# en/wiki0.ro-en.xml.gz
# ro/wiki0.ro-en.xml.gz
(src)="1"> ( For example , the Medical encyclopedia produced by A.D.A.M. , Inc. for the U.S. National Institutes of Health .
(trg)="1"> Lucrări enciclopedice s-au făcut în mare parte din istoria omenirii , dar termenul de enciclopedie nu a fost utilizat înainte de secolul XVI .
(src)="2"> = = Structure of a family = = Language families can be divided into smaller phylogenetic units , conventionally referred to as " branches " of the family because the history of a language family is often represented as a tree diagram .
(trg)="2"> Familiile de limbi pot fi impărțite în unități mai mici , cunoscute sub numele de ramuri ( deoarece istoria familiilor limbilor este deseori reprezentată printr-o diagramă sub formă de arbore ) .
(src)="3"> Washington , D. C. : Smithsonian Institution .
(trg)="3"> Există de asemenea și limbi artificiale .
(src)="4"> The Solar System formed 4.6 billion years ago from the gravitational collapse of a giant interstellar molecular cloud .
(trg)="4"> El s-a format acum 4,6 miliarde de ani , ca urmare a colapsului gravitațional al unui gigant nor molecular .
(src)="5"> The four smaller inner planets , Mercury , Venus , Earth and Mars , also called the terrestrial planets , are primarily composed of rock and metal .
(trg)="5"> Cele patru planete interioare mici , Mercur , Venus , Pământul și Marte , numite planete terestre / planete telurice , sunt compuse în principal din roci și metal .
(src)="6"> The four outer planets , the giant planets , are substantially more massive than the terrestrials .
(trg)="6"> Cele patru planete exterioare , numite giganți gazoși , sunt mult mai masive decât cele telurice .
(src)="7"> The two largest , the gas giants Jupiter and Saturn , are composed mainly of hydrogen and helium ; the two outermost planets , the ice giants Uranus and Neptune , are composed largely of substances with relatively high melting points compared with hydrogen and helium , called ices , such as water , ammonia and methane .
(trg)="7"> Cele mai mari două planete , Jupiter și Saturn , sunt compuse în principal din hidrogen și heliu ; cele două planete mai îndepărtate , Uranus și Neptun , sunt compuse în mare parte din substanțe cu o temperatură de topire relativ ridicată ( comparativ cu hidrogenul și heliu ) , numite " ghețuri " , cum ar fi apa , amoniacul și metanul .
(src)="8"> All planets have almost circular orbits that lie within a nearly flat disc called the ecliptic .
(trg)="8"> Toate planetele au orbite aproape circulare dispuse într-un disc aproape plat numit plan ecliptic .
(src)="9"> Within these populations are several dozen to possibly tens of thousands of objects large enough to have been rounded by their own gravity .
(trg)="9"> Printre aceste obiecte , de la câteva zeci până la mai mult de zece mii de obiecte pot fi suficient de mari pentru a fi fost rotunjite de propria gravitație .
(src)="10"> Such objects are categorized as dwarf planets .
(trg)="10"> Astfel de obiecte sunt denumite planete pitice .
(src)="11"> In addition to these two regions , various other small-body populations , including comets , centaurs and interplanetary dust , freely travel between regions .
(trg)="11"> În plus , în aceste două regiuni se află diferite alte corpuri mici , cum ar fi comete , centauri și materie interplanetară .
(src)="12"> Each of the outer planets is encircled by planetary rings of dust and other small objects .
(trg)="12"> Fiecare planetă exterioară este înconjurată de inele planetare alcătuite din praf și alte obiecte mici .
(src)="13"> The heliopause is the point at which pressure from the solar wind is equal to the opposing pressure of interstellar wind ; it extends out to the edge of the scattered disc .
(trg)="13"> Heliopauza este punctul în care presiunea vântului solar este egală cu presiunea opusă a vântului interstelar .
(src)="14"> People believed Earth to be stationary at the centre of the universe and categorically different from the divine or ethereal objects that moved through the sky .
(trg)="14"> Oamenii credeau că Pământul se află în centrul Universului și este cu totul diferit de celelalte obiecte divine și eterice care se mișcă pe cer .
(src)="15"> Although the Greek philosopher Aristarchus of Samos had speculated on a heliocentric reordering of the cosmos , Nicolaus Copernicus was the first to develop a mathematically predictive heliocentric system .
