ganda taka .
(trg)="b.GEN.1.1.1"> La început , Dumnezeu a făcut cerurile şi pămîntul .
(src)="b.GEN.1.2.1"> Ganda go mo batama koonu no kaŋ sinda alhaali , hari guusuyaŋo boŋ mo , kala kubay .
(src)="b.GEN.1.2.2"> Irikoy Biya mo goono ga yooje harey boŋ .
(trg)="b.GEN.1.2.1"> Pămîntul era pustiu şi gol ; peste faţa adîncului de ape era întunerec , şi Duhul lui Dumnezeu se mişca pe deasupra apelor .
(src)="b.GEN.1.3.1"> Gaa no Irikoy ne : « Kaari ma te . »
(src)="b.GEN.1.3.2"> Kaaro mo te .
(trg)="b.GEN.1.3.1"> Dumnezeu a zis : , ,Să fie lumină !`` Şi a fost lumină.
(src)="b.GEN.1.4.1"> Irikoy di kaŋ kaaro ga boori , nga mo na kaaro da kuba fay .
(trg)="b.GEN.1.4.1"> Dumnezeu a văzut că lumina era bună ; şi Dumnezeu a despărţit lumina de întunerec .
(src)="b.GEN.1.5.1"> Irikoy ne kaaro se Zaari .
(src)="b.GEN.1.5.2"> Kuba mo , a ne a se Cin .
(src)="b.GEN.1.5.3"> Wiciri kambu te , susubay mo te , jirbi sintina nooya .
(trg)="b.GEN.1.5.1"> Dumnezeu a numit lumina zi , iar întunerecul l -a numit noapte .
(trg)="b.GEN.1.5.2"> Astfel , a fost o seară , şi apoi a fost o dimineaţă : aceasta a fost ziua întîi .
(src)="b.GEN.1.6.1"> Irikoy ne mo : « Batama ma te harey da care game ra hal a ma harey fay da care . »
(trg)="b.GEN.1.6.1"> Dumnezeu a zis : , ,Să fie o întindere între ape , şi ea să despartă apele de ape .``
(src)="b.GEN.1.7.1"> Irikoy na batama te mo , a na harey kaŋ yaŋ go batama cire fay da harey kaŋ yaŋ go batama boŋ .
(src)="b.GEN.1.7.2"> Yaadin mo no te .
(trg)="b.GEN.1.7.1"> Şi Dumnezeu a făcut întinderea , şi ea a despărţit apele cari sînt dedesuptul întinderii de apele cari sînt deasupra întinderii .
(trg)="b.GEN.1.7.2"> Şi aşa a fost .
(src)="b.GEN.1.8.1"> Irikoy na batama maa daŋ ka ne a se Beene .
(src)="b.GEN.1.8.2"> Wiciri kambu te , susubay mo te , jirbi hinkanta nooya .
(trg)="b.GEN.1.8.1"> Dumnezeu a numit întinderea cer .
(trg)="b.GEN.1.8.2"> Astfel , a fost o seară , şi apoi a fost o dimineaţă : aceasta a fost ziua a doua .
(src)="b.GEN.1.9.1"> Irikoy ne : « Beene batama cire harey ma margu nangu folloŋ , ganda laabo mo ma bangay . »
(src)="b.GEN.1.9.2"> Yaadin mo no te .
(trg)="b.GEN.1.9.1"> Dumnezeu a zis : , ,Să se strîngă la un loc apele cari sînt dedesuptul cerului , şi să se arate uscatul !`` Şi aşa a fost.
(src)="b.GEN.1.10.1"> Irikoy na ganda batama maa daŋ Ndunnya .
(src)="b.GEN.1.10.2"> A na harey marganta mo maa daŋ Teeku .
(src)="b.GEN.1.10.3"> Irikoy di kaŋ woodin mo ga boori .
(trg)="b.GEN.1.10.1"> Dumnezeu a numit uscatul pămînt , iar grămada de ape a numit -o mări .
(trg)="b.GEN.1.10.2"> Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun .
(src)="b.GEN.1.11.1"> Irikoy ne : « Subu nda tuuri izey kaŋ ga hay yaŋ mo ma fatta ka fun laabo ra , da tuuri-nyaŋey kaŋ ga izeyaŋ hay , wo kaŋ gonda gure , i afo kulu nga dumo boŋ . »
(src)="b.GEN.1.11.2"> Yaadin mo no laabo te .
(trg)="b.GEN.1.11.1"> Apoi Dumnezeu a zis : , ,Să dea pămîntul verdeaţă , iarbă cu sămînţă , pomi roditori , cari să facă rod după soiul lor şi cari să aibă în ei sămînţa lor pe pămînt .`` Şi aşa a fost.
(src)="b.GEN.1.12.1"> Subu nda tuuri izey kaŋ yaŋ ga hay ngey dumey boŋ binde fatta ka fun laabo ra , ngey nda tuuri-nyaŋey kaŋ ga izeyaŋ hay , kaŋ yaŋ gonda gure , ngey dumey boŋ .
(src)="b.GEN.1.12.2"> Irikoy di kaŋ woodin mo ga boori .
(trg)="b.GEN.1.12.1"> Pămîntul a dat verdeaţă , iarbă cu sămînţă după soiul ei , şi pomi cari fac rod şi cari îşi au sămînţa în ei , după soiul lor .
(trg)="b.GEN.1.12.2"> Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun .
(src)="b.GEN.1.13.1"> Wiciri kambu te , susubay mo te , jirbi hinzanta nooya .
(trg)="b.GEN.1.13.1"> Astfel , a fost o seară , şi apoi a fost o dimineaţă : aceasta a fost ziua a treia .
(src)="b.GEN.1.14.1"> Irikoy ne : « Hayey kaŋ ga kaari ma te beene batama ra , hala fayyaŋ ma te cin da zaari game ra .
