# bsn/Barasana-NT.xml.gz
# kbh/Camsa-NT.xml.gz
(src)="b.MAT.1.1.1"> Jesús ñacami “ Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶ja mu̶ ” yigu̶ , Dios ĩ cõar ' i , Abraham ñamasir ' i , to yicõari , U̶ju̶ David ñamasir ' i jãnami .
(src)="b.MAT.1.1.2"> Tire mu̶a masisere bojagu̶ ñari , ĩ ñicu̶a vãmere mu̶are gotigu̶agu̶ yaja yu̶ .
(src)="b.MAT.1.1.3"> Ado bajiro vãme cu̶timasiñujarã ĩna :
(trg)="b.MAT.1.1.1"> Quemënga imnamna Jesucristbe bëts taitanga : Jesucristna Rey David y Abrahámbents̈ana ents̈á inamna .
(src)="b.MAT.1.2.1"> Abraham ñamasir ' i macu̶ ñamasiñuju Isaac .
(src)="b.MAT.1.2.2"> Isaac macu̶ ñamasiñuju Jacob .
(src)="b.MAT.1.2.3"> Jacob macu̶ ñamasiñuju Judá .
(src)="b.MAT.1.2.4"> To yicõari , gãjerã ĩ bederã quẽne ñamasiñujarã .
(trg)="b.MAT.1.2.1"> Abraham yojamna Isaacbe taitá ; Isaacna Jacobëbe taitá y Jacob , Judá y chabe cats̈átangbe taitá .
(trg)="b.MAT.1.2.2"> Judá , Fares y Zarabe taitá ; y chatbe mamá Tamar yojamna ; Fares Esrombe taitá y mua Arambe taitá .
(trg)="b.MAT.1.2.3"> Aram Aminadabëbe taitá ; Aminadab Naasonbe taitá y Naasón Salmonbe taitá .
(trg)="b.MAT.1.2.4"> Salmón Boozbe taitá y muabe mamá Rahab yojamna ; Booz Obedbe taitá y muabe mamá Rut yojamna ; y Obedna Isaíbe taitá .
(trg)="b.MAT.1.2.5"> Isaí Rey Davidbe taitá ; David Salomonbe taitá y muabe mamá yojamna chë Uríasbe shema inamná .
(src)="b.MAT.1.7.1"> Salomón macu̶ ñamasiñuju Roboam .
(src)="b.MAT.1.7.2"> Roboam macu̶ ñamasiñuju Ab ' ias .
(src)="b.MAT.1.7.3"> Ab ' ias macu̶ ñamasiñuju Asa .
(trg)="b.MAT.1.7.1"> Salomón Roboambe taitá ; Roboam Abíasbe taitá y Abíasna Asabe taitá ; Asa Josafatbe taitá ; Josafat Jorambe taitá y Joramna Uzíasbe taitá .
(trg)="b.MAT.1.7.2"> Uzías Jotambe taitá , Jotam Acazbe taitá y Acazna Ezequíasbe taitá .
(trg)="b.MAT.1.7.3"> Ezequías Manasesbe taitá ; Manasés Amonbe taitá y Amón Josíasbe taitá .
(trg)="b.MAT.1.7.4"> Josíasna Jeconías y chabe cats̈átangbe taitá yojamna .
(trg)="b.MAT.1.7.5"> Chë Babilonioca ents̈anga chë israelitënga tmojánishëche y choca imojanëtámena ora , Josías chë básenga yojánabamna .
(src)="b.MAT.1.12.1"> Quẽna Jecon ' ias macu̶ ñamasiñuju Salatiel .
(src)="b.MAT.1.12.2"> Salatiel macu̶ ñamasiñuju Zorobabel .
(trg)="b.MAT.1.12.1"> Ya Babilonioca ndutámenënga ora ; Jeconías Salatielbe taitá ; Salatiel Zorobabelbe taitá .
(trg)="b.MAT.1.12.2"> Zorobabel Abiudbe taitá ; Abiud Eliaquimbe taitá y Eliaquimna Azorbe taitá .
(trg)="b.MAT.1.12.3"> Azor Sadocbe taitá ; Sadoc Aquimbe taitá y Aquimna Eliudbe taitá .
(trg)="b.MAT.1.12.4"> Eliud Eleazarbe taitá ; Eleazar Matanbe taitá y Matán Jacobëbe taitá .
(trg)="b.MAT.1.12.5"> Jacob Josebe taitá yojamna y Josena Mariybe boyá .
(trg)="b.MAT.1.12.6"> María Jesusbe mamá , Jesús chë Bëngbe Bëtsabe Uámana Uabuayaná , chë Cristo ca uabainá .
(src)="b.MAT.1.17.1"> Abraham rĩa jãnerabatia , David ĩ ñamasiariaju̶ne ju̶aãmo cõro , gu̶bo babari rãca jẽnituarirãcu̶ ñasu̶omasiñujarã .
(src)="b.MAT.1.17.2"> Abraham macu̶ ñamasiñuju Isaac .
(src)="b.MAT.1.17.3"> Isaac macu̶ ñamasiñuju Jacob .
(src)="b.MAT.1.17.4"> To bajiro mani cõĩaruji vajama , David ĩ ñamasiriajau̶ne ju̶aãmo cõro , gu̶bo babari rãca jẽnituarirãcu̶ ñamasiñujarã ĩna .
(src)="b.MAT.1.17.5"> Tiju̶ bero , quẽna David macu̶ ñamasiñuju Salomón .
(src)="b.MAT.1.17.6"> Salomón macu̶ ñamasiñuju Roboam .
(src)="b.MAT.1.17.7"> To bajiro mani cõĩaruji vajama , Babilonia macaju̶ Israel sitanare ĩna jua vamasiriajau̶ne quẽna ju̶aãmo cõro , gu̶bo babari rãca jẽnituarirãcu̶ ñamasiñujarã ĩna .
(src)="b.MAT.1.17.8"> Jecon ' ias macu̶ ñañuju Salatiel .
(src)="b.MAT.1.17.9"> Salatiel macu̶ ñañuju Zorobabel .
(src)="b.MAT.1.17.10"> To bajiro mani cõĩaruji vajama , “ Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi ” yigu̶ , Dios ĩ cõar ' i ĩ ruyuarirodo ju̶aãmo cõro , gu̶bo babari rãca jẽnituarirãcu̶ ñamasiñujarã quẽna .
(trg)="b.MAT.1.17.1"> Chcasna , Abrahámbents̈ana Davidbentscoñe bnë́tsana canta bëts pamíllanga imojëftsemna .
(trg)="b.MAT.1.17.2"> Davídbents̈ana y chë israelitënga Babilonioca imojanëtamenëntscuana inÿe bnë́tsana canta bëts pamíllanga ; y inÿe bnë́tsana canta bëts pamíllanga chë Israeloca ents̈anga imojanëtamenents̈ana , chë Cristo tojanonÿnántscoñe .
(src)="b.MAT.1.18.1"> “ Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi ” yigu̶ , Dios ĩ cõar ' i , Jesús ĩ ruyuare ado bajiro bajiyuju : Ĩ jaco ñaroco , Mar ' ia vãme cu̶tigo ñañuju so .
(src)="b.MAT.1.18.2"> So manaju̶ ñarocu̶ ñañuju José .
(src)="b.MAT.1.18.3"> Ĩ rãca so ñaroto rĩjoro , Esp ' iritu Santo sore ejacõari , sore macu̶ yiyuju ĩ .
(src)="b.MAT.1.18.4"> Sore ĩ macu̶ yijare , macu̶ sãñagõ ñañuju so .
(trg)="b.MAT.1.18.1"> Jesucristo jónÿnanamna mënts̈á tojanopasá : María tbojans̈buachená Joséftaca jobouamayama , pero cabá ndoñe cánÿiñe ibontsiyena ora , tojanopasá Mariyna ngomamaná yojoquéda chë Uámana Espíritbe obenánaca .
(src)="b.MAT.1.19.1"> José , so manaju̶ ñarocu̶ quẽnagũ̶ ñañuju .
(src)="b.MAT.1.19.2"> To bajiro bajigu̶ ñari , masa ĩaro rĩjoroju̶a bojoneoro so tãmu̶orotire bojabesuju .
(src)="b.MAT.1.19.3"> To bajiri , masa ĩna ajibeto , “ Mu̶re bojabeaja yu̶ ” , sore yiru̶aboayuju .
(trg)="b.MAT.1.19.1"> José , Mariybe boyá , canÿe nÿetsca soyënguiñe ts̈abá jamama bos̈á inamna .
(trg)="b.MAT.1.19.2"> Cha ndoñe yontsebos̈e ents̈angbe delante cha mal jaquédana ; chíyecna tojanjuabó nÿe iytëcana Maríybents̈ana jtsojuánañana .
(src)="b.MAT.1.20.1"> To bajiro tu̶oĩa ĩ cãniatone , ĩ cãjiriaroju̶ Diore moabosagu̶ ángel , ĩre ruyuaĩoñuju .
(src)="b.MAT.1.20.2"> Ruyuaĩocõari , ado bajiro ĩre gotiyuju : — Ajiya José , David ñamasir ' i jãnami .
(src)="b.MAT.1.20.3"> Mar ' iare manajo cu̶tiru̶a güibesa .
(src)="b.MAT.1.20.4"> Esp ' iritu Santo sore ĩ macu̶ yijare , macu̶ sãñagõ ñaamo so .
(trg)="b.MAT.1.20.1"> Y chca yojtsejuabnantscuana , mo otjenayoquëcá canÿe Bëngbe Bëtsabe ángel tbojáninÿe y chana Josébioye tbojaniyana : “ José , Davídbents̈ana ents̈á , ndoñe matenócochinÿenana Maríaftaca jobouamayama , er chë bochántsebomna s̈es̈ona chë Uámana Espíritbe obenánaca cha bochántsebomna .
(src)="b.MAT.1.21.1"> Macu̶ cu̶oru̶ocomo so .
(src)="b.MAT.1.21.2"> Ĩre , Jesús ĩre vãme yiru̶cu̶ja mu̶ .
(src)="b.MAT.1.21.3"> Masa rojose ĩna yise ñajare , Dios ĩ masiriose vaja , vaja yirẽtobosarocu̶ ñaru̶cu̶mi ĩ .
(src)="b.MAT.1.21.4"> To bajiro yirocu̶ ĩ ñajare , Jesús ĩre vãme yiru̶cu̶ja mu̶ — Josére ĩre yiyuju ángel .
(trg)="b.MAT.1.21.1"> María canÿe s̈es̈ona bochántsebomna y cha Jesús ca cochjuabaye .
(trg)="b.MAT.1.21.2"> Chca echantsabaina er cha chabe ents̈anga chëngbe bacna soyënguents̈ana echanjátsebacaye ca ” — chë ángel tbojaniyana .
(src)="b.MAT.1.22.1"> “ Ado bajiro bajiru̶aroja ” Diore gotirẽtobosamasir ' i ĩ yimasire ñajare , to bajiro yiyuju ángel .
(src)="b.MAT.1.22.2"> Ado bajiro yimasiñuju :
(trg)="b.MAT.1.22.1"> Lempe chca tojanochnëngo , cachcá chaotsemnama nts̈amo Bëngbe Bëtsá chabe juabna oyebuambnayëngbiajana tojanayancá .
