# lv/A28107176/A28107176.xml.gz
# ro/A28107176/A28107176.xml.gz
(src)="s9.1"> Jauna prioritāte ES palīdzībai , ar ko finansē paplašināšanos
(trg)="s10.1"> Instrumentul de asistenă pentru preaderare
(src)="s11.1"> Ne Eiropas Komisija , ne citas personas , kas rīkojas Komisijas vnull
(trg)="s19.1"> O fişă bibliografică figurează la sfârşitul prezentei publicaţii.Comisia Europeană , Direcţia Generală Extindere , 2009 .
(src)="s14.1"> Kas ir IPAL
(trg)="s36.1"> Muntenegru
(src)="s17.1"> Eiropas Savienības paplašinnull
(trg)="s48.3"> Ele nu sunt singure însă .
(src)="s19.1"> IPA – Pirms pie v ie no š a n n u l l I
(trg)="s65.1"> Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
(src)="s23.1"> PA ir izveidots , lai , izmantojot vienu vienknull
(trg)="s107.1"> PA a fost creat pentru a asigura o prioritate , o precizie și un impact cât mai mari în ceea
(src)="s30.1"> PA palīdzība Bijušajai ( ie n v i d s l n u l l I
(trg)="s139.2"> O facilitate pentru pregătirea proiectelor , în valoare de 3 milioane
(src)="s36.1"> Eiropas Savienība finansē arī izglītības reformu ar mērķi uzlabot saikni ar darba tirgu un modernizēt izglītības iestnull
(trg)="s160.1"> solidare a instituiilor democratice se numără printre obiectivele principale ale IPA în Bosnia și Heregovina , menite să ajute această ară să devină un stat mai democratic , viabil și funcional .
(src)="s46.1"> ir m s pie v ie no š a n n u l l P
(trg)="s199.3"> Acesta dă un nou impuls asistenei UE pentru extindere .
# lv/B13008325/B13008325.xml.gz
# ro/B13008325/B13008325.xml.gz
(src)="s17.1"> Bijušo Eiropas Parlamenta priekšsēdētāju dzīves liecības
(trg)="s17.1"> Mărturii ale foştilor Preşedinţi ai Parlamentului European
(src)="s26.1"> LV
(trg)="s28.1"> RO
(src)="s35.1"> Eiropas Parlamenta priekšsēdētāja Hansa Gerta PETERINGA priekšvārds
(trg)="s37.1"> Hans-Gert PÖTTERING , Preşedintele Parlamentului European
(src)="s37.1"> Eiropas Parlamentam 50 gadu ilgais laika posms no 1958. gada 19. marta līdz 2008. gada 19. martam bijis pārpilns daudziem vēsturiskiem notikumiem un norisēm , kas būtiski ietekmējušas arī Eiropas pilsoņu dzīvi .
(trg)="s39.1"> Pentru Parlamentul European , perioada de 50 de ani cuprinsă între 19 martie 1958 şi 19 martie 2008 este marcată de numeroase evenimente şi evoluţii istorice , care au influenţat considerabil viaţa cetăţenilor Europei .
(src)="s38.1"> 142 deputāti .
(src)="s38.2"> Pēc nākamajām Eiropas vēlēšanām 2009. gada jūnijā tagad jau 27 dalībvalstis un aptuveni 500 miljonus iedzīvotāju pārstāvēs 751 deputāts !
(trg)="s39.2"> Prima alegere prin vot direct a membrilor Parlamentului European , în iunie 1979 , reprezintă , în acest context , un punct de referinţă .
(src)="s39.1"> Kopš Eiropas Parlamentārās asamblejas dibināšanas sanāksmes 1958. gada 19. martā Strasbūrā pagāja 21 gads , līdz Eiropas Parlamentu pirmo reizi varēja ievēlēt tieši , tādējādi Eiropas iedzīvotājiem dodot iespēju ietekmēt Eiropas līmenī notiekošo .
(trg)="s40.1"> De la şedinţa de constituire a Adunării Parlamentare Europene din 19 martie 1958 de la Strasbourg au trecut 21 de ani până când Parlamentul European a fost ales pentru prima oară în mod direct , oferind cetăţenilor posibilitatea de a-şi face simţită inuenţa la nivel european .