(src)="b.GEN.1.14.2"> I ma goro mo alaamayaŋ jiirey da jirbey da alwaatey se .
(trg)="b.GEN.1.14.1"> Dumnezeu a zis : , ,Să fie nişte luminători în întinderea cerului , ca să despartă ziua de noapte ; ei să fie nişte semne cari să arate vremile , zilele şi anii ;
(src)="b.GEN.1.15.1"> I ma goro mo kaariyaŋ beene batama ra , ka te kaari ndunnya se . »
(src)="b.GEN.1.15.2"> Yaadin mo no te .
(trg)="b.GEN.1.15.1"> şi să slujească de luminători în întinderea cerului , ca să lumineze pămîntul .`` Şi aşa a fost.
(src)="b.GEN.1.16.1"> Irikoy na kaari beeri hinka din te , ibambata ma may zaari , ikayna mo ma may cin .
(src)="b.GEN.1.16.2"> A na handariyayzey mo te .
(trg)="b.GEN.1.16.1"> Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători , şi anume : luminătorul cel mai mare ca să stăpînească ziua , şi luminătorul cel mai mic ca să stăpînească noaptea ; a făcut şi stelele .
(src)="b.GEN.1.17.1"> Irikoy n ' i daŋ beene batama ra zama i ma kaari ndunnya boŋ ,
(trg)="b.GEN.1.17.1"> Dumnezeu i -a aşezat în întinderea cerului , ca să lumineze pămîntul ,
(src)="b.GEN.1.18.1"> i ma may cin da zaari , i ma kubay da kaari fay mo .
(src)="b.GEN.1.18.2"> Irikoy di kaŋ woodin mo ga boori .
(trg)="b.GEN.1.18.1"> să stăpînească ziua şi noaptea , şi să despartă lumina de întunerec .
(trg)="b.GEN.1.18.2"> Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun .
(src)="b.GEN.1.19.1"> Wiciri kambu te , susubay mo te , jirbi taacanta nooya .
(trg)="b.GEN.1.19.1"> Astfel , a fost o seară , şi apoi a fost o dimineaţă : aceasta a fost ziua a patra .
(src)="b.GEN.1.20.1"> Irikoy ne : « Harey ma fundikooni boobo hay kaŋ ga yooje , wo kaŋ yaŋ gonda fundi .
(src)="b.GEN.1.20.2"> Curayzey mo ma deesi beene batama ra ndunnya se beene . »
(trg)="b.GEN.1.20.1"> Dumnezeu a zis : , ,Să mişune apele de vieţuitoare , şi să sboare păsări deasupra pămîntului pe întinderea cerului .``
(src)="b.GEN.1.21.1"> Irikoy na teeku ham bambatey mo taka , da fundikooni kulu kaŋ ga yooje , wo kaŋ yaŋ ga nyuturu-nyuturu harey ra , a n ' i taka ngey dumey boŋ .
(src)="b.GEN.1.21.2"> A na curo kulu kaŋ ga deesi mo taka nga dumo boŋ .
(src)="b.GEN.1.21.3"> Irikoy di kaŋ woodin mo ga boori .
(trg)="b.GEN.1.21.1"> Dumnezeu a făcut peştii cei mari şi toate vieţuitoarele cari se mişcă şi de cari mişună apele , după soiurile lor ; a făcut şi orice pasăre înaripată după soiul ei .
(trg)="b.GEN.1.21.2"> Dumnezeu a văzut că erau bune .
(src)="b.GEN.1.22.1"> Irikoy n ' i albarkandi ka ne : « Wa ize boobo hay ka baa ka tonton .
(src)="b.GEN.1.22.2"> Araŋ ma teekoy harey toonandi .
(src)="b.GEN.1.22.3"> Curayzey mo ma baa ka tonton ndunnya ra . »
(trg)="b.GEN.1.22.1"> Dumnezeu le -a binecuvîntat , şi a zis : , ,Creşteţi , înmulţiţi-vă , şi umpleţi apele mărilor ; să se înmulţească şi păsările pe pămînt``.
(src)="b.GEN.1.23.1"> Wiciri kambu te , susubay mo te , jirbi guwanta nooya .
(trg)="b.GEN.1.23.1"> Astfel a fost o seară , şi apoi a fost o dimineaţă : aceasta a fost ziua a cincea .
(src)="b.GEN.1.24.1"> Irikoy ne : « Laabo mo ma baafunayaŋ hay , afo kulu nga dumo boŋ , kwaara almaney da wo kaŋ yaŋ ga ganda biri , da ndunnya ganji hamey ngey dumey boŋ . »
(src)="b.GEN.1.24.2"> Yaadin mo no ka te .
(trg)="b.GEN.1.24.1"> Dumnezeu a zis : , ,Să dea pămîntul vieţuitoare după soiul lor , vite , tîrîtoare şi fiare pămînteşti , după soiul lor .`` Şi aşa a fost.
(src)="b.GEN.1.25.1"> Irikoy na ganji hamey taka ngey dumey boŋ , kwaara almaney mo ngey dumey boŋ , da hay kulu kaŋ ga ganda biri laabo boŋ ngey dumey boŋ .
(src)="b.GEN.1.25.2"> Irikoy di kaŋ woodin mo ga boori .
(trg)="b.GEN.1.25.1"> Dumnezeu a făcut fiarele pămîntului după soiul lor , vitele după soiul lor şi toate tîrîtoarele pămîntului după soiul lor .
(trg)="b.GEN.1.25.2"> Dumnezeu a văzut că erau bune .
(src)="b.GEN.1.26.1"> Woodin banda Irikoy ne : « Iri ma boro te iri alhaalo ra , iri wane himando boŋ .
(src)="b.GEN.1.26.2"> I ma teeku hamey da beene curey da almaney may .