(trg)="15"> Deși filozoful grec Aristarh din Samos a speculat despre reorganizarea heliocentrică a cosmosului , Nicolaus Copernicus a fost primul astronom care a dezvoltat un sistem matematic heliocentric predictiv .
(src)="16"> In the 17th-century , Galileo Galilei , Johannes Kepler and Isaac Newton , developed an understanding of physics that led to the gradual acceptance of the idea that Earth moves around the Sun and that the planets are governed by the same physical laws that governed Earth .
(trg)="16"> Succesorii săi din secolul al XVII-lea ( Galileo Galilei , Johannes Kepler și Isaac Newton ) au avut o înțelegere a fizicii care i-a condus la admiterea graduală a ideii că Pământul se rotește de fapt în jurul Soarelui și că celelalte planete sunt guvernate de aceleași legi ale fizicii care guvernează și Pământul .
(src)="17"> The invention of the telescope led to the discovery of further planets and moons .
(trg)="17"> În plus , inventarea telescopului a condus la descoperirea unor planete și sateliți noi .
(src)="18"> The Sun 's four largest orbiting bodies , the giant planets , account for 99 % of the remaining mass , with Jupiter and Saturn together comprising more than 90 % .
(trg)="18"> Cele mai mari patru corpuri ce orbitează în jurul Soarelui , giganții gazoși , constituie circa 99 % din masa rămasă , Jupiter și Saturn deținând împreună mai mult de 90 % .
(src)="19"> Most large objects in orbit around the Sun lie near the plane of Earth 's orbit , known as the ecliptic .
(trg)="19"> Majoritatea obiectelor mari care orbitează în jurul Soarelui se află în apropierea planului orbitei Pământului , cunoscut și ca ecliptică .
(src)="20"> All the planets and most other objects orbit the Sun in the same direction that the Sun is rotating ( counter-clockwise , as viewed from a long way above Earth 's north pole ) .
(trg)="20"> Toate planetele și majoritatea celorlalte obiecte orbitează în jurul Soarelui în aceeași direcție în care se rotește acesta ( în sens invers acelor de ceasornic , privit de deasupra polului nordic solar ) .
(src)="21"> There are exceptions , such as Halley 's Comet .
(trg)="21"> Există excepții , cum ar fi cometa Halley .
(src)="22"> The overall structure of the charted regions of the Solar System consists of the Sun , four relatively small inner planets surrounded by a belt of rocky asteroids , and four giant planets surrounded by the Kuiper belt of icy objects .
(trg)="22"> Structura generală a regiunilor cartografiate ale sistemului solar constă din : steaua centrală – Soarele , patru planete interioare relativ mici înconjurate de o centură de asteroizi din rocă și , alți patru giganți de gaz – înconjurați la rândul lor de centura Kuiper și alte obiecte înghețate .
(src)="23"> The inner Solar System includes the four terrestrial planets and the asteroid belt .
(trg)="23"> " Sistemul Solar interior " include primele patru planete terestre și centura de asteroizi .
(src)="24"> Since the discovery of the Kuiper belt , the outermost parts of the Solar System are considered a distinct region consisting of the objects beyond Neptune .
(trg)="24"> După descoperirea centurii Kuiper , zonele mărginașe ale sistemului solar sunt considerate a fi o regiune distinctă , aflată dincolo de orbita planetei Neptun .
(src)="25"> Most of the planets in the Solar System possess secondary systems of their own , being orbited by planetary objects called natural satellites , or moons ( two of which are larger than the planet Mercury ) , and , in the case of the four giant planets , by planetary rings , thin bands of tiny particles that orbit them in unison .
(trg)="25"> Majoritatea planetelor din sistemul solar posedă un sistem secundar propriu , fiind orbitate de obiecte planetare denumite sateliți naturali , sau luni ( dintre care două sunt mai mari decât planeta Mercur ) sau , în cazul giganților gazoși , de către inele planetare ( benzi subțiri de particule mici care gravitează în jurul planetei la unison ) .
(src)="26"> Kepler 's laws of planetary motion describe the orbits of objects about the Sun .
(trg)="26"> Legile lui Kepler cu privire la mișcarea planetară descriu orbitele obiectelor din jurul Soarelui .