(src)="s39.2"> Līdz ar to pilnvērtīgu saturu ieguva arī jēdziens “ Pilsoņu Eiropa ” .
(trg)="s40.2"> Noţiunea de „ Europă a cetăţenilor “ a dobândit astfel o valoare concretă .
(src)="s40.1"> Šajās nedaudzajās ievadrindās nav iespējams nedz pilnībā iepazīstināt ar Eiropas Parlamenta vēsturi , nedz arī sīki izskaidrot , kā mainījušās tā atbildības jomas .
(trg)="s41.1"> În anul 1958 , cei 142 de deputaţi de atunci reprezentau 168 de milioane de cetăţeni din cele şase state fondatoare ale Comunităţii Europene .
(src)="s40.2"> Svinot Eiropas Parlamenta 50. gadadienu , šiem jautājumiem būs veltīti citi izdevumi .
(trg)="s41.2"> După viitoarele alegeri europene din iunie 2009 , Parlamentul European va reuni 751 de deputaţi reprezentând aproximativ 500 de milioane de locuitori din nu mai puţin de 27 de state !
(src)="s41.1"> Būdams pašreizējais Eiropas Parlamenta priekšsēdētājs , es turpinu savu priekšgājēju iesākto .
(src)="s41.2"> Uz divarpus gadu termiņu šajā amatā stājos 2007. gada 16. janvārī un uzskatu , ka man jāturpina priekšteču iesāktais darbs .
(trg)="s42.1"> Nu ne propunem aici să rescriem în câteva rânduri întreaga istorie a Parlamentului European , nici să explicăm în detaliu evoluţia competenţelor sale şi a rolului său .
(src)="s41.3"> Ikviens no viņiem savulaik gādāja par to , lai palie-linātos Eiropas Parlamenta un līdz ar to arī Eiropas pilsoņu nozīme , pieaugtu ietekme un vairotos līdzdalība Eiropas lēmumu pieņemšanā .
(trg)="s42.2"> De acest lucru se vor ocupa alte lucrări prilejuite de aniversarea a cincizeci de ani de existenţă a Parlamentului European .
(src)="s42.1"> Savukārt šajā publikācijā lasītājus ar Eiropas Parlamenta vēsturi iepazīstinās notikumu aculiecinieki — kādreizējie Parlamenta priekšsēdētāji , kuru atmiņas sniedzas līdz pat 1977. gadam .
(trg)="s43.1"> În această lucrare , cititorul va călăuzit de foştii preşedinţi ai Parlamentului , parcurgând şi retrăind împreună cu aceştia momente din istoria acestei instituţii , începând din anul 1977 până în prezent .
(src)="s43.1"> Kādēļ Eiropas Parlaments vispār vajadzīgs ?
(trg)="s44.1"> În calitatea de preşedinte în exerciţiu al Parlamentului European , mă înscriu şi eu în linia predecesorilor mei .
(src)="s43.2"> Parlaments pārstāv pilsoņus un pilsones , kuri dzīvo mūsu kopīgajās
(trg)="s44.2"> Consider că activitatea desfăşurată de mine în această funcţie , pe care o deţin din 16 ianuarie 2007 şi pe care o voi ocupa timp de doi ani şi jumătate , este continuarea neîntreruptă a muncii lor .
(src)="s44.1"> 1958. gadā sešās Eiropas Kopienas dibinātājvalstīs dzīvojošos 168 miljonus Eiropas pilsoņu pārstāvēja
(trg)="s44.3"> Fiecare sa străduit pe perioada mandatului său să confere Parlamentului şi , implicit , cetăţenilor europeni mai multă importanţă , mai multă inuenţă , mai multe drepturi de participare la procesul decizional european .
(src)="s48.1"> kopsapulcei , kura apvienoja dalībvalstu parlamentu pārstāvjus .
(trg)="s47.3"> Mai întâi să începem însă cu o privire retrospectivă .
(src)="s49.1"> Parlamentāriešiem visai drīz kļuva skaidrs , ka jebkāda veida stagnācija Eiropas projektam nodarīs nelabo-jamu kaitējumu , un tāpēc strauji jāturpina ceļš uz politiskas savienības izveidi Eiropā .