(trg)="b.MAT.1.22.2"> Chë oyebuambnayá mënts̈á tojánayana :
(src)="b.MAT.1.23.1"> “ Rõmio , ũ̶mu̶a rãca ñabeco , macu̶ sãñagõ ñaru̶ocomo so .
(src)="b.MAT.1.23.2"> To bajiri macu̶ cu̶oru̶ocomo so .
(src)="b.MAT.1.23.3"> ‘ Emanuel ’ ĩre yiru̶arãma masa ” , yimasiñuju Diore gotirẽtobosarimasu̶ .
(src)="b.MAT.1.23.4"> ( “ Mani rãca ñaami Dios ” yire ũni ñaja “ Emanuel ” yirema . )
(trg)="b.MAT.1.23.1"> Chë cabá boyabása nduabuatmá ngomamaná echanjoquéda y canÿe s̈es̈ona boyabásetema bochántsebomna , y cha mochanjuabaye Emanuel ca .
(trg)="b.MAT.1.23.2"> ( Emanuel endayana “ Bëngbe Bëtsá bë́ngaftaca ca ” . )
(src)="b.MAT.1.24.1"> “ Esp ' iritu Santo su̶orine macu̶ sãñaamo ” ángel ĩ yire ñajare , Mar ' iare ĩ ya viju̶ ãmicoasuju José .
(src)="b.MAT.1.24.2"> Macu̶ sãñagõ so ñajare , so rãca ñabetirũgũñuju .
(src)="b.MAT.1.24.3"> So cu̶oro bero , Jesús ĩre vãme yiyuju .
(trg)="b.MAT.1.24.1"> José chë otjénayents̈ana tojanofs̈ená ora , tojanma nts̈amo chë Bëngbe Bëtsabe ángel tbojanmandacá y Maríaftaca tojanobouamá .
(src)="b.MAT.2.1.1"> Judea sita ñarimaca , Belén vãme cu̶ti macaju̶ ruyuayuju ĩ .
(src)="b.MAT.2.1.2"> Ĩ ruyuarirodore ti sita u̶ju̶ , Herodes vãme cu̶tigu̶ ñañuju .
(src)="b.MAT.2.1.3"> Jesús ĩ ruyuaro bero , Jerusalén macaju̶ ejayujarã , muiju ĩ jiadoju̶a vadiriarã , ñocoa ĩna bajisere buerimasa .
(trg)="b.MAT.2.1.1"> Herodes judiëngbe rey yojamna ora , canÿe pueblo Judeoca , Belén ca uabáinents̈e Jesús tojanonÿná .
(trg)="b.MAT.2.1.2"> Chents̈ana , báseftanga , estrellënga uatsjéndayënga , magos ca uabáinënga , canÿe bëts puebloye Jerusalén ca uabáinoye tmojánashjajna .
(trg)="b.MAT.2.1.3"> Chënga tmojánabo shinÿe bocanoye luarëngocana .
(src)="b.MAT.2.2.1"> Ti maca ejacõari , sẽniĩañujarã ĩna : — ¿ Nore ñati jud ' io masa u̶ju̶ ñarocu̶ ruyuar ' ima ?
(src)="b.MAT.2.2.2"> Muiju ĩ jiadoju̶a ñocore ĩabu̶jacõari , “ Toju̶ ruyuagu̶mi ” yirã ñari , ĩre rũ̶cu̶bu̶oroana vadiaja yu̶a — yiyujarã ĩna .
(trg)="b.MAT.2.2.1"> Jerusalenocna chënga , Heródesbioye tmojána y tmojanënoticiá : “ ¿ Ndayents̈e yojtsemna chë judiëngbe rey jtsemnama tojonÿná cha ca ?
(trg)="b.MAT.2.2.2"> Bëngbe luarëngoca shinÿe bocanoye chabe onÿnana estrella fsënjinÿe y as muents̈e cha jaboadórama tifjabo ca . ”
(src)="b.MAT.2.3.1"> To bajiro ĩna sẽniĩacudisere ajicõari , toagu̶ u̶ju̶ , Herodes bu̶to tu̶oĩagüiyuju , “ Ĩju̶a , u̶ju̶ yu̶ ñasere yu̶re ẽmaru̶cu̶mi ” yitu̶oĩagũ̶ ñari .
(src)="b.MAT.2.3.2"> Ĩre bajiro rĩne tu̶oĩañujarã ti macana Jerusalén macana quẽne .
(trg)="b.MAT.2.3.1"> Rey Herodes chca tojanuena ora , corente yojtsenócochinÿena , y nÿetsca chë Jerusalenents̈e oyenë́ngnaca .
(src)="b.MAT.2.4.1"> To bajiro tu̶oĩagũ̶ ñari , paia u̶jarãre , Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare quẽne ĩnare jirẽoñuju Herodes .
(src)="b.MAT.2.4.2"> Ĩna ejaro ĩacõari , ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju ĩ : — “ Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi ” yigu̶ , Dios ĩ cõarocu̶ma , ¿ noju̶ , “ Ruyuaru̶cu̶mi ” yiyujari Dios ocare masa ĩna ucamasire ? — ĩnare yiyuju ĩ .
(trg)="b.MAT.2.4.1"> Chents̈ana chë rey tojánachembo nÿetsca chë judiëngbe bachnangbe amë́ndayënga y chë judiëngbe ley abuátambayënga jenoyeunayëngama .
(trg)="b.MAT.2.4.2"> Mënts̈á tojanatjá : — ¿ Ndayents̈e chë Bëngbe Bëtsabe Uámana Uabuayaná , chë Cristo ca uabainá , jónÿnama ibomna ca ?
(src)="b.MAT.2.5.1"> To bajiro ĩ yisẽniĩarone , ado bajiro ĩre yicu̶diyujarã ĩna : — “ Judea sita Belén vãme cu̶ti macaju̶ ruyuaru̶cu̶mi ” yiucamasiñumi sĩgũ̶ Diore gotirẽtobosarimasu̶ .
(src)="b.MAT.2.5.2"> Ado bajiro yaja ĩ ucamasire :
(trg)="b.MAT.2.5.1"> Chënga tmojanjuá : — Judeoca , Belén pueblents̈e ca .
(trg)="b.MAT.2.5.2"> Bayté entsemna chë Bëngbe Bëtsabe juabna oyebuambnayá Miqueas mënts̈á tojanábema :
(src)="b.MAT.2.6.1"> “ Judea sita ñarimaca Belén vãme cu̶ti maca , jairimaca me ñaboarine , ñamasuri maca ñaru̶aroja ti maca .
(src)="b.MAT.2.6.2"> Ti macagu̶ u̶ju̶ ñamasugũ̶ ruyuaru̶cu̶mi .
(src)="b.MAT.2.6.3"> Ĩ ñaru̶cu̶mi yu̶ yarã Israel sitana u̶ju̶ .
(src)="b.MAT.2.6.4"> Ĩnare quẽnaro ĩatirũ̶nu̶ru̶cu̶mi ĩ , yiyuju Dios ” , yiucare ñaja — ĩre yigotiyujarã Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa .
(trg)="b.MAT.2.6.1"> Y ts̈ëngaftanga , Judeoca Belenents̈e oyenënga , canÿe mandayá ts̈ëngaftangbents̈ana echanjabo .
(trg)="b.MAT.2.6.2"> Cha nÿetsca chë Judeoca mándayëngbiama más uamaná echántsemna , y ats̈be ents̈anga Israeloca echántsanÿena .
(trg)="b.MAT.2.6.3"> Chíyeca ts̈ëngaftangbe pueblo ndoñe nÿe bats̈á uámana pueblo quenátsmëna ca .
(src)="b.MAT.2.7.1"> To ĩna yisere ajicõari , quẽna ñocoa ĩna bajisere buerimasare masa ĩna ajibeto ĩnare jiyuju Herodes .
(src)="b.MAT.2.7.2"> To yicõari , ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju ĩ : — ¿ Divato masu ñoco ruyuasu̶ori ? — ĩnare yisẽniĩañuju .
(trg)="b.MAT.2.7.1"> Chora Herodes iytëcana chë maguënga tojánachembo y cuedádoca tojanatjá ntseco ora chë estrella tmojáninÿama .
(src)="b.MAT.2.8.1"> To yigajano , Belénju̶ ĩnare varotiyuju ĩ : — Vasa .
(src)="b.MAT.2.8.2"> Sũcare , quẽnaro ĩre macama .
(src)="b.MAT.2.8.3"> Ĩre ĩabu̶jacõari , yu̶re gotirã vaba .
(src)="b.MAT.2.8.4"> Yu̶ quẽne ĩre rũ̶cu̶bu̶ogu̶ varu̶ yaja — yiyuju , ĩnare yitogu̶ .
(trg)="b.MAT.2.8.1"> Herodes chë soyënga yojtsetáts̈ëmbo ora , Belenoye chë maguënga tojanichamó , y mënts̈á tojanë́yana : “ Choye motsajna y ts̈abá chë s̈es̈ona s̈mochjánguango .
(trg)="b.MAT.2.8.2"> Chas̈mojínÿena ora , s̈mochjabëuenaye , as áts̈naca chayobená jama chë s̈es̈ona jadórama ca . ”
(src)="b.MAT.2.9.1"> To bajiro ĩ yirotisere ajicõari , ĩ yirore bajirone vasujarã ĩna .
(src)="b.MAT.2.9.2"> To ĩna vatone , muiju jiadoju̶a ñoco , ĩna ĩar ' i , ĩnare rĩjoro cu̶ti vasuju .
(src)="b.MAT.2.9.3"> To bajiva , tujarũ̶gũ̶ñuju , sũca ĩ ñaro veca .
(trg)="b.MAT.2.9.1"> Rey Herodes chë soyënga tojánëyanents̈ana , chë maguënga tmojtsatanoñe .
(trg)="b.MAT.2.9.2"> Chora cachiñe tmojtaninÿe chë chëngbe luarëngoca tmojáninÿe estrella y yojtsanebnatsana chë s̈es̈ona yojtsemnë́ntscoñe .
(trg)="b.MAT.2.9.3"> Chents̈a juatsbuacá chë estrella yojójayiye .
(src)="b.MAT.2.10.1"> Ñoco ĩ tujarũ̶gũ̶sere ĩacõari , bu̶to variquẽna vasujarã ĩna , ñocoa ĩna bajisere buerimasa .
(trg)="b.MAT.2.10.1"> Chë maguënga chë estrella tmojáninÿe orna , corente oyejuayënga imojtsemna .
(src)="b.MAT.2.11.1"> Ñoco ĩ ñaro ẽñeroca ñarivi sãjacõari , ĩna ĩajama , to ñañuju sũca , ĩ jaco rãca .
(src)="b.MAT.2.11.2"> Ĩre ĩacõari , ĩ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetuejayujarã ĩna , ĩre rũ̶cu̶bu̶oquẽnariorã .
(src)="b.MAT.2.11.3"> To bajiro yigajano , ĩna juavarere jãnacõari , oro , quẽnase su̶tise to yicõari , mirra vãme cu̶tisere quẽne ĩre ĩsiñujarã ĩna .
(trg)="b.MAT.2.11.1"> Chë yebnoye tmojánamashjna ora , chë s̈es̈ona tmojáninÿe chabe mamá Maríaftaca .
(trg)="b.MAT.2.11.2"> Chorna , tmojanoshaments̈é y chë s̈es̈onatema tmojanadorá .
