# bi/ted2020-248.xml.gz
# ro/ted2020-248.xml.gz
(src)="1"> Hao nao ol nius we i kamaot long ol niuspepa mo narafala wei emi stiarem ol lukluk we yumi gat long saed long wol tedei ?
(trg)="1"> Cum modelează ştirile felul în care vedem lumea ?
(src)="2.1"> Hem nao wol we yumi luk luk long hem .
(src)="2.2"> Ol difren graon blong wol i luk olsem ia .
(trg)="2"> Aici e lumea aşa cum arată ea , în funcţie de suprafaţa terestră .
(src)="3"> Mo ol nius emi jenjem tin-ting blong ol man Amerika olsem ia nao
(trg)="3"> Şi acesta e felul în care ştirile modelează ceea ce americanii văd .
(src)="4.1"> Map ia .
(src)="4.2"> Map ia i soem nam blong ol seken we olgeta nwetwok blong nius blong Amerika mo ol rigin nius oganaesesen i bin yusum blong talemaot stori long saed blong ol nius long everi kantri raon long wol , long Februari 2007-wan yia i pas nomo .
(trg)="4.1"> ( Râsete ) Această hartă ...
(trg)="4.2"> ( Râsete ) ( Aplauze ) această hartă arată numărul de secunde pe care canalele de ştiri le-au dedicat ştirilor în funcţie de ţară , în februarie 2007 , acum un an în urmă .
(src)="5"> Nao long manis ia nao Not Korea i bin agri blong pispisim ol niuklia wok blong olgeta .
(trg)="5"> Aceasta a fost luna în care Coreea de Nord
(src)="6"> Long Indonesia i gat wan bigfala wota i bin ron
(trg)="6.1"> a acceptat să-şi desfiinţeze facilităţile nucleare .
(trg)="6.2"> Au fost inundaţii masive în Indonezia .
(src)="7"> mo long Paris , IPCC i bin rilisim wan stadi we i talemaot wok blong ol man long saed long global woming .
(trg)="7"> Şi în Paris , IPCC a publicat studiul prin care confirmă impactul uman asupra încălzirii globale .
(src)="8"> U.S. nomo hemi bin risponsibol from 79 % long ful kavarej blong ol nius ia
(trg)="8"> Statele Unite au însumat 79 procente din totalul de ştiri cuprinse .
(src)="9"> mo taem we yumi tekemaot U.S. mo luk luk long narafala 21 % yumi luk plante long Iraq – hemia bigfala grin samting ia long wei – i nogat tumas narafala samting
(trg)="9"> Şi dacă scoatem ştirile din Statele Unite şi analizăm celelalte 21 de procente , vedem multe ştiri despre Irak , zona mare verde de aici
(src)="10"> Tugeta kavarej blong Rasia , Jaena mo India i kasem 1 % nomo .
(trg)="10.1"> şi puţin din altele .
(trg)="10.2"> Totalul ştirilor despre Rusia , China şi India , de exemplu ,
(src)="11"> Taem we mifala i putum tugeta ol storian long nius ia mo karemaot wan storian nomo hemi soem olsem wanem nao wol hemi luk luk
(trg)="11.1"> ajung la doar un procent .
(trg)="11.2"> Când am analizat toate ştirile şi am eliminat o singură ştire lumea arăta așa .
(src)="12.1"> Wanem nao storian ia ?
(src)="12.2"> Hemi nius blong ded blong Anna Nicole Smith .
(trg)="12.1"> Care era acea ştire ?
(trg)="12.2"> Moartea Annei Nicole Smith .
(src)="13.1"> Storian ia i bin go long everi kantri long wol be i no kasem Iraq nomo .
(src)="13.2"> Mo storian ia i risivim 10 taem bitem kavarej blong ripot blong IPCC .
(trg)="13"> ( Râsete ) Această ştire a eclipsat toate ţările cu excepţia Irakului , şi a primit de 10 ori atenţia acordată raportului IPCC .
(src)="14"> mo storian hemi koraon bageken ; olsem yumi save finis – i bin gat planti nius i go raon abaot woman ia Britney .
(trg)="14"> Şi ciclul continuă ; după cum ştim , Britney a devenit destul de populară în ultimul timp .
(src)="15"> Be from wanem nao yumi no harem tumas nius long saed blong ol narafala kantri long wol ?
(trg)="15"> De ce nu auzim mai mult despre lume ?
(src)="16"> Wan stamba tingting hemi from se ol netwok blong nius oli bin katem haf namba blong ol ofis blong olgeta ovasi .