(trg)="s48.1"> tatului de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului ( CECO ) semnat la 18 aprilie 1951 .
(src)="s49.2"> Tādējādi viņi veiksmīgi paredzēja turpmāko gadu attīstību un , lai gan tobrīd mērķi īstenot neizdevās , parlamentu pārstāvji veiksmīgi iekustināja turpmāko reformu gaitu .
(trg)="s48.2"> Au fost create o „ Înaltă Autoritate ” cu rolul de putere executivă şi o Adunare Comună a Cărbunelui şi Oţelului , formată din membri ai parlamentelor naţionale , cu rol consultativ .
(src)="s50.2"> Tās nav zaudējušas aktualitāti .
(trg)="s49.1"> De ce e nevoie de un Parlament European ?
(src)="s50.3"> Pēc Otrā pasaules kara beigām šie lielie sapņo-tāji nolēma , ka jādara gals šausmīgajiem brāļu kariem , kuri kurinājuši savstarpējo ienaidu un iegrūduši mūsu kontinentu katastrofā .
(trg)="s49.2"> Pentru că Parlamentul reprezintă cetăţenii care trăiesc sub acoperişul casei noastre comune , Uniunea Europeană de astăzi , şi le conferă acestora greutate şi inuenţă în Europa .
(src)="s51.2"> Pirmām kārtām — apvienojot valstu ogļu un tērauda rūpniecību jeb citiem vārdiem — iemācoties apvienoti pārvaldīt saimnieciskos resursus , iemācoties kopīgi dzīvot un aukstā kara apstākļos veidot kopīgu nākotni .
(trg)="s50.2"> Prin aceasta , ei au anticipat evoluţia ulterioară şi chiar dacă nu au reuşit să-şi concretizeze obiectivele , au demarat procesul de reformă .
(src)="s52.1"> Šo nākotnes redzējumu un gribu īstenot Eiropas sapni balstīja vēlme stiprināt mieru , demokrātiju un atgūto brīvību , kā arī centieni nodrošināt Eiropas iedzīvotāju labklājību .
(trg)="s51.1"> Chiar dacă obiectivele părinţilor fondatori ai Uniunii Europene par astăzi îndepărtate pentru tânăra generaţie , ele merită însă reamintite neîncetat ; ele nu sunt astăzi mai puţin importante decât au fost în trecut .
(src)="s52.2"> Taču šajā sakarībā nevar nepieminēt kai-miņu tautas Viduseiropā un Austrumeiropā , kuras tolaik dzīvoja nebrīvē .
(trg)="s51.2"> După al doilea război mondial , marii vizionari sau ridicat în dorinţa de a pune capăt ororii războaielor fratricide , care au creat un climat de ură reciprocă şi care au dus continentul nostru la dezastru .
(src)="s52.3"> Brīvība ir pamats visām tām mūsu kopīgajām vērtībām , kuras arvien bijušas un ir Eiropas Parlamenta galvenais politiskais orientieris .
(trg)="s51.3"> „ Să nu se mai repete ! “ , aşa suna apelul lor .
(trg)="s51.4"> Trebuia o dată pentru totdeauna să se tragă adevăratele învăţăminte din istorie .
(src)="s53.1"> Kā šo apņemšanos īstenoja ?
(src)="s53.2"> Sešas dibinātājvalstis1 izveidoja iestādes , lai iedzīvinātu 1951. gada 18. aprīlī parakstīto vienošanos par Eiropas Ogļu un tērauda kopienu ( EOTK ) .
(trg)="s52.1"> Capacitatea de anticipare şi voinţa de a înfăptui visul european şi-au avut originea în dorinţa de consolidare a păcii , a democraţiei şi a libertăţii regăsite , precum şi în încercarea de a asigura bunăstarea cetăţenilor Europei .
(src)="s54.2"> 1952. gada 12. septembrī viņš sacīja : “ Parlamentu raksturo īpaša dinamika .
(trg)="s53.1"> Cum se puteau pune în practică aceste obiective ?