(trg)="b.MAT.2.11.3"> Chora chëngbe cajontémënga tmojanëtsë́caca y tmojanats̈tá castellano , incienso y canÿe botamana uanguëts̈e soye , mirra ca uabáiniye .
(src)="b.MAT.2.12.1"> To ĩna yiro bero , ĩna cãjiriaroju̶ , “ Herodes tu̶ tudiabesa .
(src)="b.MAT.2.12.2"> ‘ To ñagũ̶mi sũca ’ yimasibeticõato ĩ ” , ĩnare yiyuju Dios .
(src)="b.MAT.2.12.3"> To bajiri tire masicõari , Jerusalénju̶ vamenane gaje maaju̶ tudicoasujarã ĩna yuja , ĩna ya macaju̶ .
(trg)="b.MAT.2.12.1"> Chents̈ana , mo canÿe otjenayoquëcá Bëngbe Bëtsá chë maguënga tojanabuayená rey Herodesbiajana ndoñe chamondesshëcuanama .
(trg)="b.MAT.2.12.2"> As chënga chents̈ana inÿe benachëjana cachëngbe luarëngoye tmojésanshëcuana .
(src)="b.MAT.2.13.1"> Ñocoa ĩna bajisere buerimasa ĩna tudiato bero , José ĩ cãjiriaroju̶ ĩre ruyuayuju ángel quẽna .
(src)="b.MAT.2.13.2"> Ruyuacõari , ado bajiro ĩre yiyuju : — Yujiya .
(src)="b.MAT.2.13.3"> Sũcare , ĩ jacore quẽne Egiptoju̶ ĩnare ũmato rudiasa mu̶ .
(src)="b.MAT.2.13.4"> Tone ñacõama maji .
(src)="b.MAT.2.13.5"> Mu̶re yu̶ gotiroju̶ tudiaba .
(src)="b.MAT.2.13.6"> Herodes , Jesúre sĩaru̶ ĩre macaru̶cu̶mi — Josére ĩre yiyuju ángel .
(trg)="b.MAT.2.13.1"> Chë maguënga tmojtsatanoñe ora , otjénayoca José canÿe Bëngbe Bëtsabe ángelbioye tbojáninÿe y cha mënts̈á tbojaniyana : “ Motsbaná , chë s̈es̈onatema y chabe mamá mesë́biats̈e y Egiptoye motsachá .
(trg)="b.MAT.2.13.2"> Herodes chë s̈es̈onatema bochanjánguango jtsóbama , chíyeca choca cochtsoquedañe ats̈e chacbochjábuayenantscuana ca . ”
(src)="b.MAT.2.14.1"> To ĩ yijare , yujicõari , Jesúre , ĩ jacore quẽne ñamine Egiptoju̶ ĩnare ũmato rudicoasuju .
(trg)="b.MAT.2.14.1"> As José tojantsbaná , chë s̈es̈onatema y chabe mamá tojesanë́biats̈e y ibeta Egiptó benache tojë́ftsanbocna .
(src)="b.MAT.2.15.1"> Toju̶ ĩna ñatoyene bajirocacoasuju U̶ju̶ Herodes .
(src)="b.MAT.2.15.2"> “ Egipto sitaju̶ yu̶ macu̶ ĩ ñaro ĩre jicõaru̶cu̶ja yu̶ ” , ĩre gotirẽtobosarimasu̶ su̶orine Dios ĩ yimasire ñajare , to bajirone bajiyuju .
(trg)="b.MAT.2.15.1"> Y choca imojtsanomñe Herodes tojanóbanëntscuana .
(trg)="b.MAT.2.15.2"> Chca tojanopasá , cachcá chaotsemnama nts̈amo Bëngbe Bëtsá chabe juabna oyebuambnayabiajana tojanayancá .
(trg)="b.MAT.2.15.3"> Chë oyebuambnayá mënts̈á tojánayana : “ Egiptocana ats̈be uaquiñá sënjanchembo ca . ”
(src)="b.MAT.2.16.1"> Bajirocabecu̶ju̶ , ñocoa ĩna bajisere buerimasa ĩre gotimenane , gaje maaju̶ ĩna tudiarere ajicõari , bu̶to jũnisiniñuju Herodes .
(src)="b.MAT.2.16.2"> To bajiri jũnisinigũ̶ ñari , Belén ñarãre , ti maca tu̶anare rĩamasa ju̶a cũ̶ma tu̶sanare ũ̶mu̶are , to yicõari , ĩna bero ruyuariarãre quẽne sĩarotijeocõañuju .
(src)="b.MAT.2.16.3"> Ñocoa ĩna bajisere buerimasa , “ Ju̶a cũ̶ma tu̶saju̶ ” ĩna yirere ajigu̶ ñari , ĩnare sĩarotiyuju Herodes .
(trg)="b.MAT.2.16.1"> Chë maguënga tmojtsaningñema Herodes tojántats̈ëmbona ora , puerte tbojánetna , y tojanmandá lempe jtsëbáyama base boyabásetemënga uta uata bomnënga y cabá uta uata ndbomnënga , Belén y chë juachañe pueblënguents̈ënga .
(trg)="b.MAT.2.16.2"> Uta uatama cha tojanjuabó , er uta uata yojtsemna chë maguënga chë estrella tmojáninÿama .
(src)="b.MAT.2.17.1"> Raquel ñamasirio so rĩare maigõ , so otimasiriarore bajiro Belén macana ĩna rĩare mairã , ĩna otirotire tu̶oĩacõari , ado bajiro ucamasiñumi Diore gotirẽtobosarimasu̶ Jerem ' ias vãme cu̶tigu̶ :
(trg)="b.MAT.2.17.1"> Nts̈amo chë Bëngbe Bëtsabe juabna oyebuambnayá Jeremías tojanoyebuambacá , cachcá tojanochnëngo :
(src)="b.MAT.2.18.1"> “ Ramá vãme cu̶ti macago so rĩare so tu̶oĩa otise ruyuru̶aroja .
(src)="b.MAT.2.18.2"> Oticõa ñaru̶ocomo so , Raquel vãme cu̶tigo , so rĩare otigo .
(src)="b.MAT.2.18.3"> Gãjerã , ‘ Otibesa ’ sore ĩna yiboajaquẽne , ajibetiru̶ocomo , so rĩa ñamasiboariarãre godocu̶tigo ñari ” , yiucamasiñumi Jerem ' ias .
(trg)="b.MAT.2.18.1"> Ramá ca uabaina pueblents̈e canÿe oyebuambnayana tmojanuena , ngménaca os̈achiyana y becá tsets̈anánaca oyebuambnayana .
(trg)="b.MAT.2.18.2"> Raquel yojamna chabe básengbiama os̈achiyiñe , pero ndoñe yontsebos̈e chamuatebiajuama , chabe básenga ya obanënga causa ca — cha tojanábema .
(src)="b.MAT.2.19.1"> Egiptoju̶ José ĩ ñaro rijacoasuju Herodes .
(src)="b.MAT.2.19.2"> Ĩ rijato bero , José ĩ cãjiriaroju̶re sĩgũ̶ ángel ĩre ruyuaĩoñuju quẽna .
(src)="b.MAT.2.19.3"> To bajicõari , ado bajiro ĩre yiyuju :
(trg)="b.MAT.2.19.1"> José cabá Egiptoca yojtsomñe ora , Herodes tojanóbana .
(trg)="b.MAT.2.19.2"> Chents̈ana , otjénayoca José canÿe Bëngbe Bëtsabe ángelbioye tbojáninÿe y cha mënts̈á tbojaniyana :
(src)="b.MAT.2.20.1"> — ¡ Yujiya !
(src)="b.MAT.2.20.2"> Jesúre , ĩ jacore quẽne Israel sitaju̶ ĩnare ũmato tudiasa .
(src)="b.MAT.2.20.3"> Ĩre sĩaru̶aboacana rijajedicoajama ĩna — Josére ĩre yiyuju ángel .
(trg)="b.MAT.2.20.1"> “ Motsbaná , chë s̈es̈onatema y chabe mamá mesë́biats̈e y Israeloye cochtá .
(trg)="b.MAT.2.20.2"> Chë s̈es̈onatema jóbama bos̈ënga ya obanënga montsemna ca . ”
(src)="b.MAT.2.21.1"> To ĩ yijare , yujicõari , Jesúre , ĩ jacore quẽne Israel sitaju̶ ĩnare ũmato vasuju José .
(trg)="b.MAT.2.21.1"> As José tojantsbaná y chë s̈es̈onatema y chabe mamá Israel luaroye tojtésanëbiats̈e .
(src)="b.MAT.2.22.1"> Maa vacu̶ju̶ , ajiyuju José : “ Herodes ñaboar ' i macu̶ , Arquelao vãme cu̶tigu̶ , ĩ jacu̶re vasoagu̶ Judea sitaju̶ ñañuju ” , yire quetire ajiyuju .
(src)="b.MAT.2.22.2"> Ti quetire ajicõari , güigu̶ ñari , toju̶ varu̶abesuju .
(src)="b.MAT.2.22.3"> To bajiro bajigu̶ne , quẽna toju̶ cãjiriañuju ĩ .
(src)="b.MAT.2.22.4"> Cãjiriacõari , “ Toju̶ yu̶ vajama , quẽnabetoja .
(src)="b.MAT.2.22.5"> Galilea sitaju̶a varu̶cu̶ja yu̶ ” , yitu̶oĩañuju .
(trg)="b.MAT.2.22.1"> Arquelao Judeoca yojanmánda chabe taitá Heródesbe cuentiñe , y José chca tojántats̈ëmbona orna , yojtsauatja choye jama .
(trg)="b.MAT.2.22.2"> Pero otjénayoca Bëngbe Bëtsá Josébioye tbojanbuayená ; chíyeca Josena Galilea ca uabaina luaroye tojána .
(src)="b.MAT.2.23.1"> Galilea sitaju̶ ejacõari , Nazaret vãme cu̶ti macaju̶ ñagũ̶ vasuju .
(src)="b.MAT.2.23.2"> Diore gotirẽtobosarimasa , “ Nazaret macagu̶ ñaru̶cu̶mi ‘ Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi ’ yigu̶ , Dios ĩ cõarocu̶ ” , Jesúre ĩna yiucamasire ñajare , to bajirone bajiyuju .
(trg)="b.MAT.2.23.1"> Choye tojánashjango ora , José tojána canÿe pueblo Nazaret ca uabáinoye chents̈e joyénanama .
(trg)="b.MAT.2.23.2"> Chca tojanochnëngo cachcá chaotsemnama nts̈amo chë Bëngbe Bëtsabe juabna oyebuambnayënga tmojanayancá .
(trg)="b.MAT.2.23.3"> Chënga tmojánayana : “ Nazaretocá ca Jesús mochantsábobaina ca . ”
(src)="b.MAT.3.1.1"> Tirodori bero , Juan Bautista vãme cu̶tigu̶ , Judea sitaju̶ yucú̶ manoju̶ ejayuju .
(trg)="b.MAT.3.1.1"> Chë tempo , Juan chë Ubayaná , ents̈anga ndoyena luaroye Judeoca tojánbocna , Bëngbe Bëtsabe soyëngama jábuayenama .