(src)="b.GEN.1.26.3"> I ma ndunnya may , da hay kulu kaŋ ga ganda biri ganda laabo boŋ . »
(trg)="b.GEN.1.26.1"> Apoi Dumnezeu a zis : , ,Să facem om după chipul Nostru , după asemănarea Noastră ; el să stăpînească peste peştii mării , peste păsările cerului , peste vite , peste tot pămîntul şi peste toate tîrîtoarele cari se mişcă pe pămînt .``
(src)="b.GEN.1.27.1"> Irikoy binde na boro taka nga alhaalo boŋ , Irikoy alhaalo ra no a n ' i taka , alboro nda wayboro a n ' i taka .
(trg)="b.GEN.1.27.1"> Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său , l -a făcut după chipul lui Dumnezeu ; parte bărbătească şi parte femeiască i -a făcut .
(src)="b.GEN.1.28.1"> Irikoy n ' i albarkandi mo .
(src)="b.GEN.1.28.2"> Irikoy ne i se : « Araŋ ma ize boobo hay ka baa ka tonton .
(src)="b.GEN.1.28.3"> Araŋ ma ndunnya may mo , araŋ ma teeku hamey may , da beene batama curayzey , da fundikooni kulu kaŋ ga nyooti ndunnya boŋ . »
(trg)="b.GEN.1.28.1"> Dumnezeu i -a binecuvîntat , şi Dumnezeu le -a zis : , ,Creşteţi , înmulţiţi-vă , umpleţi pămîntul , şi supuneţi -l ; şi stăpîniţi peste peştii mării , peste păsările cerului , şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pămînt .``
(src)="b.GEN.1.29.1"> Irikoy ne mo : « Guna , ay n ' araŋ no tuurey kulu kaŋ ga ize hay , kaŋ yaŋ go ndunnya fando kulu boŋ , da tuuri-nya kulu kaŋ ga ize hay mo kaŋ gonda gure .
(src)="b.GEN.1.29.2"> I ga ciya araŋ se ŋwaari .
(trg)="b.GEN.1.29.1"> Şi Dumnezeu a zis : , ,Iată că v ' am dat orice iarbă care face sămînţă şi care este pe faţa întregului pămînt , şi orice pom , care are în el rod cu sămînţă : aceasta să fie hrana voastră .``
(src)="b.GEN.1.30.1"> Alman kulu kaŋ go ndunnya ra , da beene curo kulu , da hay kulu kaŋ ga ganda biri laabo boŋ mo , kaŋ yaŋ ra fundi go , ay na kobto tayo no i se a ma ciya i se ŋwaari . »
(src)="b.GEN.1.30.2"> Yaadin mo no ka te .
(trg)="b.GEN.1.30.1"> Iar tuturor fiarelor pămîntului , tuturor păsărilor cerului , şi tuturor vietăţilor cari se mişcă pe pămînt , cari au în ele o suflare de viaţă , le-am dat ca hrană toată iarba verde .`` Şi aşa a fost.
(src)="b.GEN.1.31.1"> Irikoy na hay kulu kaŋ nga te guna , i go mo , i kulu ga boori gumo .
(src)="b.GEN.1.31.2"> Wiciri kambu te , susubay mo te , jirbi iddanta nooya .
(trg)="b.GEN.1.31.1"> Dumnezeu S ' a uitat la tot ce făcuse ; şi iată că erau foarte bune .
(trg)="b.GEN.1.31.2"> Astfel a fost o seară , şi apoi a fost o dimineaţă : aceasta a fost ziua a şasea .
(src)="b.GEN.2.1.1"> Yaadin no beene da ganda da ngey jama kulu taka ka ban d ' a .
(trg)="b.GEN.2.1.1"> Astfel au fost sfîrşite cerurile şi pămîntul , şi toată oştirea lor .
(src)="b.GEN.2.2.1"> Irikoy na nga goyo kaŋ a te ban zaari iyyanta hane , a fulanzam mo nga goyo kulu kaŋ a te gaa , zaari iyyanta hane .
(trg)="b.GEN.2.2.1"> În ziua a şaptea Dumnezeu Şi -a sfîrşit lucrarea , pe care o făcuse ; şi în ziua a şaptea S ' a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse .
(src)="b.GEN.2.3.1"> Irikoy na zaari iyyanta din albarkandi , a n ' a beerandi mo , zama zaaro din ra no a fulanzam nga goyey kulu gaa , kaŋ a te da wo kaŋ a taka ka ban .
(trg)="b.GEN.2.3.1"> Dumnezeu a binecuvîntat ziua a şaptea şi a sfinţit -o , pentrucă în ziua aceasta S ' a odihnit de toată lucrarea Lui , pe care o zidise şi o făcuse .
(src)="b.GEN.2.4.1"> Woone yaŋ no ga ti beene nda ganda baarey , waato kaŋ i n ' i taka , waato kaŋ Rabbi Irikoy na beene nda ganda te :
(trg)="b.GEN.2.4.1"> Iată istoria cerurilor şi a pămîntului , cînd au fost făcute .
(src)="b.GEN.2.5.1"> Tuuri-nya si no ndunnya ra .
(src)="b.GEN.2.5.2"> Subu mana fatta jina , zama Rabbi Irikoy mana naŋ hari ma kaa , zama boro si no kaŋ ga laabo far .
(trg)="b.GEN.2.5.1"> În ziua cînd a făcut Domnul Dumnezeu un pămînt şi ceruri , nu era încă pe pămînt nici un copăcel de cîmp şi nici o iarbă de pe cîmp nu încolţea încă : fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pămînt şi nu era nici un om ca să lucreze pămîntul .
(src)="b.GEN.2.6.1"> Amma dullu yeeno fo no ga fun ganda ka laabo kulu tayandi .
(trg)="b.GEN.2.6.1"> Ci un abur se ridica de pe pămînt şi uda toată faţa pămîntului .
(src)="b.GEN.2.7.1"> Rabbi Irikoy na alboro te da laabu , a na fundi funsu a niine funey ra .