(src)="27"> Objects closer to the Sun ( with smaller semi-major axes ) travel more quickly because they are more affected by the Sun 's gravity .
(trg)="27"> Obiectele mai apropiate de Soare ( cu o semiaxă majoră mai mică ) se deplasează mai repede , fiind influențate mai puternic de către gravitația Soarelui .
(src)="28"> On an elliptical orbit , a body 's distance from the Sun varies over the course of its year .
(trg)="28"> Pe o orbită eliptică , distanța unui corp față de Soare variază de-a lungul perioadei sale de revoluție ( denumită „ an ” ) .
(src)="29"> The orbits of the planets are nearly circular , but many comets , asteroids , and Kuiper belt objects follow highly elliptical orbits .
(trg)="29"> Orbitele planetelor sunt aproape circulare , dar multe comete , asteroizi și obiecte din cadrul centurii Kuiper au orbite foarte eliptice .
(src)="30"> The positions of the bodies in the Solar System can be predicted using numerical models .
(trg)="30"> Pozițiile corpurilor în sistemul solar pot fi prezise folosindu-se modele numerice .
(src)="31"> Although the Sun dominates the system by mass , it accounts for only about 2 % of the angular momentum due to the differential rotation within the gaseous Sun .
(trg)="31"> Deși Soarele domină sistemul prin masa sa , el măsoară doar 2 % din momentul cinetic , datorat rotației diferențiale din interiorul Soarelui gazos .
(src)="32"> The Sun , which comprises nearly all the matter in the Solar System , is composed of roughly 98 % hydrogen and helium .
(trg)="32"> Soarele – ce cuprinde aproape toată materia din sistemul solar – este compus în proporție de aproximativ 98 % din hidrogen și heliu .
(src)="33"> Jupiter and Saturn , which comprise nearly all the remaining matter , possess atmospheres composed of roughly 99 % of these elements .
(trg)="33"> Jupiter și Saturn , care cuprind aproape întreaga materie rămasă , au în compoziția atmosferei circa 98 % din aceleași elemente .
(src)="34"> A composition gradient exists in the Solar System , created by heat and light pressure from the Sun ; those objects closer to the Sun , which are more affected by heat and light pressure , are composed of elements with high melting points .
(trg)="34"> Există un gradient al compoziției în sistemul solar , determinat de căldura și presiunea de radiație a luminii care provin de la Soare ; obiectele care sunt mai aproapiate de Soare , sunt mult mai afectate de căldură și presiunea luminii , fiind compuse din elemente cu temperaturi de topire ridicate .
(src)="35"> The boundary in the Solar System beyond which those volatile substances could condense is known as the frost line , and it lies at roughly 5 AU from the Sun .
(trg)="35"> Granița din sistemul solar , dincolo de care aceste substanțe volatile se pot condensa este cunoscută sub numele de linia de îngheț și se află la aproximativ 5 UA de la Soare .
(src)="36"> The objects of the inner Solar System are composed mostly of rock , the collective name for compounds with high melting points , such as silicates , iron or nickel , that remained solid under almost all conditions in the protoplanetary nebula .
(trg)="36"> Obiectele din sistemul solar interior sunt compuse în mare parte din " roci " , materiale ce conțin compuși cu puncte de topire ridicate cum sunt silicații , fierul sau nichelul , care au rămas în stare solidă în aproape toate condițiile din nebuloasa protoplanetară .
(src)="37"> Jupiter and Saturn are composed mainly of gases , the astronomical term for materials with extremely low melting points and high vapour pressure , such as hydrogen , helium , and neon , which were always in the gaseous phase in the nebula .
(trg)="37"> Jupiter și Saturn sunt compuși în mare parte din " gaze " , materiale cu puncte de topire extrem de scăzute și presiunea de vapori mare , cum ar fi hidrogenul molecular , heliul și neonul , care s-au aflat întotdeauna în fază gazoasă în nebuloasa inițială .
(src)="38"> They can be found as ices , liquids , or gases in various places in the Solar System , whereas in the nebula they were either in the solid or gaseous phase .
(trg)="38"> Ele pot fi găsite sub formă de gheață , lichide sau gaze , în diferite locuri din sistemul solar , în timp ce în nebuloasa inițială ele erau fie în stare solidă , fie în stare gazoasă .