(src)="b.MAT.3.2.1"> Toju̶ ejacõari , ado bajiro ĩre ajirã ejarãre gotimasiorũgũñuju ĩ : — Yoaro mene ejaru̶cu̶mi “ Rotimu̶orũ̶gõru̶cu̶mi ” yigu̶ , Dios ĩ cõarocu̶ .
(src)="b.MAT.3.2.2"> To bajiri rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari , Dios ĩ bojaseju̶are yi yuya mu̶a — ĩnare yirũgũñuju ĩ .
(trg)="b.MAT.3.2.1"> Mënts̈á cha yojanëtsëtsnaye : “ Bëngbe Bëtsabe amë́ndayana ya echanjóshjango .
(trg)="b.MAT.3.2.2"> Ngménaca s̈mochtenójuaboye ts̈ëngaftangbe bacna soyëngama y chca amana s̈mochtsajbaná y Bëngbe Bëtsabe benache s̈mochtishache ca . ”
(src)="b.MAT.3.3.1"> Ĩne ñañuju , “ Ado bajiro yiru̶cu̶mi ” Diore gotirẽtobosarimasu̶ Isa ' ias vãme cu̶timasir ' i ĩ yiucamasir ' i .
(src)="b.MAT.3.3.2"> Ado bajiro ĩre yiucamasiñuju Isa ' ias : “ Yucú̶ manoju̶ sĩgũ̶ masu̶ ado bajiro goticudirũgũru̶cu̶mi : ‘ Mani u̶ju̶ ejaru̶cu̶mi .
(src)="b.MAT.3.3.3"> To bajiri , rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari , quẽnaseju̶are tu̶oĩaña mu̶a , ĩre yurã ’ yiru̶cu̶mi sĩgũ̶ ” , yiucamasiñuju Isa ' ias , Juan ĩ bajirotire goti rĩjoro yigu̶ .
(trg)="b.MAT.3.3.1"> Juan yojamna canÿa ndabiama chë Bëngbe Bëtsabe juabna oyebuambnayá Isaías mënts̈á tojánayana : Ents̈anga ndoyena luaroca canÿa enduáyebuache : “ Bëngbe Utabná echanjabo ca ; mo nda canÿe benache tojtseprontacá canÿe uámana ents̈á jashjanguama , ts̈ëngaftángnaca cachcá , Bëngbe Utabná jabama ainaniñe ts̈abe juabnë́ngaca s̈mochtseprontana ca ” — cha tojánayana .
(src)="b.MAT.3.4.1"> Camello joane suariaro sãñagũ̶ ñañuju ĩ .
(src)="b.MAT.3.4.2"> To yicõari , vecu̶ gaserone vẽñaricũñuju , ĩ sãñasere .
(src)="b.MAT.3.4.3"> Ñimia ba , to yicõari , beroa ocore idi , yirũgũñuju .
(trg)="b.MAT.3.4.1"> Juanbe ents̈ayá inauapormana camellbe stjënasheca y bobache yojanasnana .
(trg)="b.MAT.3.4.2"> Cha inasaye chapulinatémënga y tjoca tjouangbe méloye .
(src)="b.MAT.3.5.1"> Ĩre ajirã , jãjarã masa ejayujarã .
(src)="b.MAT.3.5.2"> Jerusalén macana , Judea sitana , to yicõari , Jordán vãme cu̶tiya tu̶ana quẽne ejayujarã , ĩre ajirã .
(trg)="b.MAT.3.5.1"> Jerusalenoca ents̈anga , nÿetsca Judea luarents̈a ents̈anga y chë Jordán ca uabaina béjaye béconana oyenënga imojánbocana Juan joyeunayama .
(src)="b.MAT.3.6.1"> To bajiro ĩ gotisere ajirã ñari , “ Rojose mani yisere Dios manire masirioato ” yirã , “ Rojose yirã ñaja yu̶a ” Diore ĩna yigotiro bero , Jordán vãme cu̶tirisaju̶ oco rãca ĩnare bautiza ñañuju Juan .
(trg)="b.MAT.3.6.1"> Bëngbe Bëtsábioye chëngbe bacna soyëngama jaimpáda chents̈ana , Juan chë Jordán béjayiñe chënga yojanëbáyana .
(src)="b.MAT.3.7.1"> To bajiro ĩ yiñarone , fariseo masa , to yicõari saduceo masa quẽne Juan oco rãca ĩ bautizasere bojarã ejayujarã .
(src)="b.MAT.3.7.2"> Ĩna ejasere ĩacõari , ado bajiro ĩnare yiyuju Juan : — Oco rãca mu̶are yu̶ bautizasere bojaboaja mu̶a .
(src)="b.MAT.3.7.3"> Vãtia u̶ju̶ rojose ĩ yirore bajirone rojose yijairã ñaja mu̶a .
(src)="b.MAT.3.7.4"> To bajiro bajirã ñari , “ Rojose yu̶a yise vaja rojose yu̶are yibetiru̶cu̶mi Dios ” yitu̶oĩa vadiboaja mu̶a .
(src)="b.MAT.3.7.5"> ¿ To bajiro mu̶a bajise su̶orine rojose mu̶a tãmu̶orotire masibeatique mu̶a ?
(trg)="b.MAT.3.7.1"> Pero Juan tojáninÿe ba fariseunga y saduceunga cha chaubáyama tmojánama .
(trg)="b.MAT.3.7.2"> Chënga imojamna chë judië́ngbeñe uánatsanënga Bëngbe Bëtsá ndoñe corente ntseyeunanama ; as chora tojanë́yana : “ ¡ Mëts̈cuaye ents̈anga !
(trg)="b.MAT.3.7.3"> ¿ Nda tcmënjáuyana chë echanjóshjango uabouana castigüents̈ana s̈mochjotsbocá ca ?
(src)="b.MAT.3.8.1"> Rojosere yitu̶jacõari , “ Quẽnarã ñaama ” masa mu̶are ĩna yiĩamasirotire yirã , quẽnaseju̶are yirũgũrona ñaja mu̶a .
(trg)="b.MAT.3.8.1"> Bëngbe Bëtsábeñe ndegombre os̈buáchiyënga s̈mochtsemna , as chca chaotsinÿna chë bacna soyënga amana ts̈ëngaftanga ndegombre s̈mojtsajbanama .
(src)="b.MAT.3.9.1"> Ado bajiro yitu̶oĩabesa mu̶a : “ Abraham ñamasir ' i jãnerabatia ñamasurã mani ñajare , rojose mani yise vaja rojose manire yibetiru̶cu̶mi Dios ” yitu̶oĩabesa .
(src)="b.MAT.3.9.2"> Adiari gũ̶tari rãca Abraham jãnerabatiare ĩ godoveoru̶ajama , godoveomasigũ̶mi Dios — ĩnare yiyuju Juan .
(trg)="b.MAT.3.9.1"> Y ndoñe s̈mattsejuabnaye cach ts̈ëngaftangbiama jayanama : ‘ Abrahámbents̈ana ents̈anga fsëndmëna ca ’ .
(trg)="b.MAT.3.9.2"> Er ats̈e s̈cuayana , Bëngbe Bëtsá quem ndëts̈béngacnaca Abrahámbents̈ana ents̈anga nanjábiama .
(src)="b.MAT.3.10.1"> — Oteriayucú̶ri , rica mani yucú̶rire bajiro bajiaja mu̶a .
(src)="b.MAT.3.10.2"> Rica manijare , quẽareacõari , soereariarore bajiro yiru̶cu̶mi Dios .
(src)="b.MAT.3.10.3"> Tire bajirone yiecoru̶arãja mu̶a quẽne , mu̶a tu̶oĩavasoabetijama .
(src)="b.MAT.3.10.4"> ¡ Quẽnase mu̶a yibetire ĩacõari , jeame yatibetimeju̶ mu̶are rearu̶cu̶mi Dios ! — ĩnare yiyuju Juan .
(trg)="b.MAT.3.10.1"> Chë tats̈nía ya entsaprontana chë betiyeshënga tbëtëjëngocana jtseshatë́tsets̈ama .
(trg)="b.MAT.3.10.2"> Ndaye betiye ndoñe tontseshajo , jtseshatëts̈ana y iñoye jtsatmets̈ana .
(trg)="b.MAT.3.10.3"> Ts̈ëngaftangaftácnaca cachcá , ts̈abe soyënga ndoñe s̈montsamëse , Bëngbe Bëtsá cmochanjácastigaye .
(src)="b.MAT.3.11.1"> Gaje vãme ado bajiro gotiyuju Juan : — Yu̶ berore yu̶ rẽtoro masigũ̶ ejaru̶cu̶mi .
(src)="b.MAT.3.11.2"> Ñamasurã rĩne ĩre yibosamasiama , ñamasugũ̶ masu ĩ ñajare .
(src)="b.MAT.3.11.3"> Rojose ĩna yisere yitu̶jacõari , Dios ĩ bojaseju̶are yirãre oco rãca bautizarũgũaja yu̶ .
(src)="b.MAT.3.11.4"> To bajiro yu̶ yirũgũse ti quẽnaboajaquẽne , yu̶ bero ejagu̶ ĩ moaseju̶a quẽnamasucõaru̶aroja .
(src)="b.MAT.3.11.5"> Ĩma , Esp ' iritu Santore cõamasiru̶cu̶mi , masare .
(src)="b.MAT.3.11.6"> Ĩ su̶orine “ Dios ĩ bojabetire yaja yu̶a ” yimasicõari , tu̶oĩavasoaru̶arãma — ĩnare yiyuju Juan .
(trg)="b.MAT.3.11.1"> “ Ndegombre , ats̈na béjayeca cbondubáyana Bëngbe Bëtsabe benache chas̈muatishachama .
(trg)="b.MAT.3.11.2"> Pero chë ats̈be ústonoye echanjabá , ats̈biama más obenana bomná comna , y ats̈e merecido taitsatobuajoñe ni mo chabe shecochëtjonëshe jtsámbañama .
(trg)="b.MAT.3.11.3"> Chë chabe benache aíñe chamojtishachëngbiama Bëngbe Bëtsá echanjama chë echanjabábeyeca , chë Uámana Espíritu chëngbe ainaniñe cháuamashënguama .
(trg)="b.MAT.3.11.4"> Pero chë benache ndoñe chamontishachëngbiamna , Bëngbe Bëtsá echanjama chë echanjabábeyeca , corente castigánënga chamotsemnama , mo iñeshequëcá .
(src)="b.MAT.3.12.1"> Gaje vãme ado bajiro masare gotiyuju Juan : — Yu̶ bero ejagu̶ju̶ama , trigo ajere besegu̶re bajiro yiru̶cu̶mi , masare .
(src)="b.MAT.3.12.2"> To bajiri ti gasere yireacõari , soereariarore bajiro yiru̶cu̶mi , jeame yatibetimeju̶ masare cõagũ̶ , to yicõari , quẽnase cõrone juagu̶re bajiro yiru̶cu̶mi , ĩre ajitirũ̶nu̶rãre juavacu̶ — ĩnare yiyuju Juan .
(trg)="b.MAT.3.12.1"> Canÿe ents̈á chabe mëts̈tá cucuats̈iñe jiyëbana , chabe trigo jtsóbobemana y chë ndoservena shácuanënga jtsejashtsëtsana .
(trg)="b.MAT.3.12.2"> Chabe trigo chë grano uaquëcjnaye tsañe jtsabuájuana , y chë ndoservena shácuanëngna iñoye jtsatmets̈ana .