(src)="s55.2"> Sešas dibinātājvalstis bija Beļģija , Francija , Itālija , Luksemburga , Nīderlande un Vācija .
(trg)="s54.2"> Cele şase state fondatoare au fost Belgia , Germania , Franţa , Italia , Luxemburg şi Ţările de Jos .
(src)="s58.2"> Šī ievērojamā eiro-pieša teiktais līdz šim brīdim nav zaudējis aktualitāti .
(trg)="s57.2"> Libertatea reprezintă temelia valorilor noastre comune , pe care Parlamentul European şi-a întemeiat dintotdeauna politica .
(src)="s59.1"> nacionālo valstu delegācijas , vislielākajā mērā sekmēja eiropeiskā gara veidošanos , nacionālo atšķirību neskar-tas lietišķas diskusijas un meklējumus pēc kompro-misa , kurā vienlīdz ņemtu vērā valstu un visas Eiropas intereses .
(trg)="s58.1"> Primul preşedinte al Adunării Parlamentare Europene a fost Robert Schuman .
(trg)="s58.2"> Într-un discurs , acesta a rea-rmat voinţa Parlamentului European de a construi o cultură a „ gândirii comune ” , pe care a descris-o în modul următor : „ Constituirea grupurilor politice a permis Adunării Comune să dezvolte , încă de la primele şedinţe , un sentiment de apartenenţă comună la spaţiul european , sentiment situat deasupra intereselor naţionale “ .
(src)="s60.1"> Drīz kļuva skaidrs , ka EOTK iespējas ir pārāk ierobežo-tas , lai risinātu jaunā laikmeta izvirzītos uzdevumus .
(trg)="s59.1"> Cancelarul Konrad Adenauer , care prezida pe atunci Consiliul de Miniştri , a înţeles repede potenţialul de dezvoltare al Parlamentului European .
(src)="s60.2"> Tāpēc 1957. gada 25. martā Romā sešas dibinātājvalstis parakstīja līgumus par Eiropas Ekonomikas kopienas ( EEK ) un Eiropas Atomenerģijas kopienas ( EAK jeb EURATOM ) dibināšanu .
(trg)="s59.2"> La 12 septembrie 1952 , acesta a declarat : „ Parlamentul se distinge în special printr-un puternic dinamism .
(src)="s60.3"> Kopsapulce kļuva par Eiropas Parlamentāro asambleju un vienlaikus par triju kopienu vienīgo asambleju .
(trg)="s59.3"> În adunarea dumneavoastră se fac eforturi – şi aceasta este o trăsătură denitorie a activităţii parlamentare – să se împingă lucrurile înainte .
(src)="s60.4"> Pirmā sanāksme notika 1958. gada 19. martā un sākotnēji asamblejai bija tikai padomde-vējas tiesības .
(trg)="s59.4"> Suntem de părere că dinamismul Parlamentului este absolut necesar . “ Nici astăzi cuvintele acestui european de prim rang nu şi-au pierdut cu nimic actualitatea .
(src)="s61.1"> Šos procesus zīmīgi raksturojis Žoržs Spenals , kurš bija Parlamenta priekšsēdētājs no 1975. līdz 1977. gadam .
(trg)="s60.1"> Grupurile politice2 sunt protagoniştii principali în Parlamentul European şi ai dezvoltării acestei instituţii .
(src)="s61.2"> Eiropas integrācijas procesu viņš raksturoja šādi : “ Pastāv atziņa , ka vispirms jākalpo cilvēkiem , un tikai tad — savai dzimtenei , bet ir arī nostāja , ka kalpošana dzimtenei ir pārāka par kalpošanu cilvēkiem .
(src)="s61.3"> Pēc manām domām , kalpošana Eiropai apvieno abus minētos viedokļus , jo tā vienlaikus ir kalpošana cilvē-kam un tēvijai . ”
(trg)="s60.2"> Faptul că în această adunare nu au fost reprezentate delegaţii naţionale a contribuit în mod determinant la dezvoltarea spiritului european , la susţinerea unor dezbateri pe probleme concrete dincolo de diferenţele naţionale şi la căutarea unui compromis menit să reprezinte o sinteză între interesele naţionale şi cele europene .