(src)="39"> The largest such scale model , the Sweden Solar System , uses the 110-metre ( 361-ft ) Ericsson Globe in Stockholm as its substitute Sun , and , following the scale , Jupiter is a 7.5-metre ( 25-foot ) sphere at Arlanda International Airport , 40 km ( 25 mi ) away , whereas the farthest current object , Sedna , is a 10-cm ( 4-in ) sphere in Luleå , 912 km ( 567 mi ) away .
(trg)="39"> Cel mai mare model la scară , Sistemul Solar Suedez , folosește arena Ericsson Globe de 110 metri amplasată în Stockholm drept Soare și , respectând scara , un Jupiter de 7,5 metri la Aeroportul Internațional Arlanda , de la 40 km depărtare , în timp ce cel mai depărtat obiect , Sedna , este o sferă de 10 cm din Luleå , de la 912 km depărtare .
(src)="40"> = = Formation and evolution = = The Solar System formed 4.568 billion years ago from the gravitational collapse of a region within a large molecular cloud .
(trg)="40"> = = Geneză și evoluție = = Sistemul solar s-a format acum 4,568 miliarde de ani , în urma colapsului gravitațional al unei regiuni din cadrul unui vast nor molecular.A.
(src)="41"> As is typical of molecular clouds , this one consisted mostly of hydrogen , with some helium , and small amounts of heavier elements fused by previous generations of stars .
(trg)="41"> La fel ca și majoritatea norilor moleculari , acesta era constituit , în principal , din hidrogen , mai puțin heliu și cantități mici de elemente mai grele formate în generațiile anterioare de stele .
(src)="42"> Due to their higher boiling points , only metals and silicates could exist in solid form in the warm inner Solar System close to the Sun , and these would eventually form the rocky planets of Mercury , Venus , Earth , and Mars .
(trg)="42"> Din cauza punctului lor de fierbere foarte mare , numai metalele și silicații au putut rezista în sistemul solar interior fierbinte , aproape de Soare , iar acestea au format planetele de rocă Mercur , Venus , Terra și Marte .
(src)="43"> Because metallic elements only comprised a very small fraction of the solar nebula , the terrestrial planets could not grow very large .
(trg)="43"> Deoarece elementele metalice constituiau doar o fracțiune foarte mică din nebuloasa solară , planetele terestre nu au putut deveni foarte mari .
(src)="44"> The ices that formed these planets were more plentiful than the metals and silicates that formed the terrestrial inner planets , allowing them to grow massive enough to capture large atmospheres of hydrogen and helium , the lightest and most abundant elements .
(trg)="44"> Ghețurile care formau aceste planete au fost mai numeroase decât metalele și silicații , care formau planetele terestre interioare , permițându-le să devină destul de masive pentru a capta atmosfere mari de hidrogen și heliu , elementele cele mai ușoare și mai abundente .
(src)="45"> Leftover debris that never became planets congregated in regions such as the asteroid belt , Kuiper belt , and Oort cloud .
(trg)="45"> Resturile care nu au devenit planete s-au concentrat în regiuni ca centura de asteroizi , centura Kuiper și norul lui Oort .
(src)="46"> Within 50 million years , the pressure and density of hydrogen in the centre of the protostar became great enough for it to begin thermonuclear fusion .
(trg)="46"> După 50 de milioane de ani , presiunea și densitatea hidrogenului din centrul protostelei au devenit suficient de mari pentru ca să înceapă fuziunea termonucleară .
(src)="47"> The temperature , reaction rate , pressure , and density increased until hydrostatic equilibrium was achieved : the thermal pressure equalled the force of gravity .
(trg)="47"> Temperatura , viteza de reacție , presiunea , precum și densitatea au crescut până când a fost atins echilibrul hidrostatic : presiunea termică a egalat forța gravitațională .
(src)="48"> The Solar System will remain roughly as we know it today until the hydrogen in the core of the Sun has been entirely converted to helium , which will occur roughly 5 billion years from now .
(trg)="48"> Sistemul solar va rămâne aproximativ așa cum îl știm astăzi până când hidrogenul din nucleul Soarelui va fi complet transformat în heliu , eveniment ce va avea loc peste 5,4 miliarde de ani .
(src)="49"> This will mark the end of the Sun 's main-sequence life .