(trg)="b.MAT.3.12.3"> Cachcá , chë ats̈be ústonoye echanjabana , chë ts̈abe ents̈anga echanjúbuaja , y chë bacna ents̈angna canÿe íñeshiñe echantsacastígaye , y chë iñe ndocna te queochátsfsana ca ” — cha tojanë́yana .
(src)="b.MAT.3.13.1"> Cojorũ̶mu̶ Galilea sitaju̶ ñar ' i , Jordán vãme cu̶tirisaju̶ vasuju Jesús .
(src)="b.MAT.3.13.2"> Juan tu̶ju̶ ejacõari , oco rãca ĩre bautizarotiyuju .
(trg)="b.MAT.3.13.1"> As Jesús , Galileocana tojána Jordán béjayoye , Juan yojtsemnoye , cha chabuábayama .
(src)="b.MAT.3.14.1"> To bajiro ĩre ĩ yiboajaquẽne , oco rãca ĩre bautizaru̶abesuju Juan : — Bajibeaja .
(src)="b.MAT.3.14.2"> No yigu̶ mu̶re bautizamasibecu̶ja yu̶ .
(src)="b.MAT.3.14.3"> Mu̶ju̶a , yu̶ rẽtoro masigũ̶ ñari , oco rãca yu̶re bautizarocu̶ ñaja mu̶ — Jesúre ĩre yiyuju Juan .
(trg)="b.MAT.3.14.1"> Pero Juan ndoñe yontsebos̈e Jesús juabáyama , y mënts̈á tbojaniyana : — Ats̈e s̈ontsemna aca chas̈cuabaye , y ¿ más ats̈e aca cbochjuabaye ca ?
(src)="b.MAT.3.15.1"> To ĩ yisere ajicõari , ado bajiro ĩre yicu̶diyuju Jesús : — Yu̶re oco rãca mu̶ bautizasere bojaami Dios .
(src)="b.MAT.3.15.2"> Ñajediro Dios ĩ rotirore bajiro cu̶diroti ñaja manire — Juanre ĩre yiyuju Jesús .
(src)="b.MAT.3.15.3"> To bajiro ĩ yijare , — Bau̶ .
(src)="b.MAT.3.15.4"> To bajirone bojaroja — ĩre yicu̶dicõari , Jesúre oco rãca ĩre bautizayuju Juan .
(trg)="b.MAT.3.15.1"> Chora Jesús tbojanjuá : — Morna chca chaotsemna .
(trg)="b.MAT.3.15.2"> Entsemna lempe nts̈amo Bëngbe Bëtsá tojamandacá jobedésana ca .
(trg)="b.MAT.3.15.3"> As Juan yojouena Jesús juabáyama .
(src)="b.MAT.3.16.1"> Jesús ĩ majarũ̶gũ̶rirĩmarone ũ̶mu̶agasero soje jãnacoasuju ti .
(src)="b.MAT.3.16.2"> Ti jãnarone , õ vecaju̶ Jesús ĩ ĩamu̶orone , bujare bajigu̶ rujiadicõari , Jesús joere rocajeoyuju Esp ' iritu Santo .
(trg)="b.MAT.3.16.1"> Jesús ya uabainá yojtsemna ora , chë buyeshoicana tojtanshë́bëbocna .
(trg)="b.MAT.3.16.2"> Chorna Jesús tsbanánoye yojontjes̈iye y tojáninÿe chë celoca atëfjniñe y chë Uámana Espíritu mo canÿe palomatemcá chábioye yojtsastjajuana .
(src)="b.MAT.3.17.1"> Jesús joere ĩ rocaejarone , ado bajiro yi ocaruyuyuju õ vecaju̶ : — Yu̶ macu̶ , yu̶ maigũ̶ masu ñaja mu̶ .
(src)="b.MAT.3.17.2"> Mu̶ rãca bu̶to variquẽnaja yu̶ — ĩre yi ocaruyuyuju .
(trg)="b.MAT.3.17.1"> Chora celocana Bëngbe Bëtsá mënts̈á tojánayana : “ Mua ats̈be bonshana uaquiñá endmëna .
(trg)="b.MAT.3.17.2"> Chabiama corente sëntsoyejuá ca . ”
(src)="b.MAT.4.1.1"> Jesús , oco rãca Juanre ĩ bautizarotiro bero , yucú̶ manoju̶ ĩre ũmato vasuju Esp ' iritu Santo , “ Satanás ĩ bojarore bajiro rojose Jesúre ĩre yirotiĩato ” yigu̶ .
(trg)="b.MAT.4.1.1"> Chents̈ana chë Uámana Espíritu ents̈anga ndoyena luaroye Jesús tbojanánatse , as Satanás chauábama cha jisháchichiyama .
(src)="b.MAT.4.2.1"> To bajiri toju̶ , yucú̶ manoju̶ ju̶arã masa cõro ñarirũ̶mu̶ri , ñamiri quẽne tocãrãca ñamirine babecu̶ne ñacõarũgũñuju Jesús .
(src)="b.MAT.4.2.2"> To bajigu̶ ñari , bu̶to ñiorijayuju ĩ yuja .
(trg)="b.MAT.4.2.1"> Chents̈e canta bnë́tsana te y canta bnë́tsana ibeta ntjascá tbojanjétana ; chíyeca chora tbojaneshë́ntsena .
(src)="b.MAT.4.3.1"> To ĩ bajiro ĩacõari , ado bajiro rojose ĩre yirotiĩaboayuju vãtia u̶ju̶ , Satanás : — Dios macu̶ne mu̶ ñajama , adiari gũ̶tarine pan godoveoya mu̶ — ĩre yirotiboayuju , Jesúre .
(trg)="b.MAT.4.3.1"> As Satanás tbojanobobeconá y tbojaniyana : — Aca ndegombre Bëngbe Bëtsabe Uaquiñá tcomnëse , momandá quem ndëts̈benga tandës̈e chaobiama ca .
(src)="b.MAT.4.4.1"> To bajiro Satanás ĩre ĩ yiboajaquẽne , — Yibeaja yu̶ .
(src)="b.MAT.4.4.2"> Dios oca masa ĩna ucamasire ado bajiro gotiaja : “ Bare rĩne ñamasuse me ñaja .
(src)="b.MAT.4.4.3"> Dios ocare mani cu̶diseju̶a ñaja ñamasusema .
(src)="b.MAT.4.4.4"> ‘ Bare ti manijare , rijarearu̶arãja ’ yire ti ñaboajaquẽne , Dios rijarere ĩ bojabetijama , rijabetiru̶arãja .
(src)="b.MAT.4.4.5"> ‘ Caticõa ñato ’ yigu̶ yimasigũ̶ ñaami ĩ ” , yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire — ĩre yiyuju Jesús .
(trg)="b.MAT.4.4.1"> Pero Jesús tbojanjuá : — Bëngbe Bëtsabe uabemana palabrënguiñe mënts̈á endayana : “ Ents̈á nÿe tandë́s̈eca ndoñe vida ntsebomnana , sinó ents̈á endobena jtsiyenana lempe nts̈amo Bëngbe Bëtsá tojayancá tbojtseyeunanëse ca . ”
(src)="b.MAT.4.5.1"> To ĩ yiro bero , Jerusalénju̶ , Dios ĩ beseria maca ñamasuri macaju̶ Jesúre ĩre ũmato vasuju Satanás .
(src)="b.MAT.4.5.2"> To ejacõari , Diore yirũ̶cu̶bu̶oriavi joeju̶ ĩre ũmato mu̶jasuju .
(trg)="b.MAT.4.5.1"> Chents̈ana Satanás , Jerusalén , chë uámana bëts pueblo ca uabáinoye Jesús tbojanánatse , y chë Bëngbe Bëtsabe bëts yebnents̈e chë más tsbanánoca tbojanatsá .
(src)="b.MAT.4.6.1"> To ĩre ũmato mu̶jaejacõari , ado bajiro yiyuju Satanás : — Dios oca masa ĩna ucamasire ado bajiro gotiaja : “ Ĩre moabosarimasa ángel mesare mu̶re coderotiru̶cu̶mi Dios .
(src)="b.MAT.4.6.2"> Mu̶ quediajama , ‘ Gũ̶ta joeju̶ rocajeocõari , ĩ gu̶bo jearomi ’ yirã , mu̶re boca ñiaru̶arãma ĩna ” , yigotiaja Dios oca .
(src)="b.MAT.4.6.3"> To bajiri Dios macu̶ne mu̶ ñajama , adoju̶ne jatiquedi rujiaĩasaque mu̶ — Jesúre yirotiboayuju Satanás .
(trg)="b.MAT.4.6.1"> Chents̈e Satanás mënts̈á tbojaniyana : — Aca ndegombre Bëngbe Bëtsabe Uaquiñá tcomnëse , muents̈ana fshantsoye montsënja , er Bëngbe Bëtsabe uabemana palabrënguiñe endayana : Bëngbe Bëtsá chabe angelënga echanjichamuá , chacmotsinÿenama .
(trg)="b.MAT.4.6.2"> Chënga buacuats̈ë́ngaca cmochanjishache , shecuats̈e ndëts̈beñe ndocá chacondomama ca — cha tbojaniyana .
(src)="b.MAT.4.7.1"> To bajiro ĩ yiboajaquẽne , Jesúju̶ama , ado bajiro ĩre yiyuju : — To bajiro mu̶ yisere cu̶dibeaja yu̶ .
(src)="b.MAT.4.7.2"> “ Dios ĩ yiriarore bajiro yu̶re boca ñiaru̶arãma ángel mesa ” yigu̶ , yu̶ jatiquediĩajama , Dios ĩ bojabetire yigu̶ yigu̶ja yu̶ .
(src)="b.MAT.4.7.3"> Gajeye ado bajiro gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire : “ ‘ Dios , “ Yiru̶cu̶ja ” yiyumi ’ yitu̶oĩacõari , ‘ To bajiro masu yiru̶ yiyujari ’ yimasiru̶arã , mu̶a tu̶oĩarore bajiro mu̶a yiajejama , quẽnabeaja ” , yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire — ĩre yiyuju Jesús , Satanáre .
(trg)="b.MAT.4.7.1"> Chora Jesús tbojanjuá : — Cach Bëngbe Bëtsabe uabemana palabrënguiñe mënts̈á endayana : “ Ndoñe matsbos̈ana acbe Bëtsá chë Utabná bacna soyëngama jacochënguama ca . ”
(src)="b.MAT.4.8.1"> To bajiro ĩ yiro bero , gũ̶tau̶ ũ̶mu̶aricu̶ joeju̶ Jesúre ũmato vasuju Satanás quẽna .
(src)="b.MAT.4.8.2"> Toju̶ ũmato ejacõari , adi macaru̶cu̶ro ñarimacari jediro ĩre ĩojeocõañuju .
(trg)="b.MAT.4.8.1"> Cabana , Satanás tbojanánatse canÿe bëts tjoye y betsco nÿetsca quem luarents̈a amëndayëngbenache y chents̈a nÿetsca uámana soyënga Jesúsbioye tbojaninÿinÿé .
(src)="b.MAT.4.9.1"> Ĩre ĩogajanocõari , ado bajiro ĩre yiyuju Satanás : — Yu̶ rĩjoroju̶a gu̶somuniari tuetucõari , “ Yu̶ u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñaja mu̶ ” yu̶re mu̶ yirũ̶cu̶bu̶ojama , adi sita ñajedirore mu̶re ĩsiru̶cu̶ja yu̶ — Jesúre ĩre yiyuju Satanás .