(src)="s62.1"> Mūsu Parlamenta darbības centrā vienmēr bijuši centieni panākt šādu noturīgu līdzsvaru .
(trg)="s61.1"> Georges Spénale , Preşedintele Parlamentului din 1975 până în 1977 , a găsit cuvinte remarcabile pentru a rezuma această evoluţie .
(src)="s62.2"> Tas pirmām kārtām attiecas uz Eiropas vērtību aizsardzību3 un uz
(trg)="s61.2"> Referitor la integrarea europeană , acesta a spus : „ Un curent de gândire spune că
(src)="s63.1"> Eiropas Parlamentārās asamblejas pirmais priekšsēdētājs bija Robērs Šūmans .
(trg)="s62.1"> Curând a devenit evident faptul că posibilităţile CECO erau prea limitate pentru a putea răspunde provocărilor epocii moderne .
(src)="s63.2"> Savā uzrunā viņš aplie-cināja Eiropas Parlamenta gribu veidot “ kopīgas domāšanas ” kultūru , ko viņš raksturoja šādi : “ Politisko grupu veidošanās likusi kopsapulcei jau pirms pirmās sēdes sākt veidot eiropeiskās kopības izjūtu , kura būtu pārāka par jebkādām nacionālajām interesēm . ” līdzsvara panākšanu starp iekšējo konsolidāciju un ārējo atbalstu .
(trg)="s62.2"> Prin urmare , cele şase state fondatoare au semnat la 25 martie 1957 la Roma acordurile privind instituirea Comunităţii Economice Europene ( CEE ) şi a Comunităţii Europene a Energiei Atomice ( EURATOM ) .
(src)="s64.1"> Jau 1958. gadā Parlaments apstiprināja , ka cīņai par cil-vēktiesībām ir universāls raksturs , un šādi lika pamatus
(trg)="s62.3"> Adunarea Comună sa transformat în Adunarea Parlamentară Europeană , o adunare unică pentru toate cele trei comunităţi .
(src)="s65.1"> Politiskās grupas2 arvien bijušas svarīgākie iestādes un tās attīstības dalībnieki .
(trg)="s62.4"> Ea sa reunit pentru prima oară la 19 martie 1958 , având o funcţie exclusiv consultativă .
(src)="s70.1"> turpmākai politiskai virzībai Savienībā , deva tai svarīgus attīstības impulsus un iezīmēja ceļu , kurš sniedzās pāri līdz šim tikai saimniecisku interešu noteiktajām Kopienu robežām .
(trg)="s66.1"> omul trebuie să se pună mai întâi în serviciul oamenilor şi abia apoi în serviciul patriei , un altul armă dimpotrivă că patria trebuie pusă înaintea oamenilor .
(src)="s71.1"> Šādi Parlaments solidarizējās arī ar tām Eiropas tautām , kurām bija jādzīvo diktatūras apstākļos .
(src)="s71.2"> Tā 1961. gadā Parlaments nosodīja Berlīnes mūra būvniecību .
(trg)="s67.1"> De asemenea , Parlamentul a susţinut popoarele din Europa Centrală şi de Est în lupta acestora pentru libertate şi cu ocazia evenimentelor dramatice petrecute în ţările aate în zona de inuenţă sovietică , până la căderea zidului în anul 1989 .
(src)="s72.1"> Arī iekšpolitiski Parlaments aktīvi strādājis visdažādā-kajās jomās .
(trg)="s67.2"> Parlamentul sa situat pe deplin şi fără rezerve de partea mişcărilor democratice din Spania , Portugalia şi Grecia , insuându-le speranţă .
(src)="s72.4"> Pateicoties Eiropas Parlamenta neatlaidībai , šajās jomās daudz sa sniegts .
(trg)="s68.1"> Efortul de păstrare a echilibrului a fost întotdeauna în centrul activităţii Parlamentului .
(src)="s72.5"> Tā 2007. gada oktobrī Lisabonas līgumā izdevās iekļaut Pamattiesību hartu , kura nodrošina mūsu pilsoņu aizsardzību .