(trg)="16"> Un motiv e că reţelele de ştiri au redus
(src)="17"> I gat smol ofis blong nius blong ABC nomo i stap long Nairobi , New Delhi , mo Mumbai Be i nogat wan ofis blong nius long Afrika , India mo Saot Amerika - ol ples ia nao oli haos blong bitim tu billion man
(trg)="17.1"> numărul birourilor proprii din străinătate la jumătate .
(trg)="17.2"> In afară de mini-birourile de o persoană ale ABC din Nairobi , New Delhi şi Mumbai , nu există alte birouri ale reţelelor de ştiri în toată Africa , India sau America de Sud , teritorii care adăpostesc peste 2 miliarde de oameni .
(src)="18"> Long tru laef , storian long saed blong woman ia Britney hemi jip nomo
(trg)="18"> Realitatea e că a relata despre Britney e mai ieftin .
(src)="19.1"> mo taem i nogat tumas nius long saed blong ol narafala kantri hemi no gud .
(src)="19.2"> Taem yumi luk luk ol ples we ol man oli go blong kasem nius
(trg)="19"> Şi această lipsă de acoperire globală e cu atât mai îngrijorătoare când vedem către ce se îndreaptă oamenii pentru ştiri .
(src)="20"> nius long TV blong netwok we i stap long wanwan kantri blong yumi -USA- hemi big wan moa be sori tumas ol storian ia i gat 12 % nomo i stap kavaremap intanasonal nius
(trg)="20"> Canalele TV locale rămân majoritare şi din păcate dedică doar 12 procente din timp ştirilor internaţionale .
(src)="21"> Be olsem wanem long saed blong intanet ?
(trg)="21"> Dar internetul ?
(src)="22"> Ol popula websaet blong nius i nogat tumas nius long hem .
(trg)="22"> Cele mai populare site-uri de ştiri nu se prezintă mai bine .
(src)="23"> Long las yia , Pew mo Colombia J-School , olgeta oli bin luk luk long planti nuis storian , we i bitim 14,000 stori we i kamaot long fored blong google
(trg)="23"> Anul trecut , Pew şi Colombia J-School au analizat 14.000 de ştiri care au apărut pe prima pagină a Google News .
(src)="24"> mo olgeta ia tu i stap storian long ol semak nuis nomo we i bin kamaot finis
(trg)="24"> Şi care , de fapt , au acoperit aceleaşi 24 de ştiri .
(src)="25"> mo tu , stadi ia , i telemoat se ol nuis netwok blong US oli stap storian long saed blong ol narafala kantri mo ol storian ia oli semak long ol storian blong ol AP waea sevis mo reutas. mo olgeta ia i no tanem nius ia nating blong mekem sua se ol man oli save kasem evri samting long storian ia
(trg)="25"> Similar , un studiu în conţinut electronic a arătat că majoritatea ştirilor globale din Statele Unite sunt ştiri reciclate de la serviciile Associated Press şi Reuters , şi nu pun lucrurile într-un asemenea context încât oamenii
(src)="26"> sapos yu putum tugeta olgeta samting ia , bae hemi save telemoat from wanem nao ol man we oli bin finisim Univesiti mo ol man Amerika we oli no skul gud oli no save plante abot wol bitim ol fren blong olgeta 20 yia i pas finis
(trg)="26.1"> să poată face conexiuni .
(trg)="26.2"> Dacă tragem linie , aceasta ar putea explica de ce absolvenţii de facultate de astăzi ca şi americanii mai puţin educaţi ştiu mai puţin despre lume decât predecesorii lor de acum 20 de ani .
(src)="27"> mo sapos yu ting se hemi from se ol man Amerika i no gat tumas interes hemi no stret ting ting
(trg)="27"> Şi dacă credeţi că e pur şi simplu fiindcă nu suntem interesaţi , v-aţi înşela .
(src)="28"> i no long taem nating i pas , taem mifala i bin toktok long ol man Amerika we oli stap folem ol nius oltaem oli bin go antap long 50 %
(trg)="28"> În ultimii ani , americanii care spun că urmăresc ştirile globale aproape mereu a crescut la peste 50 de procente .
(src)="29"> Stret kwestin hemi : hemia stret luk luk long wol we yumi wantem blong ol man Amerika long wol tedei we i nogat gudfala koneksen oltaem .
(trg)="29"> Întrebarea reală : e imaginea distorsionată a lumii ceea ce vrem pentru americani în lumea noastră din ce în ce mai interconectată ?
(src)="31.1"> Bae yumi save mekem o nogat ?
(src)="31.2"> Tank yu tumas .
(trg)="30.1"> Ştiu că putem face mai bine .
(trg)="30.2"> Ne putem permite altfel .
(trg)="30.3"> Vă mulţumesc .
(trg)="30.4"> ( Aplauze )