(trg)="49"> Acest lucru va pune sfârșit perioadei principale de viață a Soarelui .
(src)="50"> At this time , the core of the Sun will collapse , and the energy output will be much greater than at present .
(trg)="50"> În acel moment , nucleul Soarelui va suferi un colaps , iar energia produsă va fi mult mai mare decât în prezent .
(src)="51"> The outer layers of the Sun will expand to roughly 260 times its current diameter , and the Sun will become a red giant .
(trg)="51"> Straturile exterioare ale Soarelui se vor extinde , diametrul ajungând de circa 260 de ori mai mare decât în momentul actual și Soarele va deveni o gigantă roșie .
(src)="52"> Because of its vastly increased surface area , the surface of the Sun will be considerably cooler ( 2,600 K at its coolest ) than it is on the main sequence .
(trg)="52"> Din cauza faptului că suprafața sa va crește foarte mult , ea va fi considerabil mai rece decât va fi fost în perioada principală a vieții lui ( cu maximum 2600 K ) .
(src)="53"> The expanding Sun is expected to vaporize Mercury and Venus and render Earth uninhabitable as the habitable zone moves out to the orbit of Mars .
(trg)="53"> În urma măririi Soarelui , Mercur și Venus se vor vaporiza iar planeta Pământ va deveni nelocuibilă , zona locuibilă mutându-se la orbita lui Marte .
(src)="54"> Eventually , the core will be hot enough for helium fusion ; the Sun will burn helium for a fraction of the time it burned hydrogen in the core .
(trg)="54"> În cele din urmă , nucleul nu va mai fi suficient de fierbinte pentru fuziunea heliului ; Soarele va arde heliul pentru o fracțiune a timpului în care a ars hidrogenul din nucleu .
(src)="55"> The Sun is not massive enough to commence the fusion of heavier elements , and nuclear reactions in the core will dwindle .
(trg)="55"> Soarele nu este destul de masiv pentru a începe fuziunea elementelor mai grele , și reacțiile nucleare din nucleu vor scădea .
(src)="56"> Its outer layers will move away into space , leaving a white dwarf , an extraordinarily dense object , half the original mass of the Sun but only the size of Earth .
(trg)="56"> Straturile sale exterioare vor fi ejectate în spațiu , lăsând în urmă o pitică albă , un obiect extraordinar de dens , având jumătate din masa inițială a Soarelui ( de mărimea Pământului ) .
(src)="57"> Elements heavier than hydrogen and helium were formed in the cores of ancient and exploding stars , so the first generation of stars had to die before the Universe could be enriched with these atoms .
(trg)="57"> Elementele chimice mai grele decât hidrogenul și heliul s-au format în nucleele stelelor vechi care au explodat , așadar prima generație de stele a trebuit să dispară pentru ca universul să se poată îmbogăți cu aceste elemente .
(src)="58"> This high metallicity is thought to have been crucial to the Sun 's development of a planetary system because the planets form from the accretion of " metals " .
(trg)="58"> Se crede că acest conținut mai bogat în metale a fost crucial pentru ca Soarele să dezvolte un sistem planetar , deoarece planetele se formează prin acreția „ metalelor ” .
(src)="59"> Along with light , the Sun radiates a continuous stream of charged particles ( a plasma ) known as the solar wind .
(trg)="59"> = = Mediul interplanetar = = Împreună cu lumina , Soarele radiază un flux continuu de particule încărcate ( plasmă ) cunoscute ca vânt solar .
(src)="60"> This stream of particles spreads outwards at roughly 1.5 million km per hour , creating a tenuous atmosphere ( the heliosphere ) that permeates the interplanetary medium out to at least 100 AU ( see heliopause ) .
(trg)="60"> Acest flux de particule se răspândește spre exterior , cu o viteză de aproximativ 1,5 milioane de kilometri pe oră , creând o atmosferă fragilă ( heliosfera ) care pătrunde în sistemul solar până la cel puțin 100 UA ( vezi heliopauză ) .
(src)="61"> The largest structure within the heliosphere is the heliospheric current sheet , a spiral form created by the actions of the Sun 's rotating magnetic field on the interplanetary medium .
(trg)="61"> Cea mai mare structură din cadrul heliosferei este stratul de curent heliosferic , în formă de spirală , creat de acțiunea câmpului magnetic rotativ al Soarelui asupra mediului interplanetar .