(trg)="b.MAT.4.9.1"> As Satanás tbojaniyana : — Aca chacojoshëntsaments̈é y chas̈cojadorase , lempe chë soyënga cbochjats̈taye ca .
(src)="b.MAT.4.10.1"> To bajiro ĩ yise ñajare , ado bajiro ĩre cu̶diyuju Jesús : — Vasa mu̶ .
(src)="b.MAT.4.10.2"> Ado bajiro gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire : “ Mani u̶ju̶ Dios sĩgũ̶rene , ‘ Yu̶ u̶ju̶ ñamasugũ̶ ñaja mu̶ ’ ĩre yirũ̶cu̶bu̶ocõari , cu̶diroti ñaja ” , yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire — Satanáre yiyuju Jesús .
(trg)="b.MAT.4.10.1"> Y Jesús tbojanjuá : — ¡ Satanás , áts̈bents̈ana mojuaná !
(trg)="b.MAT.4.10.2"> Bëngbe Bëtsabe uabemana palabrënguiñe mënts̈á endayana : “ Bëngbe Bëtsá cochtsadorana y nÿe cha cochtseservena ca . ”
(src)="b.MAT.4.11.1"> To bajiro Jesús ĩ yisere ajicõari , vacoasuju Satanás yuja .
(src)="b.MAT.4.11.2"> Ĩ vato bero , Jesúre ejarẽmorã ejayujarã ángel mesa .
(trg)="b.MAT.4.11.1"> As Satanás cachcá tbojanonÿá .
(trg)="b.MAT.4.11.2"> Cachora Bëngbe Bëtsábiocana angelotémënga tmojánabo Jesús jtseservénama .
(src)="b.MAT.4.12.1"> “ Tubiberiaviju̶ tubibe ecocoajami Juan ” yise quetire ajicõari , Galilea sitaju̶ tudicoasuju Jesús .
(trg)="b.MAT.4.12.1"> Juan chë Ubayaná cárceloye tmojanëtámiama Jesús tojanuena ora , Galilea luaroye cha tojtaná .
(src)="b.MAT.4.13.1"> To va , ĩ ya maca Nazaret vãme cu̶ti macaju̶ eja , no cõro mene ñaboa , Capernaum vãme cu̶ti macaju̶ ñagũ̶ vasuju .
(src)="b.MAT.4.13.2"> Ti maca ñañuju u̶tabu̶cu̶ra Galilea vãme cu̶tira tu̶ju̶ , Zabulón sita , to yicõari , Neftal ' i sita tu̶ ñarimaca .
(trg)="b.MAT.4.13.1"> Pero ndoñe tonjanoquedá Nazaret pueblents̈e , sinó Capernaumoca , uafjajónaye tsachañe ; choye tojána joyénanama , chë uámana bëts taitata Zabulón y Neftalibe luariñe .
(src)="b.MAT.4.14.1"> Ti macaju̶ Jesús ĩ ñajama , Diore gotirẽtobosarimasu̶ Isa ' ias vãme cu̶timasir ' i , ado bajiro ĩ yiucamasire ñari , bajiyuju :
(trg)="b.MAT.4.14.1"> Chca tojanochnëngo , cachcá chaotsemnama nts̈amo chë Bëngbe Bëtsabe juabna oyebuambnayá Isaías tojanayancá .
(trg)="b.MAT.4.14.2"> Isaías tojánayana :
(src)="b.MAT.4.15.1"> “ Jordán vãme cu̶tirisa jodeju̶ Galilea vãme cu̶tira ñaja .
(src)="b.MAT.4.15.2"> Tira tu̶re ñaja Zabulón sita , to yicõari Neftal ' i sita .
(src)="b.MAT.4.15.3"> Ti sitaju̶re jud ' io masa me ñaama , Diore masimena .
(src)="b.MAT.4.15.4"> Ĩnare gotimasiocõari , rojose ĩna tãmu̶oborotire ĩnare yirẽtobosarocu̶re cõaru̶cu̶mi Dios , ĩ bojarore bajiro ‘ Quẽnaro yirã ñato ’ yigu̶ ” , yiucamasiñumi Isa ' ias .
(src)="b.MAT.4.15.5"> To bajiro ĩ yiucamasiriarore bajirone , ti sitaju̶ ejayuju Jesús .
(trg)="b.MAT.4.15.1"> Zabulón y Neftalibe luare , Jordán béjaye chenguánoica , uafjajónaye tsachañe ; Galilea luariñe , ndoñe judío ents̈anga oyenents̈e .
(src)="b.MAT.4.17.1"> Ti sitaju̶ ejacõari , Dios ocare , ado bajise masare gotimasiocudisu̶oyuju Jesús : — Diore rotibosarocu̶ , ĩ rotisu̶oroti mojoroaca ru̶yaja .
(src)="b.MAT.4.17.2"> U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama , rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari , yu̶re ajitirũ̶nu̶ña — masare yigotimasiocudisu̶oyuju ĩ .
(trg)="b.MAT.4.17.1"> Cach orscana Jesús tojanonts̈é ents̈anga jábuayenama : “ Bëngbe Bëtsabe amë́ndayana ya echanjóshjango .
(trg)="b.MAT.4.17.2"> Ngménaca s̈mochtenójuaboye ts̈ëngaftangbe bacna soyëngama y chca amana s̈mochtsajbaná ca . ”
(src)="b.MAT.4.18.1"> Cojorũ̶mu̶ , u̶tabu̶cu̶ra Galilea vãme cu̶tira tu̶ju̶ vacudigu̶ vasuju Jesús .
(src)="b.MAT.4.18.2"> To vacu̶ju̶ , ĩañuju , Simón vãme cu̶tigu̶re , bero Pedro vãme cu̶tirocu̶re , ĩ bedi Andrére quẽne .
(src)="b.MAT.4.18.3"> Vai sĩarimasa ñañujarã ĩna .
(src)="b.MAT.4.18.4"> Bajiyucu̶rire rearoderuu yiñañujarã ĩna .
(trg)="b.MAT.4.18.1"> Canÿe te , Jesús chë Galilea uafjajónaye tsachajana yojtsaye y ndeolpe uta boyabásata tojanÿe : canÿa yojamna Simón , chë Pedro cánaca uabainá , y chabe uabentsá Andrés .
(trg)="b.MAT.4.18.2"> Chatna atarraiëshangá ibnetsashbuétsets̈añe , er beonga ashebuánayata ibnamna .
(src)="b.MAT.4.19.1"> Ĩna tu̶ ejacõari , ado bajiro yiyuju Jesús : — Yu̶ rãca vayá .
(src)="b.MAT.4.19.2"> Yucu̶rema mu̶a vai vejese ũnirene masa yu̶re ĩna ajitirũ̶nu̶rotire gotimasiobosarimasa ñaru̶arãja mu̶a — ĩnare yiyuju Jesús .
(trg)="b.MAT.4.19.1"> Jesús tojanë́yana : “ Ats̈eftaca mabata ; ats̈e cbochanjábiama Bëngbe Bëtsabiama ents̈anga anguayata , y morscana nÿe beonga ashebuánayata ya ndoñe ques̈ochátsmëna ca . ”
(src)="b.MAT.4.20.1"> To ĩ yirirĩmarone , ĩna bajiyucu̶rire cũ , ĩre su̶yacoasujarã .
(trg)="b.MAT.4.20.1"> Cachora chatbe atarraiëshangá cachcá tbojésanaboshjuana y Jesús tmojanasto .
(src)="b.MAT.4.21.1"> To yi varũtu vacu̶ne , gãjerã ju̶arã ñarãre ĩnare jiyuju Jesús .
(src)="b.MAT.4.21.2"> Ĩna ñañujarã Santiago , ĩ bedi Juan rãca .
(src)="b.MAT.4.21.3"> Ĩna jacu̶ Zebedeo rãca cũmuaju̶ ĩna bajiyucu̶rire siaquẽno sãñañujarã .
(trg)="b.MAT.4.21.1"> Y más chcoye , Jesús inÿe uta cats̈átata tojánanÿe : Santiago y Juan , chë Zebedeobe uaquiñata .
(trg)="b.MAT.4.21.2"> Chata ibojtsomñe canÿe barquë́shañe , chatbe taitáftaca , chëngbe atarraiëshangá atapórmayiñe .
(trg)="b.MAT.4.21.3"> Jesús tojánachembo ,
(src)="b.MAT.4.22.1"> To ĩ yisere ajicõarãju̶ma , ĩna jacu̶re , to yicõari ĩna cũmuare quẽne vaveocoasujarã , Jesúre su̶yana .
(trg)="b.MAT.4.22.1"> y cachora chë barquë́sha tbojésanaboshjona , chë taitá cachents̈e imojéseboshjona y Jesús tmojanasto .
(src)="b.MAT.4.23.1"> Galilea sitaju̶ gotimasiocudiyuju Jesús .
(src)="b.MAT.4.23.2"> Tocãrãca macarirene Dios ocare ĩna bueriviriju̶ sãjaejacõari , oca quẽnasere masare ĩnare gotimasioñuju .
(src)="b.MAT.4.23.3"> “ U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mu̶a ñaru̶ajama , rojose mu̶a yisere yitu̶jacõari , yu̶re ajitirũ̶nu̶ña ” , ĩnare yigotimasioñuju .
(src)="b.MAT.4.23.4"> To yicõari , rijaye cu̶tirãre ĩnare catioyuju .
(trg)="b.MAT.4.23.1"> Jesús nÿets Galilea luarëjana yojánana , chents̈e judiëngbe enefjuana yebnënguenache abuátambaye .
(trg)="b.MAT.4.23.2"> Chë ts̈abe noticiënga Bëngbe Bëtsabe amë́ndayama ents̈anga yojanabuayiyná y nÿetsca s̈ocanëngama y tsets̈anëngama yojánashnaye .
(src)="b.MAT.4.24.1"> To bajiri Jesús rijarãre ĩ catiosere masa ĩna gotibatojare , Siria sitana quẽne tire ajicõari , rijaye cu̶tirãre juaejayujarã , “ Jesús ĩnare catiato ” yirã .
(src)="b.MAT.4.24.2"> Ĩna u̶su̶riju̶ vãtia sãñarãre quẽne juaejayujarã , “ Vãtiare bureato Jesús ” yirã .
(src)="b.MAT.4.24.3"> Rijaquedirãre , to yicõari , micarãre quẽne juaejayujarã , Jesúre catiorotirã .
(src)="b.MAT.4.24.4"> Ĩna ñaro cõrone ĩnare catioyuju .
(trg)="b.MAT.4.24.1"> Nÿets Siria luarëjana ents̈anga cha imojtsebáyana .
(trg)="b.MAT.4.24.2"> As ents̈anga nÿetsca s̈ocana bomnënga Jesúsbioye imojtsënachaye : s̈oquënga y tsets̈anana bomnënga , bacna bayëjbe juabna uambayënga , ataque osháchichanënga y jama ndobenënga .
(trg)="b.MAT.4.24.3"> Jesús nÿetscanga yojánashnaye .
(src)="b.MAT.4.25.1"> Jesús ĩ vacudiro cõrone , jãjarã masa ĩre su̶yajojicõañujarã .