(src)="b.GEN.2.7.2"> Waato din gaa no albora ciya takahari kaŋ gonda fundi .
(trg)="b.GEN.2.7.1"> Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărîna pămîntului , i -a suflat în nări suflare de viaţă , şi omul s ' a făcut astfel un suflet viu .
(src)="b.GEN.2.8.1"> Woodin banda Rabbi Irikoy na kali fo tilam Eden ra wayna funay haray , a na albora kaŋ a te din daŋ a ra .
(trg)="b.GEN.2.8.1"> Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden , spre răsărit ; şi a pus acolo pe omul pe care -l întocmise .
(src)="b.GEN.2.9.1"> Rabbi Irikoy na tuuri-nya dumi kulu fattandi laabo ra , kaŋ gunayaŋ ga boori , kaŋ yaŋ ŋwaari ga kaan mo .
(src)="b.GEN.2.9.2"> Fundi tuuri-nyaŋo mo fatta Eden kalo bindo ra , da tuuri-nyaŋo kaŋ ga boro no ihanno da ilaalo game ra fayanka .
(trg)="b.GEN.2.9.1"> Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pămînt tot felul de pomi , plăcuţi la vedere şi buni la mîncare , şi pomul vieţii în mijlocul grădinii , şi pomul cunoştinţei binelui şi răului .
(src)="b.GEN.2.10.1"> Isa fo fatta Eden ra ka kalo haŋandi , woodin banda a fay kambe taaci .
(trg)="b.GEN.2.10.1"> Un rîu ieşea din Eden şi uda grădina ; şi de acolo se împărţea şi se făcea patru braţe .
(src)="b.GEN.2.11.1"> Sintinay wano maa Pison , woodin no ka Habila laabo kulu windi , naŋ kaŋ gonda wura .
(trg)="b.GEN.2.11.1"> Numele celui dintîi este Pison ; el înconjoară toată ţara Havila , unde se găseşte aur .
(src)="b.GEN.2.12.1"> Laabo din wura mo , ihanno no .
(src)="b.GEN.2.12.2"> Noodin gonda bidila da oniks * tondi mo .
(trg)="b.GEN.2.12.1"> Aurul din ţara aceasta este bun ; acolo se găseşte şi bedelion şi piatră de onix .
(src)="b.GEN.2.13.1"> Isa hinkanta maa Jihon : nga no ka windi-windi Etiyopi laabo kulu ra .
(trg)="b.GEN.2.13.1"> Numele rîului al doilea este Ghihon ; el înconjoară toată ţara Cuş .
(src)="b.GEN.2.14.1"> Isa hinzanta maa Hiddekel , nga no ga zuru Assiriya laabo se wayna funay haray .
(src)="b.GEN.2.14.2"> Isa taacanta maa Ufratis .
(trg)="b.GEN.2.14.1"> Numele celui de al treilea este Hidechel : el curge la răsăritul Asiriei .
(trg)="b.GEN.2.14.2"> Al patrulea rîu este Eufratul .
(src)="b.GEN.2.15.1"> Rabbi Irikoy na bora sambu ka daŋ Eden kalo ra , a m ' a far , a ma haggoy d ' a mo .
(trg)="b.GEN.2.15.1"> Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l -a aşezat în grădina Edenului , ca s ' o lucreze şi s ' o păzească .
(src)="b.GEN.2.16.1"> Rabbi Irikoy na bora no hin sanni ka ne : « Daahir ni ga hin ka ŋwa tuuri-nyaŋey izey gaa .
(trg)="b.GEN.2.16.1"> Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta : , ,Poţi să mănînci după plăcere din orice pom din grădină ;
(src)="b.GEN.2.17.1"> Amma day ihanno nda ilaalo fayankayaŋ tuuri-nyaŋo , ni ma si ŋwa a gaa , zama zaari kulu kaŋ ni ŋwa woodin gaa , daahir ni ga bu . »
(trg)="b.GEN.2.17.1"> dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănînci , căci în ziua în care vei mînca din el , vei muri negreşit .``
(src)="b.GEN.2.18.1"> Rabbi Irikoy ne : « Alboro mana hagu nda nga fo goray .
(src)="b.GEN.2.18.2"> Ay ga te a se gaako fo kaŋ ga hagu a se . »
(trg)="b.GEN.2.18.1"> Domnul Dumnezeu a zis : , ,Nu este bine ca omul să fie singur ; am să -i fac un ajutor potrivit pentru el .``
(src)="b.GEN.2.19.1"> Rabbi Irikoy jin ka ganji hamey kulu nda beene curey kulu te da laabu .
(src)="b.GEN.2.19.2"> A kand ' ey albora do , nga ma di mate kaŋ no a g ' i ce d ' a .
(src)="b.GEN.2.19.3"> Haŋ kaŋ albora ne fundikooni kulu se mo , yaadin no a maa go .
(trg)="b.GEN.2.19.1"> Domnul Dumnezeu a făcut din pămînt toate fiarele cîmpului şi toate păsările cerului ; şi le -a adus la om , ca să vadă cum are să le numească ; şi orice nume pe care -l dădea omul fiecărei vieţuitoare , acela -i era numele .
(src)="b.GEN.2.20.1"> Albora na maa daŋ kwaara almaney , da beene curey , da ganji hamey kaŋ yaŋ go ganjo ra gaa .
(src)="b.GEN.2.20.2"> Amma hala hõ albora se i mana du gaako kaŋ ga hagu a se .
(trg)="b.GEN.2.20.1"> Şi omul a pus nume tuturor vitelor , păsărilor cerului şi tuturor fiarelor cîmpului ; dar , pentru om , nu s ' a găsit niciun ajutor , care să i se potrivească .
(src)="b.GEN.2.21.1"> Waato din gaa no Rabbi Irikoy na jirbi tiŋo fo taŋ albora gaa , hal a jirbi .