(src)="62"> Earth 's magnetic field stops its atmosphere from being stripped away by the solar wind .
(trg)="62"> Câmpul magnetic al Pământului împiedică atmosfera sa de a fi deposedată de vântul solar .
(src)="63"> Venus and Mars do not have magnetic fields , and as a result the solar wind is causing their atmospheres to gradually bleed away into space .
(trg)="63"> Venus și Marte nu au câmp magnetic și ca rezultat , vântul solar face ca atmosferele lor să se împrăștie treptat în spațiu .
(src)="64"> Coronal mass ejections and similar events blow a magnetic field and huge quantities of material from the surface of the Sun .
(trg)="64"> Ejecțiile masei coronale și alte fenomene similare aruncă în spațiu un câmp magnetic și cantități imense de materie de pe suprafața Soarelui .
(src)="65"> The interaction of this magnetic field and material with Earth 's magnetic field funnels charged particles into Earth 's upper atmosphere , where its interactions create aurorae seen near the magnetic poles .
(trg)="65"> Interacțiunea acestui câmp magnetic și a materialelor cu câmpul magnetic al Pământului provoacă apariția de particule încărcate în atmosfera superioară a Pământului , unde interacțiunea lor creează aurorele observabile în apropierea polilor magnetici .
(src)="66"> The heliosphere and planetary magnetic fields ( for those planets that have them ) partially shield the Solar System from high-energy interstellar particles called cosmic rays .
(trg)="66"> Heliosfera și câmpurile magnetice planetare ( pentru planetele care le au ) apără parțial sistemul solar de particulele interstelare cu înaltă energie care formează razele cosmice .
(src)="67"> The density of cosmic rays in the interstellar medium and the strength of the Sun 's magnetic field change on very long timescales , so the level of cosmic-ray penetration in the Solar System varies , though by how much is unknown .
(trg)="67"> Densitatea razelor cosmice în mediul interstelar și puterea câmpului magnetic al Soarelui se schimbă în perioade lungi de timp , astfel încât nivelul de penetrare a radiațiilor cosmice în sistemul solar variază , deși este necunoscut cât de mult .
(src)="68"> The interplanetary medium is home to at least two disc-like regions of cosmic dust .
(trg)="68"> Mediul interplanetar conține cel puțin două regiuni în formă de disc alcătuite din praf cosmic .
(src)="69"> The first , the zodiacal dust cloud , lies in the inner Solar System and causes the zodiacal light .
(trg)="69"> Prima , norul de praf zodiacal , se află în sistemul solar interior și cauzează lumina zodiacală .
(src)="70"> It was likely formed by collisions within the asteroid belt brought on by interactions with the planets .
(trg)="70"> Probabil ea s-a format în urma coliziunilor din centura de asteroizi provocate de interacțiunea cu planetele .
(src)="71"> = = Inner Solar System = = The inner Solar System is the traditional name for the region comprising the terrestrial planets and asteroids .
(trg)="71"> = = Sistemul solar interior = = Sistemul solar interior este numele tradițional pentru regiunea care cuprinde planetele terestre și asteroizii .
(src)="72"> Composed mainly of silicates and metals , the objects of the inner Solar System are relatively close to the Sun ; the radius of this entire region is less than the distance between the orbits of Jupiter and Saturn .
(trg)="72"> Obiectele din această regiune sunt compuse în mare parte din silicați și metale , fiind relativ aproape de Soare ; raza întregii regiuni este mai mică decât distanța dintre orbitele lui Jupiter și Saturn .
(src)="73"> Three of the four inner planets ( Venus , Earth and Mars ) have atmospheres substantial enough to generate weather ; all have impact craters and tectonic surface features , such as rift valleys and volcanoes .
(trg)="73"> Trei din cele patru planete interioare ( Venus , Terra și Marte ) au o atmosferă destul de densă pentru a genera vremea ; toate au cratere de impact și caracteristici tectonice de suprafață , cum ar fi rifturi și vulcani .
(src)="74"> = = = = Mercury = = = = : Mercury ( 0.4 AU from the Sun ) is the closest planet to the Sun and the smallest planet in the Solar System ( 0.055 Earth masses ) .