(trg)="s68.2"> Acest lucru este valabil în primul rând în ceea ce priveşte apărarea valorilor europene3 şi a echilibrului între consolidarea internă şi sprijinul extern .
(src)="s72.6"> Harta ir vienlīdz saistoša gan Eiropas iestādēm , gan visām dalībvalstīm , izņemot Lielbri-tāniju un Poliju .
(trg)="s69.1"> Începând din anul 1988 , Parlamentul European acordă Premiul Saharov pentru libertatea de gândire .
(src)="s72.7"> 2007. gada 12. decembrī Strasbūrā šo hartu svinīgi pasludināja un kopīgi parakstīja Eiropas Parlamenta priekšsēdētājs , Eiropas Padomes priekšsēdētājs un Eiropas Komisijas priekšsēdētājs .
(trg)="s69.2"> Toţi cei premiaţi , ca de exemplu Nelson Mandela , Alexander Dubček , Aung San Suu Kyi sau Alexander Milinkewitsch , au apreciat sprijinul primit din partea Parlamentului în lupta lor pentru libertate .
(src)="s73.1"> Tāpat Parlaments atbalstīja Viduseiropas un Austrumeiropas tautas to brīvības cīņā un arī dramatiskajos notikumos , kas risinājās padomju ietekmes zonā līdz pat Berlīnes mūra krišanai 1989. gadā .
(src)="s73.2"> Parlaments arvien pilnībā bijis arī Spānijas , Portugāles un Grieķijas demokrātisko kustību pusē un palīdzējis tām uzturēt cerību .
(trg)="s70.1"> Încă din 1958 , Parlamentul a evidenţiat caracterul universal al luptei pentru drepturile omului , anticipând astfel orientarea politică viitoare a Uniunii , dându-i un impuls important şi depăşind cadrul strict economic al Comunităţilor .
(src)="s74.1"> Vēlme panākt līdzsvaru ir pamatā arī Eiropas Parlamenta centieniem paplašināt savas pilnvaras .
(src)="s74.2"> Tas nav pašmērķis , bet līdzeklis , kā labāk strādāt iedzīvotāju labā .
(trg)="s71.1"> Tot Parlamentul European a fost cel care , de-a lungul multor ani , a pledat în favoarea includerii unei clauze privitoare la drepturile omului în toate tratatele de cooperare cu state terţe încheiate de Comunitatea Europeană , şi ulterior de Uniunea Europeană .
(src)="s75.1"> Kopš 1988. gada Eiropas Parlaments pasniedz Saharova balvu par domas brīvību .
(trg)="s72.1"> În acest context , Parlamentul şi-a exprimat solidaritatea cu popoarele europene silite să trăiască sub dictatură .
(src)="s75.2"> Visi balvas saņēmēji , piemēram , Nelsons Mandela , Aleksandrs Dubčeks , Aunga San Sū Kuai un Aleksandrs Milinkēvičs , allaž guvuši Parlamenta atbalstu savā cīņā par brīvību .
(trg)="s72.2"> Astfel , spre exemplu , în august 1961 , Parlamentul a condamnat construirea Zidului Berlinului .
(src)="s76.1"> Līdzīgi kā cilvēktiesību jomā , arī šajā gadījumā Eiropas Parlaments laikus paredzēja notikumu attīstību un tiecās panākt līdzsvaru starp nacionālo un eiropeisko redzējumu .
(trg)="s73.2"> Printre acestea se numără lupta împotriva rasismului , xenofobiei şi antisemitismului , lupta împotriva terorismului cu respectarea libertăţilor personale şi lupta pentru promovarea egalităţii
(src)="s80.1"> iedomājama un nav iespējams pārvarēt pastāvošās atšķirības .
(trg)="s77.2"> Încă din 1958 a atras atenţia asupra „ decitului de democraţie ” existent , în condiţiile în care statele membre stabileau bugetul european fără implicarea parlamentelor naţionale .
(src)="s82.1"> Attiecībā uz budžetu Parlaments pakāpeniski spējis paplašināt savas pilnvaras .
(trg)="s78.3"> În urma presiunilor exercitate de Parlamentul European sau făcut multe progrese în aceste domenii .