(src)="b.GEN.2.21.2"> A na caraw bir ' ize fo kaa albora gaa , ka ye ka nango daabu nda basi .
(trg)="b.GEN.2.21.1"> Atunci Domnul Dumnezeu a trimes un somn adînc peste om , şi omul a adormit ; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a închis carnea la locul ei .
(src)="b.GEN.2.22.1"> Rabbi Irikoy na wayboro te da caraw biriyo din kaŋ a kaa albora gaa .
(src)="b.GEN.2.22.2"> A kand ' a albora do .
(trg)="b.GEN.2.22.1"> Din coasta pe care o luase din om , Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus -o la om .
(src)="b.GEN.2.23.1"> Waato din no albora ne : « Sohõ woone biri no kaŋ fun ay biriyey ra , basi mo no kaŋ fun ay baso ra .
(src)="b.GEN.2.23.2"> I ga ne a se wayboro , zama alboro gaa no i n ' a kaa . »
(trg)="b.GEN.2.23.1"> Şi omul a zis : , ,Iată în sfîrşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea !
(trg)="b.GEN.2.23.2"> Ea se va numi , femeie , pentrucă a fost luată din om .``
(src)="b.GEN.2.24.1"> Woodin se no alboro ga nga baaba nda nga nya naŋ , ka naagu nga wando gaa , i ga ciya mo gaaham folloŋ .
(trg)="b.GEN.2.24.1"> Deaceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa , şi se va lipi de nevasta sa , şi se vor face un singur trup .
(src)="b.GEN.2.25.1"> Albora da nga wando goro gaa-koonu , haawi mo man ' i di .
(trg)="b.GEN.2.25.1"> Omul şi nevasta lui erau amîndoi goi , şi nu le era ruşine .
(src)="b.GEN.3.1.1"> Amma gondi waani hiila ka bisa almaney kulu kaŋ Rabbi Irikoy te .
(src)="b.GEN.3.1.2"> A ne waybora se : « Haba ? cimi no kaŋ Irikoy ne araŋ ma si ŋwa tuuri-nya kulu gaa kaŋ go kalo ra ? »
(trg)="b.GEN.3.1.1"> Şarpele era mai şiret decît toate fiarele cîmpului pe cari le făcuse Domnul Dumnezeu .
(trg)="b.GEN.3.1.2"> El a zis femeii : , ,Oare a zis Dumnezeu cu adevărat : , ,Să nu mîncaţi din toţi pomii din grădină ?``
(src)="b.GEN.3.2.1"> Waybora tu ka ne a se : « Kalo tuuri-nyaŋey , i yadda iri se iri m ' i ŋwa .
(trg)="b.GEN.3.2.1"> Femeia a răspuns şarpelui : , ,Putem să mîncăm din rodul tuturor pomilor din grădină .``
(src)="b.GEN.3.3.1"> Amma tuuri-nyaŋo kaŋ go kalo bindo ra izey , Irikoy ne : ‹ Araŋ ma s ' i ŋwa , araŋ ma s ' i ham mo , zama araŋ ma si bu se . › »
(trg)="b.GEN.3.3.1"> Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii , Dumnezeu a zis : , ,Să nu mîncaţi din el , şi nici să nu vă atingeţi de el , ca să nu muriţi .``
(src)="b.GEN.3.4.1"> Gondo ne waybora se : « Manti hal araŋ ga bu da cimi no bo !
(trg)="b.GEN.3.4.1"> Atunci şarpele a zis femeii : , ,Hotărît , că nu veţi muri :
(src)="b.GEN.3.5.1"> Zama Irikoy bay zaari kaŋ araŋ ŋwa a gaa , araŋ moy ga feeri hal araŋ ga ciya danga Irikoy cine , ka hari hanno nda hari laalo bay . »
(trg)="b.GEN.3.5.1"> dar Dumnezeu ştie că , în ziua cînd veţi mînca din el , vi se vor deschide ochii , şi veţi fi ca Dumnezeu , cunoscînd binele şi răul``.
(src)="b.GEN.3.6.1"> Waato kaŋ waybora di kaŋ tuuri-nyaŋo ga kaan ŋwaari se , a gunayaŋ ga boori mo gaa , tuuri-nya kaŋ ga beejandi mo no laakal nooyaŋ se , kala waybora kaa a izey ga ka ŋwa .
(src)="b.GEN.3.6.2"> A no nga kurnyo mo se , kaŋ go a jarga , nga mo ŋwa .
(trg)="b.GEN.3.6.1"> Femeia a văzut că pomul era bun de mîncat şi plăcut de privit , şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea .
(trg)="b.GEN.3.6.2"> A luat deci din rodul lui , şi a mîncat ; a dat şi bărbatului ei , care era lîngă ea , şi bărbatul a mîncat şi el .
(src)="b.GEN.3.7.1"> I boro hinka moy fiti .
(src)="b.GEN.3.7.2"> I bay kaŋ ngey go gaa-koonu .
(src)="b.GEN.3.7.3"> I na jeejay * kobtoyaŋ taa care gaa , ka haw ngey cantey gaa .
(trg)="b.GEN.3.7.1"> Atunci li s ' au deschis ochii la amîndoi ; au cunoscut că erau goi , au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut şorţuri din ele .
(src)="b.GEN.3.8.1"> Kal i maa Rabbi Irikoy jinde kaŋ goono ga windi kalo ra wiciri kambu haray .
(src)="b.GEN.3.8.2"> Adamu nda nga wando tugu Irikoy se kalo tuuri-nyaŋey ra .
(trg)="b.GEN.3.8.1"> Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu , care umbla prin grădină în răcoarea zilei : şi omul şi nevasta lui s ' au ascuns de Faţa Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină .
(src)="b.GEN.3.9.1"> Amma Rabbi Irikoy na Adamu ce ka ne a se : « Man no ni go ? »
(trg)="b.GEN.3.9.1"> Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om , şi i -a zis : , ,Unde eşti ?``
(src)="b.GEN.3.10.1"> Albora tu a se ka ne : « Ay maa ni jinda no kalo ra .
(src)="b.GEN.3.10.2"> Ay mo humburu , zama ay go gaa-koonu , woodin se no ay tugu . »
(trg)="b.GEN.3.10.1"> El a răspuns : , ,Ţi-am auzit glasul în grădină ; şi mi -a fost frică , pentrucă eram gol , şi m ' am ascuns .``
(src)="b.GEN.3.11.1"> Rabbi Irikoy mo ne a se : « May ka ci ni se ka ne koonu no ni go ?
(src)="b.GEN.3.11.2"> Ngo , manti tuuri-nyaŋo kaŋ ay ne ni ma si ŋwa gaa no ni ŋwa ? »
(trg)="b.GEN.3.11.1"> Şi Domnul Dumnezeu a zis : , ,Cine ţi -a spus că eşti gol ?
(trg)="b.GEN.3.11.2"> Nu cumva ai mîncat din pomul din care îţi poruncisem să nu mănînci ?``
(src)="b.GEN.3.12.1"> Albora ne : « Waybora kaŋ ni daŋ a ma goro ay banda , nga no k ' ay no tuuri-nyaŋo gaa , ay mo ŋwa . »
(trg)="b.GEN.3.12.1"> Omul a răspuns : , ,Femeia pe care mi-ai dat -o ca să fie lîngă mine , ea mi -a dat din pom şi am mîncat .``
(src)="b.GEN.3.13.1"> Rabbi Irikoy ne waybora se : « Ifo no ni te wo ? »
(src)="b.GEN.3.13.2"> Waybora mo ne : « Gondo no k ' ay darandi , ay mo ŋwa . »
(trg)="b.GEN.3.13.1"> Şi Domnul Dumnezeu a zis femeii : , ,Ce ai făcut ?`` Femeia a răspuns: ,,Şarpele m'a amăgit, şi am mîncat din pom.``
(src)="b.GEN.3.14.1"> Rabbi Irikoy ne gondo se : « Za kaŋ ni na woone te , ay na ni laali kwaara almaney da ganji hamey kulu game ra .
(src)="b.GEN.3.14.2"> Ni gunda boŋ no ni ga dira .
(src)="b.GEN.3.14.3"> Kusa no ni ga ŋwa mo , kala ni fundo me .
(trg)="b.GEN.3.14.1"> Domnul Dumnezeu a zis şarpelui : , ,Fiindcă ai făcut lucrul acesta , blestemat eşti între toate vitele şi între toate fiarele de pe cîmp ; în toate zilele vieţii tale să te tîrăşti pe pîntece , şi să mănînci ţărînă .
(src)="b.GEN.3.15.1"> Ay ga ibaretaray daŋ mo nin da waybora game ra , ni hayyaŋo d ' a hayyaŋo game ra .
(src)="b.GEN.3.15.2"> A ga ni boŋo tutubu , ni mo g ' a maray ce kondo gaa . »
(trg)="b.GEN.3.15.1"> Vrăşmăşie voi pune între tine şi femeie , între sămînţa ta şi sămînţa ei .
(trg)="b.GEN.3.15.2"> Aceasta îţi va zdrobi capul , şi tu îi vei zdrobi călcîiul .``
(src)="b.GEN.3.16.1"> A ne waybora mo se : « Ay ga ni taabandi nda ni te gunde , hay-zaŋay ra no ni ga hay .
(src)="b.GEN.3.16.2"> Ni miila kulu mo ga ye ni kurnyo kambe ra , a ga ni may mo . »
(trg)="b.GEN.3.16.1"> Femeii i -a zis : , ,Voi mări foarte mult suferinţa şi însărcinarea ta ; cu durere vei naşte copii , şi dorinţele tale se vor ţinea după bărbatul tău , iar el va stăpîni peste tine .``
(src)="b.GEN.3.17.1"> A ne Adamu mo se : « Zama ni na ni wande sanni ta , hala ni ŋwa tuuri-nyaŋo gaa kaŋ ay na ni no hin sanni ka ne : ‹ Ni ma si ŋwa a gaa , › A se no i ga laabo laali ni sabbay se .
(src)="b.GEN.3.17.2"> Kala nda ni taabi , gaa no ni ga du ka ŋwaari kaa a ra , ni fundo muudu .
(trg)="b.GEN.3.17.1"> Omului i -a zis : , ,Fiindcă ai ascultat de glasul nevestei tale , şi ai mîncat din pomul despre care îţi poruncisem : , Să nu mănînci deloc din el ,` blestemat este acum pămîntul din pricina ta.
(trg)="b.GEN.3.17.2"> Cu multă trudă să-ţi scoţi hrana din el în toate zilele vieţii tale ;
(src)="b.GEN.3.18.1"> A ga karji nda yo-karjiyaŋ hay ni se .
(src)="b.GEN.3.18.2"> Saajo kobtey mo , ni g ' i ŋwa .
(trg)="b.GEN.3.18.1"> spini şi pălămidă să-ţi dea , şi să mănînci iarba de pe cîmp .
(src)="b.GEN.3.19.1"> Kala nda ni sungay , gaa no ni ga ŋwaari ŋwa , hala hano kaŋ hane ni ga ye ka furo laabo ra , nango kaŋ ay na ni kaa .
(src)="b.GEN.3.19.2"> Zama ni ya laabu no .
(src)="b.GEN.3.19.3"> Ni ga ye ka furo laabo ra mo koyne . »
(trg)="b.GEN.3.19.1"> În sudoarea feţei tale să-ţi mănînci pînea , pînă te vei întoarce în pămînt , căci din el ai fost luat ; căci ţărînă eşti , şi în ţărînă te vei întoarce .``
(src)="b.GEN.3.20.1"> Adamu na nga wando maa daŋ Hawa , zama nga no ga ti boro kulu nya .