(trg)="74"> = = = = Mercur = = = = : Mercur ( 0,4 UA de la Soare ) este cea mai apropiată planetă de Soare și cea mai mică planetă din sistemul solar ( 0,055 mase terestre ) .
(src)="75"> Its relatively large iron core and thin mantle have not yet been adequately explained .
(trg)="75"> Apariția nucleului său de fier relativ mare și mantaua subțire nu au fost încă suficient explicate .
(src)="76"> Hypotheses include that its outer layers were stripped off by a giant impact ; or , that it was prevented from fully accreting by the young Sun 's energy .
(trg)="76"> Ipotezele includ faptul că straturile exterioare au fost dezagregate în urma impactului cu un obiect gigantic și că acreția completă a fost împiedicată de energia Soarelui tânăr .
(src)="77"> = = = = Venus = = = = : Venus ( 0.7 AU from the Sun ) is close in size to Earth ( 0.815 Earth masses ) and , like Earth , has a thick silicate mantle around an iron core , a substantial atmosphere , and evidence of internal geological activity .
(trg)="77"> = = = = Venus = = = = : Planeta Venus ( 0,7 UA de la Soare ) este asemănătoare ca mărime cu Pământul ( 0,815 mase terestre ) și , la fel ca și Terra , are o manta subțire de silicat deasupra unui nucleu de fier , o atmosferă substanțială și indicii ale unei activități geologice interne .
(src)="78"> Venus has no natural satellites .
(trg)="78"> Venus nu are niciun satelit natural .
(src)="79"> It is the hottest planet , with surface temperatures over 400 ° C ( 752 ° F ) , most likely due to the amount of greenhouse gases in the atmosphere .
(trg)="79"> Este cea mai fierbinte planetă , temperaturile de la suprafață depășind 400 ° C , cel mai probabil din cauza cantității de gaze cu efect de seră din atmosferă .
(src)="80"> No definitive evidence of current geological activity has been detected on Venus , but it has no magnetic field that would prevent depletion of its substantial atmosphere , which suggests that its atmosphere is frequently replenished by volcanic eruptions .
(trg)="80"> Nu a fost detectată nici o dovadă definitivă a unei activități geologice la momentul actual pe Venus , dar planeta nu are un câmp magnetic care să prevină epuizarea atmosferei sale substanțiale , ceea ce sugerează că aceasta este încontinuu alimentată de către erupțiile vulcanice .
(src)="81"> Its liquid hydrosphere is unique among the terrestrial planets , and it is the only planet where plate tectonics has been observed .
(trg)="81"> Hidrosfera sa lichidă este unică printre planetele terestre , iar Terra este singura planetă unde au fost observate plăci tectonice .
(src)="82"> Earth 's atmosphere is radically different from those of the other planets , having been altered by the presence of life to contain 21 % free oxygen .
(trg)="82"> Atmosfera Pământului diferă radical față de cea a altor planete , fiind shimbată de prezența vieții și conținând aproximativ 21 % de oxigen liber .
(src)="83"> It has one natural satellite , the Moon , the only large satellite of a terrestrial planet in the Solar System .
(trg)="83"> Planeta Pământ are doar un satelit natural , Luna , care este singurul satelit mare al unei planete terestre din sistemul solar .
(src)="84"> = = = = Mars = = = = : Mars ( 1.5 AU from the Sun ) is smaller than Earth and Venus ( 0.107 Earth masses ) .
(trg)="84"> = = = = Marte = = = = : Marte ( 1,5 UA de la Soare ) este mai mic decât Terra și Venus ( are 0,107 mase terestre ) .
(src)="85"> Its surface , peppered with vast volcanoes , such as Olympus Mons , and rift valleys , such as Valles Marineris , shows geological activity that may have persisted until as recently as 2 million years ago .
(trg)="85"> Suprafața sa , brăzdată de vulcani vaști ca Olympus Mons și rifturi cum ar fi Valles Marineris , reprezintă o dovadă a activităților geologice care au persistat până relativ recent , cu două milioane de ani în urmă .
(src)="86"> Its red colour comes from iron oxide ( rust ) in its soil .
(trg)="86"> Culoarea sa roșiatică provine de la oxizii de fier ( rugină ) din sol .
(src)="87"> Mars has two tiny natural satellites ( Deimos and Phobos ) thought to be captured asteroids .