(src)="b.MAT.4.25.2"> Galilea sitana , Decápolis macana , Jerusalén macana , Judea sitana , to yicõari , Jordán vãme cu̶tirisa gajejacatu̶ana quẽne ĩre su̶yarũgũñujarã ĩna .
(trg)="b.MAT.4.25.1"> Mallajta ents̈anga Galileocana , Decápolis luarocana , Jerusalenocana , Judeocana y chë Jordán béjaye chenguanoicana Jesús imojústona .
(src)="b.MAT.5.1.1"> Jãjarã masa ĩna ñasere ĩacõari , buroju̶ majaejayuju .
(src)="b.MAT.5.1.2"> To ĩ bajirone , ĩ buerã ĩ tu̶ rẽjañujarã .
(src)="b.MAT.5.1.3"> Ĩna ejaro ĩacõari , ado bajiro ĩnare gotimasiosu̶oyuju Jesús : — “ Masimena ñari , mu̶ ejarẽmose bu̶to bojaja yu̶a ” , Diore ĩre yisẽnirũgũrãma , ĩ yarã ñarãma .
(src)="b.MAT.5.1.4"> To bajiri , rojose tãmu̶oboarine , Dios tu̶ju̶ variquẽnarona ñarãma .
(trg)="b.MAT.5.1.1"> Jesús chë mallajta ents̈anga tojánanÿe ora , batsjoye tojántsjua y tojanótbema .
(trg)="b.MAT.5.1.2"> Chabe ústonënga tmojanobobeconá y
(src)="b.MAT.5.4.1"> Yucu̶rire Dios ĩ bojabetire yicõari , tu̶oĩasu̶tiritiñarã quẽne , variquẽnarona ñarãma , beroju̶ ĩna tu̶oĩasu̶tiritisere Dios ĩnare ĩ yirẽtobosaroti ti ñajare .
(trg)="b.MAT.5.4.1"> “ Puerte oyejuayënga mochántsemna chë mondbétsos̈achiyënga ; chënga Bëngbe Bëtsá entsëjabuáchana ngménaca ndoñe chamondë́tsemnama .
(src)="b.MAT.5.5.1"> “ Masimena ñaja yu̶a ” yirã , Dios ĩ ejarẽmosere sẽnirũgũrã ñari , Dios ĩ goticatore bajirone variquẽnaru̶arãma , adi macaru̶cu̶roana u̶jarã ĩna ñarotire Dios ĩnare ĩ yirẽtobosaroti ñajare .
(trg)="b.MAT.5.5.1"> “ Puerte oyejuayënga mochántsemna chë uámanënga ndoñe mondbétsenobiamnayënga , er chënga mo chëngbe otocana soycá quem luare mochanjóyëngacñe .
(src)="b.MAT.5.6.1"> Gajeye rẽtoro Dios ĩ bojasere yiru̶a tu̶oĩarã quẽne , variquẽnarona ñarãma , “ Yu̶ bojasere yivariquẽnato ” yigu̶ , Dios , ĩnare ĩ ejarẽmose ti ñajare .
(trg)="b.MAT.5.6.1"> “ Puerte oyejuayënga mochántsemna chë nÿetsca soyënguiñe ts̈abá jamama bos̈ënga .
(trg)="b.MAT.5.6.2"> Chëngbe bos̈ana entsemna mo chë oshëntsiyá y uajuendayabe bos̈ancá .
(trg)="b.MAT.5.6.3"> Chë nÿetsca soyënguiñe ts̈abá jamama bos̈ënga mochanjobenaye jëftsinÿana lempe nts̈amo tmojtsebos̈cá .
(src)="b.MAT.5.7.1"> Gãjerãre ĩamaicõari , quẽnaro yirã quẽne , variquẽnaru̶arãma , Dios quẽne , ĩnare ĩamaicõari , quẽnaro ĩ yiroti ti ñajare .
(trg)="b.MAT.5.7.1"> “ Puerte oyejuayënga mochántsemna chë ínÿengbiama ongmiayënga , er Bëngbe Bëtsá chëngbiama bochanjóngmia .
(src)="b.MAT.5.8.1"> Dios ĩ bojarore bajiro rĩne quẽnase tu̶oĩarã variquẽnarãma ĩna quẽne , beroju̶ Diore ĩarona ñari .
(trg)="b.MAT.5.8.1"> “ Puerte oyejuayënga mochántsemna chë nÿe ts̈abe juabnënga ainaniñe bomnënga ; chënga Bëngbe Bëtsá mochanjinÿe .
(src)="b.MAT.5.9.1"> Quẽnaro ñarotire oca quẽnorã quẽne , variquẽnaru̶arãma , “ Yu̶ rĩa ñaama ” Dios ĩ yiĩarona ñari .
(trg)="b.MAT.5.9.1"> “ Puerte oyejuayënga mochántsemna chë nÿetscanga natjë́mbana chamotsiyenama amënga , er chënga Bëngbe Bëtsabe básenga ca mochantsabaina .
(src)="b.MAT.5.10.1"> Dios ĩ rotirore bajirone ĩna yise su̶orine gãjerãju̶a rojose ĩnare ĩna yiboajaquẽne , variquẽnaru̶arãma , U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã ñari .
(trg)="b.MAT.5.10.1"> “ Puerte oyejuayënga mochántsemna chë ínÿenga tmojama chamotsesufrínënga , nts̈amo Bëngbe Bëtsá yobos̈cá bétsamama ; chca ents̈anga mochántsemna chë Bëngbe Bëtsabe amë́ndayoca mochtsiyenënga .
(src)="b.MAT.5.11.1"> Yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶se su̶orine gãjerã mu̶are ajatud ' icõari , “ Rojorã ñaama ” mu̶are ĩna yisocaboajaquẽne , variquẽnaru̶arãja mu̶a .
(trg)="b.MAT.5.11.1"> “ Puerte oyejuayënga ts̈ëngaftanga s̈mochtsemna , ents̈anga chacmojoyánguango y chacmojtsë́camena ora y nÿetscna soyë́ngaca chacmojtsëbuayatsenaye ora , ats̈be ústonënga bétsemnama .
(src)="b.MAT.5.12.1"> To bajiro mu̶are ĩna yiboajaquẽne , bu̶to variquẽnaña mu̶a , “ Beroju̶ Dios tu̶ju̶ ejarã , quẽnase bu̶jaru̶arãja ” yimasirã ñari .
(src)="b.MAT.5.12.2"> Mu̶a rĩjoroana , Diore gotirẽtobosamasiriarãre quẽne , rojose mu̶are ĩna yirore bajirone ĩnare quẽne rojose yimasiñujarã masa — ĩnare yiyuju Jesús .
(trg)="b.MAT.5.12.1"> Móyejuanga , puerte móyejuanga , ts̈ëngaftanga celoca becá s̈mochanjóyëngacñe .
(trg)="b.MAT.5.12.2"> Er nts̈amo ents̈anga ts̈ëngaftanga cmë́camena , cachcá chë Bëngbe Bëtsabe juabna oyebuambnayë́ngbioye , chë ts̈ëngaftangbe natsana monjaniyenë́ngbioye ents̈anga monjanë́camena ca ” — Jesús tojánayana .
(src)="b.MAT.5.13.1"> Quẽna ado bajiro ĩ buerãre ĩnare gotiyuju Jesús : — Moa ñaja bare sãre .
(src)="b.MAT.5.13.2"> Mu̶a barotire vaibu̶cu̶ rii catisere cũrãma , moa turãja mu̶a , “ Boarobe ” yirã .
(src)="b.MAT.5.13.3"> Moa ti ocaboase ti ocabeticoajama , “ Quẽna tudiocato ” yirã , no bajiro yimasimenaja mu̶a .
(src)="b.MAT.5.13.4"> To bajiri , tire reacõarãja , “ Tire masa cu̶davu̶oreacõato ” yirã .
(src)="b.MAT.5.13.5"> Moa ocatu̶jabetire bajiro mu̶a bajijama , quẽnaja .
(src)="b.MAT.5.13.6"> Yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶ tu̶jabetijama , moa ocatu̶jabetire bajiro bajirã ñaru̶arãja mu̶a .
(src)="b.MAT.5.13.7"> To bajiboarine , yu̶re mu̶a ajitirũ̶nu̶ tu̶jajama , quẽna yu̶re tudiajitirũ̶nu̶betiru̶arãja .
(src)="b.MAT.5.13.8"> Mu̶a su̶orine quẽnaro yimenama gãjerã .
(src)="b.MAT.5.13.9"> To bajiri mu̶are bojabetiru̶cu̶ja — ĩnare yiyuju Jesús .
(trg)="b.MAT.5.13.1"> “ Ts̈ëngaftanga , quem luarents̈a ents̈anga jtsëjabuáchanëse s̈mojtsiyena , Bëngbe Bëtsabe soyënga chamotsetats̈ëmbuama , as chëngbiama s̈mochántsemna mo chë mënts̈ena ndoñe chaondóndbemama tcojatboto tamocá .
(trg)="b.MAT.5.13.2"> Pero chë tamó fténana tojtsóbemëse , ndoñe ntsopodénana tempcá sanana cachiñe jtëtsmënana .
(trg)="b.MAT.5.13.3"> Chca , ya tondayama ntsoservénana ; chíyeca chë tamó tsáshenoye jtsëts̈enana y ents̈anga jtsebotájayana .
(src)="b.MAT.5.14.1"> Quẽna ado bajiro ĩnare gotiyuju : — Rẽtiaroju̶re busubatosere bajiro bajiroti ñaja mu̶are .
(src)="b.MAT.5.14.2"> To bajiro mu̶a bajijare , busubatose quẽnaro ti ruyurore bajirone mu̶are ĩaru̶arãma masa .
(src)="b.MAT.5.14.3"> Jairimaca buro joeju̶ ñarimaca quẽnaro ti ruyurore bajirone mu̶are ĩajedicõaru̶arãma .
(trg)="b.MAT.5.14.1"> “ Ts̈ëngaftanga , nts̈amo ts̈abá yomncá s̈mojtsiyenëse , as quem luarents̈a ents̈angbiama s̈mochántsemna mo chë ibetiñe tojtsebínÿna soycá .
(trg)="b.MAT.5.14.2"> Canÿe bëts pueblo batsjo juatsbuañe tomnëse , ndoñe ntsopodénana iytëmencá jtsemnama .
(src)="b.MAT.5.15.1"> Sĩabusuoriare jẽocõari , sotu̶ne tiare mubu̶amenaja mu̶a .
(src)="b.MAT.5.15.2"> Tiare jẽocõari , “ Ñajediro ti vianare busuato ” yirã , vecaju̶ jeorãja mu̶a .
(trg)="b.MAT.5.15.1"> Canÿe uajuinÿanë́sha tcojuajuínÿena ora , ndoñe cajonëshe tajsoye jtsabuájuama , sinó tsbanánoca juajájuama , chca , nÿetsca ents̈anga chë yebnents̈e tmojtsemnëngbiama chaotsebínÿnama .
(src)="b.MAT.5.16.1"> Tire bajirone quẽnaro yiya mu̶a , “ ‘ Quẽnaro yirã ñaama , Diore ajitirũ̶nu̶rã ñari ’ yimasiato masa jediro ” yirã , to yicõari , “ Mani jacu̶ õ vecagu̶re quẽnase ĩre yirũ̶cu̶bu̶oato ĩna ” yirã — ĩnare yiyuju Jesús .