(trg)="b.GEN.3.20.1"> Adam a pus nevestei sale numele Eva : căci ea a fost mama tuturor celor vii .
(src)="b.GEN.3.21.1"> Rabbi Irikoy te Adamu nda nga wando se kuuru bankaarayyaŋ , k ' i daabu .
(trg)="b.GEN.3.21.1"> Domnul Dumnezeu a făcut lui Adam şi nevestei lui haine de piele , şi i -a îmbrăcat cu ele .
(src)="b.GEN.3.22.1"> Rabbi Irikoy ne mo : « Guna , albora te danga iri ra afo cine kaŋ a ga ihanno da ilaalo bay .
(src)="b.GEN.3.22.2"> Sohõ binde , a ma si nga kambe salle ka kaa fundi tuuri-nyaŋo gaa , ka ŋwa ka funa hal abada . »
(trg)="b.GEN.3.22.1"> Domnul Dumnezeu a zis : , ,Iată că omul a ajuns ca unul din Noi , cunoscînd binele şi răul .
(trg)="b.GEN.3.22.2"> Să -l împedecăm dar acum ca nu cumva să-şi întindă mîna , să ia şi din pomul vieţii , să mănînce din el , şi să trăiască în veci .``
(src)="b.GEN.3.23.1"> Woodin sabbay se no Rabbi Irikoy n ' a gaaray a ma fun Eden kalo ra , a ma koy ka laabo far , haya kaŋ gaa i n ' a kaa .
(trg)="b.GEN.3.23.1"> Deaceea Domnul Dumnezeu l -a izgonit din grădina Edenului , ca să lucreze pămîntul , din care fusese luat .
(src)="b.GEN.3.24.1"> Yaadin no a na Adamu gaaray d ' a ka ciiti malaykayaŋ * daŋ Eden kalo se wayna funay haray .
(src)="b.GEN.3.24.2"> I gonda takubayaŋ kaŋ ga ciray danga danji , i ga nyaale mo .
(src)="b.GEN.3.24.3"> I ga faara kuray kulu ka fundi tuuri-nyaŋo fonda kosaray .
(trg)="b.GEN.3.24.1"> Astfel a izgonit El pe Adam ; şi la răsăritul grădinii Edenului a pus nişte heruvimi , cari să învîrtească o sabie învăpăiată , ca să păzească drumul care duce la pomul vieţii .
(src)="b.GEN.4.1.1"> Adamu margu nda nga wando Hawa .
(src)="b.GEN.4.1.2"> A te gunde mo ka Kaynu hay .
(src)="b.GEN.4.1.3"> A ne : « Rabbi gaakasinay do no ay du alboro ! »
(trg)="b.GEN.4.1.1"> Adam s ' a împreunat cu nevastă-sa Eva ; ea a rămas însărcinată , şi a născut pe Cain .
(trg)="b.GEN.4.1.2"> Şi a zis : , ,Am căpătat un om cu ajutorul Domnului !``
(src)="b.GEN.4.2.1"> A hay koyne , a kayno Habila .
(src)="b.GEN.4.2.2"> Habila te hawji , amma Kaynu te alfari .
(trg)="b.GEN.4.2.1"> A mai născut şi pe fratele său Abel .
(trg)="b.GEN.4.2.2"> Abel era cioban , iar Cain era plugar .
(src)="b.GEN.4.3.1"> Alwaati fo kaa ka to kaŋ Kaynu kande fari albarka ka sarga Rabbi se .
(trg)="b.GEN.4.3.1"> După o bucată de vreme , Cain a adus Domnului o jertfă de mîncare din roadele pămîntului .
(src)="b.GEN.4.4.1"> Habila mo na alman hay-jine naasoyaŋ wi ka sarga .
(src)="b.GEN.4.4.2"> Rabbi mo na Habila nda nga sarga kulu guna k ' i ta ,
(trg)="b.GEN.4.4.1"> Abel a adus şi el o jertfă de mîncare din oile întîi născute ale turmei lui şi din grăsimea lor .
(trg)="b.GEN.4.4.2"> Domnul a privit cu plăcere spre Abel şi spre jertfa lui ;
(src)="b.GEN.4.5.1"> amma a mana Kaynu nda nga sarga ta .
(src)="b.GEN.4.5.2"> Kala Kaynu futu gumo-gumo , hal a na mo-kuura haw .
(trg)="b.GEN.4.5.1"> dar spre Cain şi spre jertfa lui , n ' a privit cu plăcere .
(trg)="b.GEN.4.5.2"> Cain s ' a mîniat foarte tare , şi i s ' a posomorît faţa .
(src)="b.GEN.4.6.1"> Rabbi ne Kaynu se : « Ifo se no ni futu ?
(src)="b.GEN.4.6.2"> Ifo se mo no ni na mo-kuura haw ?
(trg)="b.GEN.4.6.1"> Şi Domnul a zis lui Cain : , ,Pentruce te-ai mîniat , şi pentruce ţi s ' a posomorît faţa ?
(src)="b.GEN.4.7.1"> Da ni na ihanno te , manti ay ga yadda ?
(src)="b.GEN.4.7.2"> Da mo ni na hari laalo te , zunubi go ga gum fu me gaa .
(src)="b.GEN.4.7.3"> A anniya kulu mo ga ye ni do , amma ma te a se jine boro . »
(trg)="b.GEN.4.7.1"> Nu -i aşa ?
(trg)="b.GEN.4.7.2"> Dacă faci bine , vei fi bine primit ; dar dacă faci rău , păcatul pîndeşte la uşă ; dorinţa lui se ţine după tine , dar tu să -l stăpîneşti .``
(src)="b.GEN.4.8.1"> Alwaato din Kaynu salaŋ nga kayne Habila se , amma kaŋ i go saajo ra , Kaynu kaŋ Habila boŋ k ' a wi .