(src)="s82.2"> Jau 1958. gadā tas vērsa uzmanību uz “ demokrātijas decītu ” šajā jomā , jo lēmumus par Eiropas budžetu pieņēma dalībvalstis , neiesaistot valstu parlamentus .
(trg)="s78.4"> Astfel a fost posibilă includerea în octombrie 2007 în Tratatul de la Lisabona a unei Carte a drepturilor fundamentale care garantează protecţia cetăţenilor europeni .
(src)="s83.1"> risināt aktuālos uzdevumus .
(src)="s83.2"> Vides aizsardzība un jo īpaši cīņa pret klimata pārmaiņām , jauno tehno-loģiju attīstība un ieguldījums , lai nodrošinātu plašu piekļuvi zināšanām , ļauj Eiropas Savienībai pildīt savas starptautiskās saistības .
(trg)="s78.6"> Această Cartă a fost proclamată şi semnată la Strasbourg , la 12 decembrie 2007 , în şedinţă solemnă , de către preşedinţii Parlamentului European , Comisiei Europene şi Consiliului European .
(src)="s84.1"> Budžeta pilnvaras Eiropas Parlaments izmantojis arī kā sviru , lai dažādos līgumos arvien no jauna paplašinātu savas likumdevēja tiesības.5
(trg)="s78.7"> Tratatul de la Lisabona îi conferă valoare juridică obligatorie .
(src)="s85.1"> Pēc ilgas un sīkstas spēkošanās septiņdesmito gadu vidū Eiropas Parlaments kļuva par budžeta lēmējie-stādi kopā ar Eiropas Savienības Padomi .
(trg)="s79.1"> După îndelungi şi aprige dezbateri , la mijlocul anilor 1970 , Parlamentul European a devenit autoritate bugetară alături de Consiliul de Miniştri .
(src)="s85.2"> Kopš tā laika Parlaments negrozāmi turējies pie principa , ka Savienībai jābūt pietiekamiem līdzekļiem , lai īstenotu savus mērķus .
(trg)="s79.2"> A susţinut neclintit principiul potrivit căruia Uniunea Europeană trebuie să dispună de mijloace suciente pentru realizarea obiectivelor propuse .
(src)="s85.3"> Lai to panāktu , Parlaments izmantojis visas iespējas , piemēram , 1980. gadā tas pirmo reizi noraidīja Kopienas budžetu .
(trg)="s79.3"> Pentru materializarea acestui principiu , a valoricat toate oportunităţile , respingând , de exemplu , pentru prima oară în 1980 , propunerea de buget comunitar .
(src)="s86.1"> Vēl 1958. gadā Parlaments bija tikai padomdevēja asambleja , bet līdz ar Lisabonas līguma stāšanos spēkā tas kļūst par Padomei līdzvērtīgu likumdevēju gandrīz pilnīgi visās jomās .
(trg)="s80.1"> Preocuparea Parlamentului de menţinere a echilibrului instituţional este reectată de asemenea şi în iniţiativele Parlamentului de extindere a sferei competenţelor sale .
(src)="s87.1"> Eiropas Parlaments izmanto savas likumdošanas pilnvaras , lai cilvēku ikdienas dzīvi padarītu vieglāku .
(trg)="s80.2"> Acestea nu constituie totuşi un scop în sine , ci trebuie să servească interesului cetăţenilor .
(src)="s89.1"> Sākotnēji no budžeta galvenokārt finansēja kopējo lauksaimniecības politiku .
(trg)="s82.1"> Iniţial , din buget era finanţată cu precădere politica agricolă comună .
(src)="s89.2"> Tādējādi bija jānodro-šina Eiropas Kopienu lauksaimniecības patstāvība un neatkarība .
(trg)="s82.2"> Prin aceasta se urmărea asigurarea autonomiei şi independenţei agriculturii Comunităţilor Europene .
(src)="s89.3"> Taču Eiropas Parlaments pakāpeniski sāka pieprasīt , lai līdzekļi tiktu izmantoti arī citiem mērķiem dažādās valstīs un reģionos , balstoties uz solidaritātes principu .
(trg)="s82.3"> Treptat , Parlamentul European a acţionat în favoarea utilizării creditelor în alte domenii , în ţări şi regiuni distincte , în temeiul principiului solidarităţii .