(trg)="b.MAT.5.16.1"> Cachcá ts̈ëngaftanga , ents̈angbe delante mo binÿnayëngcá s̈mochtsemna , as chënga ts̈ëngaftanga ts̈abe soyënga s̈muamama chamuinÿama , y chca , chënga chamuinÿanÿé chë Taitá , Bëngbe Bëtsá celoca endmëná , corente uamaná y obená bétsemnama ca ” — Jesús tojánayana .
(src)="b.MAT.5.17.1"> Quẽna ado bajiro ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús : — “ Moisés ñamasir ' ire Dios ĩ roticũmasirere , to yicõari , Diore gotirẽtobosarimasa ĩna gotimasiomasirere reagu̶ vayumi Jesús ” , yitu̶oĩabesa mu̶a .
(src)="b.MAT.5.17.2"> Tire reagu̶agu̶ me vadicaju̶ yu̶ .
(src)="b.MAT.5.17.3"> “ Tire quẽnaro riojo ajimasiato ” yigu̶ , vadicaju̶ yu̶ .
(trg)="b.MAT.5.17.1"> “ Ndoñe s̈mattsejuabnaye , nts̈amo Moisesbe leyiñe iuayancá y chë Bëngbe Bëtsabe juabna oyebuambnayënga tmojanayancá jabétsepochocama ats̈e tijabo ca .
(trg)="b.MAT.5.17.2"> Ats̈e ndoñe chiyátabo chë soyënga jabétsepochocama , sinó jabábuayenama ndayá chë soyënga ndegombre bétsayanama .
(src)="b.MAT.5.18.1"> Riojo mu̶are gotiaja yu̶ .
(src)="b.MAT.5.18.2"> Moisére Dios ĩ roticũmasire , to yicõari , Diore gotirẽtobosarimasa ĩna gotimasiore ñajediro ñacõarũgũru̶aroja .
(src)="b.MAT.5.18.3"> Adi macaru̶cu̶ro jediroto rĩjoro , cojo vãme godocu̶tibetiru̶aroja .
(src)="b.MAT.5.18.4"> Ñajediro Dios ĩ gotiriarore bajirone bajiru̶aroja .
(trg)="b.MAT.5.18.1"> Ndegombre s̈cuayana : Celoca y quem luare chaojëftsemnëntscuana , ndocná queochatobenaye ni canÿe punto , ni canÿe letra chë leyënguents̈ana jtsejuánana , lempe nts̈amo jochnënguama yomncá chaojtsemnëntscuana .
(src)="b.MAT.5.19.1"> No bojagu̶ , Moisére Dios ĩ roticũmasire ñamasuse me ti ñaboajaquẽne , tire cu̶dibecu̶ , “ No yibeaja , mani cu̶dibetijaquẽne ” yigotimasiogũ̶ ñagũ̶mi quẽnabecu̶ .
(src)="b.MAT.5.19.2"> U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã rãcagu̶ ñamasugũ̶ me ñaru̶cu̶mi ĩ ũgũ̶ma .
(src)="b.MAT.5.19.3"> No bojagu̶ Moisére Dios roticũmasirere cu̶dicõari , “ Tire mani cu̶dijama , quẽnaja ” yigotimasiogũ̶ ñagũ̶mi quẽnagũ̶ .
(src)="b.MAT.5.19.4"> To bajiri U̶ju̶ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã rãcagu̶ ñamasugũ̶ ñaru̶cu̶mi ĩju̶ama .
(trg)="b.MAT.5.19.1"> Chíyeca , nda nÿe mo canÿe mando chë leyënguiñe ndoñe tonjoyeuná cha , masque nÿe base soye chë mando tojtsemna , y chë ínÿenga cachcá tojtsabuatambá , cha Bëngbe Bëtsabe amë́ndayoca chë más nduamaná echántsemna .
(trg)="b.MAT.5.19.2"> Pero ndëmuanÿenga tmojtsama nts̈amo Bëngbe Bëtsá tojamëndacá y chë ínÿenga cachcá chamotsamama tmojtsabuátambase , chënga Bëngbe Bëtsabe amë́ndayoca uámanënga mochántsemna .
(src)="b.MAT.5.20.1"> Riojo mu̶are gotiaja yu̶ .
(src)="b.MAT.5.20.2"> Moisére Dios ĩ roticũmasire gotimasiorimasa , fariseo masa quẽne , quẽnaro ĩna yiboase rẽtoro quẽnaro mu̶a yibetijama , U̶ju̶ Dios yarã me ñaru̶arãja mu̶a quẽne .
(trg)="b.MAT.5.20.1"> Chë soyëngamna mënts̈á s̈cuayana : Ts̈ëngaftanga chë ley abuátambayënga y fariseúngbioye ndoñe s̈montsayënjanase , jtsamama nts̈amo Bëngbe Bëtsá tcmojamëndacá , ndocna te Bëngbe Bëtsabe amë́ndayoye ques̈mochátamashjna .
(src)="b.MAT.5.21.1"> Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa su̶orine ado bajise ajirũgũaja mu̶a : “ Sĩabesa .
(src)="b.MAT.5.21.2"> Ĩ sĩajama , ĩ sĩase vaja ĩre sĩaroti ñaja ” , yimasirere ajirũgũaja mu̶a .
(trg)="b.MAT.5.21.1"> “ Ts̈ëngaftanga s̈mojouena nts̈amo Bëngbe Bëtsá ts̈ëngaftangbe bëts taitanga tojanamëndacá : ‘ Ndoñe catjóba ca .
(trg)="b.MAT.5.21.2"> Chca ochjajnayá bontsemna jobuambayana chë ents̈angbiama ts̈abá o ndoñe ts̈abá tmonjamama endbayanabe delante , ndáyeca chca ca . ’
(src)="b.MAT.5.22.1"> Yu̶ma , ado bajiro mu̶are gotirẽmoaja : Jũnisinire quẽne rojose ñaja .
(src)="b.MAT.5.22.2"> No bojagu̶ gãjire jũnisinigũ̶ ĩ jũnisinise vaja rojose ĩre yiroti ñaja .
(src)="b.MAT.5.22.3"> No bojagu̶re gãjire jũnisinicõari , rujajine , “ Vaja magũ̶ ñaja mu̶ ” ĩre yigu̶ma , rujajine ĩ yise vaja , “ Rojose tãmu̶oru̶cu̶mi ” , ĩre yiru̶arãma u̶jarã .
(src)="b.MAT.5.22.4"> No bojagu̶re , gãjire jũnisinicõari , ĩre tud ' igu̶rema , ĩ tud ' ise vaja , jeame yatibetimeju̶ ĩre cõacõaru̶cu̶mi Dios , mu̶are yaja yu̶ .
(trg)="b.MAT.5.22.1"> Pero ats̈e s̈cuayana , nda cachabe cats̈átaftaca tbojetna , chánaca bontsemna jobuambayana chë ents̈angbiama ts̈abá o ndoñe ts̈abá tmonjamama endbayanabe delante , ndáyeca chca ca .
(trg)="b.MAT.5.22.2"> Nda cachabe cats̈átbioye puerte tbojtsáboyënja , cha bontsemna chë Sanedrín ca uabaina mándayëngbe delante jobuambayana ndáyeca chca ca ; y nda cachabe cats̈atbiama opjema ca tojayana , nts̈amo cha bétsamama , cha bontsemna chë infiernoca íñeshoye jama .
(src)="b.MAT.5.23.1"> Tire masirã ñari , gajeyere quẽne tu̶oĩaña mu̶a .
(src)="b.MAT.5.23.2"> Diore rũ̶cu̶bu̶orã soemu̶oriaju̶ vacu̶ne , “ Rojose ĩre yibu̶ yu̶ ” mu̶a yitu̶oĩabu̶jajama , Diore rũ̶cu̶bu̶orã ĩre mu̶a soemu̶oĩsirotire soemu̶obeja maji .
(trg)="b.MAT.5.23.1"> “ Chíyeca , nderado ndayá Bëngbe Bëtsabe bëts yebnoye tcojuamba Bëngbe Bëtsá jëtschuayama y chora tcojenojuabó acbe cats̈ata ácaftaca etonaná yojtsemna ca ,
(src)="b.MAT.5.24.1"> Tire cũcõari , rojose mu̶a yir ' i tu̶ju̶re vasa , ĩre oca quẽnoroana .
(src)="b.MAT.5.24.2"> Ĩre oca quẽnogajanocõari , Diore soemu̶oĩsiroana tudivaja yuja , mu̶are yaja yu̶ .
(src)="b.MAT.5.24.3"> “ Rojose mu̶a yir ' ire oca quẽnocõari rĩne , Diore oca quẽnomasiru̶arãja ” , mu̶are yigu̶ yaja .
(trg)="b.MAT.5.24.1"> as chë tcojiyëbo soye chë altarents̈a natsanoica cochjéseboshjona , cochtá y acbe cats̈átaftaca cochtenoyántsia .
(trg)="b.MAT.5.24.2"> Chents̈ana cocayé altaroye cochjá y chë tcojuamba sóyeca Bëngbe Bëtsá cochjëtschuaye .
(src)="b.MAT.5.25.1"> Gajeye ado bajiro bajiaja : Gãjire rojose mu̶a yijama , oca quẽnorimasu̶ tu̶ju̶ mu̶a ejaroto rĩjoro , ĩ rãca oca quẽnoroti ñaja mu̶a ju̶arãju̶ne .
(src)="b.MAT.5.25.2"> Oca quẽnorimasu̶ tu̶ ejamenane , mu̶a oca quẽnobetijama , masare coderimasu̶re juarotiru̶cu̶mi , mu̶are .
(src)="b.MAT.5.25.3"> Ĩju̶a , mu̶are tubiberu̶cu̶mi .
(trg)="b.MAT.5.25.1"> “ Nderado nda tcmojademandá y cabildoye jotsánama cmojtsemna , cabá choye ndáshjango ora , betsco cháftaca cochtenoyántsia .
(trg)="b.MAT.5.25.2"> Chca ndóñese , chë demandayá mandádbioye cmochanjúshjango , chë mandado josticiëngbe cucuats̈iñe cmochanjáboshjona y chënga cárceloye cmochanjutame .
(src)="b.MAT.5.26.1"> Riojo mu̶are gotiaja yu̶ .
(src)="b.MAT.5.26.2"> Rojose mu̶a yire vaja mu̶a vaja yibetijama , budimenaja mu̶a .
(src)="b.MAT.5.26.3"> Tire bajirone bajiru̶aroja Dios ĩ vaja sẽnirirũ̶mu̶ ejaroto rĩjoroju̶a , rojose mu̶a yir ' ire ĩre oca quẽnoña .
(src)="b.MAT.5.26.4"> Mu̶a gãmerã oca quẽnobetijama , Dios ĩ vaja sẽnirirũ̶mu̶ rojose tãmu̶otu̶jabetiriaroju̶ mu̶are cõaru̶cu̶mi , tudibudire manoju̶ — ĩnare yiyuju Jesús .
(trg)="b.MAT.5.26.1"> Ndegombre cbëyana : Chents̈ana ndoñe quecochtë́tsbocna lempe candesopagantscuana ca ” — Jesús tojánayana .