(trg)="b.GEN.4.8.1"> Însă Cain a zis fratelui său Abel : , ,Haidem să ieşim la cîmp .`` Dar pe cînd erau la cîmp, Cain s'a ridicat împotriva fratelui său Abel, şi l -a omorît.
(src)="b.GEN.4.9.1"> Rabbi ne Kaynu se : « Man gaa ni kayne Habila ? »
(src)="b.GEN.4.9.2"> A ne : « Ay si bay .
(src)="b.GEN.4.9.3"> Wala ay wo ay nya-izo batuko no ? »
(trg)="b.GEN.4.9.1"> Domnul a zis lui Cain : , ,Unde este fratele tău Abel ?`` El a răspuns: ,,Nu ştiu.
(trg)="b.GEN.4.9.2"> Sînt eu păzitorul fratelui meu ?``
(src)="b.GEN.4.10.1"> Rabbi ne : « Ifo no ni te wo ?
(src)="b.GEN.4.10.2"> Ni kayne kuro jinde goono ga fun laabo ra ka hẽ ay gaa .
(trg)="b.GEN.4.10.1"> Şi Dumnezeu a zis : , ,Ce ai făcut ?
(trg)="b.GEN.4.10.2"> Glasul sîngelui fratelui tău strigă din pămînt la Mine .
(src)="b.GEN.4.11.1"> Sohõ binde ni ga laali laabo ra kaŋ na nga me feeri ka ni kayne kuro ta ni kambe ra .
(trg)="b.GEN.4.11.1"> Acum blestemat eşti tu , isgonit din ogorul acesta , care şi -a deschis gura ca să primească din mîna ta sîngele fratelui tău !
(src)="b.GEN.4.12.1"> Da ni n ' a far , a si ni no nga albarka koyne .
(src)="b.GEN.4.12.2"> Ni ga dira ka windi a boŋ nangu kulu yaamo . »
(trg)="b.GEN.4.12.1"> Cînd vei lucra pămîntul , să nu-ţi mai dea bogăţia lui .
(trg)="b.GEN.4.12.2"> Pribeag şi fugar să fii pe pămînt .``
(src)="b.GEN.4.13.1"> Kaynu ne Rabbi se : « Ay alhakko bisa ay hina .
(trg)="b.GEN.4.13.1"> Cain a zis Domnului : , ,Pedeapsa mea e prea mare ca s ' o pot suferi .
(src)="b.GEN.4.14.1"> Guna , ni g ' ay gaaray k ' ay kaa ne laabo ra , ay ga daray ni se mo .
(src)="b.GEN.4.14.2"> Ay ga dira ka windi yaamo ndunnya boŋ .
(src)="b.GEN.4.14.3"> Boro kulu kaŋ di ay mo g ' ay wi . »
(trg)="b.GEN.4.14.1"> Iată că Tu mă izgoneşti azi de pe faţa pămîntului ; eu voi trebui să mă ascund de Faţa Ta , şi să fiu pribeag şi fugar pe pămînt ; şi oricine mă va găsi , mă va omorî .``
(src)="b.GEN.4.15.1"> Rabbi ne a se : « Boro kulu kaŋ na Kaynu wi , ay ga bana bora gaa sorro iyye . »
(src)="b.GEN.4.15.2"> Kala Rabbi na seeda fo daŋ Kaynu gaa , zama boro kaŋ di a ma s ' a wi se .
(trg)="b.GEN.4.15.1"> Domnul i -a zis : , ,Nicidecum ; ci dacă va omorî cineva pe Cain , Cain să fie răzbunat de şeapte ori .`` Şi Domnul a hotărît un semn pentru Cain, ca oricine îl va găsi, să nu -l omoare.
(src)="b.GEN.4.16.1"> Woodin banda Kaynu dira ka mooru Irikoy jine .
(src)="b.GEN.4.16.2"> A koy ka goro laabu fo ra kaŋ se i ga ne Nodu , a go Eden se wayna funay haray .
(trg)="b.GEN.4.16.1"> Apoi , Cain a ieşit din Faţa Domnului , şi a locuit în ţara Nod , la răsărit de Eden .
(src)="b.GEN.4.17.1"> Kaynu margu nda nga wando .
(src)="b.GEN.4.17.2"> A te gunde ka Hanoku hay .
(src)="b.GEN.4.17.3"> Kaynu na kwaara fo sinji ka nga izo maa daŋ a gaa , Hanoku .
(trg)="b.GEN.4.17.1"> Cain s ' a împreunat cu nevastă-sa ; ea a rămas însărcinată şi a născut pe Enoh .
(trg)="b.GEN.4.17.2"> El a început apoi să zidească o cetate , şi a pus acestei cetăţi numele fiului său Enoh .
(src)="b.GEN.4.18.1"> Hanoku na Iradu hay , Iradu mo na Metusayel hay , Metusayel mo na Lameku hay .
(trg)="b.GEN.4.18.1"> Enoh a fost tatăl lui Irad ; Irad a fost tatăl lui Mehuiael ; Mehuiael a fost tatăl lui Metuşael ; şi Metuşael a fost tatăl lui Lameh .
(src)="b.GEN.4.19.1"> Lameku na wande hinka hiiji , afo maa Ada , afa mo maa Zilla .
(trg)="b.GEN.4.19.1"> Lameh şi -a luat două neveste : numele uneia era Ada , şi numele celeilalte era Ţila .
(src)="b.GEN.4.20.1"> Ada no ka Yabal hay .
(src)="b.GEN.4.20.2"> Nga no ga ti kuuru fu ra gorokoy kulu se baaba , kaŋ yaŋ gonda alman .
(trg)="b.GEN.4.20.1"> Ada a născut pe Iabal : el a fost tatăl celor ce locuiesc în corturi şi păzesc vitele .