(trg)="87"> Marte are doi sateliți naturali foarte mici ( Deimos și Phobos ) despre care se crede că au fost asteroizi capturați de gravitația planetei .
(src)="88"> The asteroid belt occupies the orbit between Mars and Jupiter , between 2.3 and 3.3 AU from the Sun .
(trg)="88"> Centura de asteroizi se află între planetele Marte și Jupiter , la o distanță cuprinsă între 2,3 și 3,3 UA de la Soare .
(src)="89"> Asteroids range in size from hundreds of kilometres across to microscopic .
(trg)="89"> Mărimea asteroizilor variază de la câteva sute de kilometri până la mărimi microscopice .
(src)="90"> All asteroids except the largest , Ceres , are classified as small Solar System bodies .
(trg)="90"> Toți asteroizii , cu excepția celui mai mare , Ceres , sunt clasificați ca obiecte mici ale sistemului solar .
(src)="91"> The asteroid belt contains tens of thousands , possibly millions , of objects over one kilometre in diameter .
(trg)="91"> Centura de asteroizi conține zeci de mii , posibil milioane , de obiecte ce au un diametru mai mare de un kilometru .
(src)="92"> Asteroids with diameters between 10 and 10 4 m − are called meteoroids .
(trg)="92"> Asteroizii cu diametre între 10 și 10 − 4 metri sunt denumiți meteoroizi .
(src)="93"> = = = = Ceres = = = = Ceres ( 2.77 AU ) is the largest asteroid , a protoplanet , and a dwarf planet .
(trg)="93"> = = = = Ceres = = = = Ceres ( 2,77 UA de la Soare ) este cel mai mare asteroid , o protoplanetă și o planetă pitică .
(src)="94"> It has a diameter of slightly under 1,000 km , and a mass large enough for its own gravity to pull it into a spherical shape .
(trg)="94"> Are un diametru puțin mai mic de 1000 km și o masă destul de mare pentru ca propria gravitație să-i confere o formă sferică .
(src)="95"> It was classified as a dwarf planet in 2006 .
(trg)="95"> În anul 2006 a fost clasificată ca planetă pitică .
(src)="96"> Hilda asteroids are in a 2 : 3 resonance with Jupiter ; that is , they go around the Sun three times for every two Jupiter orbits .
(trg)="96"> Asteroizii din familia Hilda sunt într-o rezonanță de 2 : 3 cu planeta Jupiter ; aceasta înseamnă că ei orbitează în jurul Soarelui de trei ori la fiecare două orbitări ale lui Jupiter .
(src)="97"> The inner Solar System is also dusted with rogue asteroids , many of which cross the orbits of the inner planets .
(trg)="97"> În sistemul solar interior există de asemenea asteroizi hoinari , mulți dintre ei traversând orbitele planetelor interioare .
(src)="98"> Due to their greater distance from the Sun , the solid objects in the outer Solar System contain a higher proportion of volatiles , such as water , ammonia , and methane than those of the inner Solar System because the lower temperatures allow these compounds to remain solid .
(trg)="98"> Din cauza distanței foarte mari de la Soare , obiectele solide din sistemul solar exterior conțin o proporție mai mare de substanțe volatile cum ar fi apa , amoniacul și metanul , decât planetele de roci din sistemul solar interior , deoarece temperaturile mai reci permit menținerea acestor compuși în stare solidă .
(src)="99"> = = = Outer planets = = = The four outer planets , or giant planets ( sometimes called Jovian planets ) , collectively make up 99 % of the mass known to orbit the Sun .
(trg)="99"> = = = Planetele exterioare = = = Cele patru planete exterioare sau giganții gazoși ( uneori numite planete joviene ) , dețin împreună 99 % din masa care orbitează în jurul Soarelui .
(src)="100"> Jupiter and Saturn are each many tens of times the mass of Earth and consist overwhelmingly of hydrogen and helium ; Uranus and Neptune are far less massive ( < 20 Earth masses ) and possess more ices in their makeup .
(trg)="100"> Jupiter și Saturn au , fiecare , o masă de zeci de ori mai mare decât cea a Pământului și sunt formate preponderent din hidrogen și heliu ; Uranus și Neptun sunt mai puțin masive ( având sub 20 de mase terestre ) și sunt compuși mai mult din ghețuri .