(src)="s89.5"> Eiropas Savienībai bija jābūt pietiekamiem līdzekļiem , lai paplašināšanos varētu īstenot sekmīgi .
(src)="s89.6"> Bez finanšu solidaritātes veiksmīga paplašināšanās nav
(trg)="s82.4"> Acest principiu a fost susţinut de Parlament şi cu ocazia negocierilor cu cele zece state care au aderat la Uniunea Europeană în mai 2004 .
(trg)="s82.5"> Uniunea Europeană trebuia să dispună de mijloacele nanci-are necesare integrării cu succes a noilor state mem-
(src)="s93.2"> Tāpēc ar pilnām tiesībām varam lepoties ar paveikto .
(trg)="s86.1"> În prezent , Parlamentul este preocupat să întocmească bugetul Uniunii4astfel încât să poată răs- pundă provocărilor actuale .
(src)="s94.1"> minēt tikai dažus , kam ir lielākā simboliskā nozīme .
(trg)="s87.2"> Numeroase hotărâri au fost astfel adoptate ţinând cont de acest criteriu .
(src)="s94.2"> Šādi lēmumi ir , piemēram , tarifu samazināšana par ienākošajiem un izejošajiem mobilo telefonu zva-niem ārzemēs , “ melnā saraksta ” izveide par lidsa-biedrībām , kuras neievēro drošības prasības un tāpēc nedrīkst ielidot ES gaisa telpā , vai arī aizliegums izmantot kancerogēnas vielas rotaļlietu ražošanā .
(trg)="s87.3"> Dintre aceste hotărâri , le voi menţiona pe cele cu valoare simbolică mai mare , ca , de exemplu , reducerea costurilor la apelurile efectuate şi primite în străinătate în reţeaua de telefonie mobilă , întocmirea unei “ liste negre ” a companiilor aeriene care nu respectă normele de siguranţă impuse şi interzicerea accesului acestor companii la spaţiul aerian comunitar , precum şi interzicerea jucăriilor care conţin substanţe cancerigene .
(src)="s95.1"> Pēc 2004. gada paplašināšanās ES ir principiāli jaunā likumdošanas situācijā .
(trg)="s89.1"> După extinderea din 2004 , UE se aă într-o situaţie fundamental diferită şi în domeniul legislativ .
(src)="s95.2"> Eiropas Savienības Padomē kļūst arvien grūtāk rast kompromisu starp 27 dalībvalstīm .
(trg)="s89.2"> În Consiliul de Miniştri , este din ce în ce mai greu ca cele 27 de state membre să ajungă la un compromis .
(src)="s96.1"> Pēc Berlīnes mūra krišanas Eiropas Parlaments jau 1991. gadā ielūdza Bundestāga ieceltos novērotājus no jaunajām federālajām zemēm , lai sekmētu bijušās VDR iedzīvotāju integrāciju ES .
(trg)="s90.1"> Acest lucru a fost resimţit în special în cazul unor iniţiative cu impact major : Directiva privind serviciile5 şi Directiva privind produsele chimice ( “ REACH ” ) 6 .
(src)="s96.2"> Novērotājus iesaistīja Parlamenta darbā , kaut deputāta statusa tiem nebija .
(trg)="s90.2"> În aceste cazuri , Parlamentul European a fost cel care a
(src)="s96.3"> Process izrādījās ļoti veiksmīgs , jo tā viņi iespējami drīz varēja iepazīties ar darbu mūsu iestādē un Eiropas Savienībā kopumā .
(trg)="s91.1"> În timp ce în 1958 Parlamentul era doar o adunare consultativă , o dată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona Parlamentul va deveni autoritate legislativă , având drepturi egale cu Consiliul în aproape 100 % din activitatea de legiferare .
(src)="s97.2"> Šajos gadījumos tieši Eiropas Parlamentā izdevās panākt vajadzīgo kompromisu un nodrošināt šo tiesību aktu pieņemšanu .
(trg)="s92.2"> Liberalizarea serviciilor prestate de un furnizor din alt stat membru , cu respectarea legislaţiei muncii din statul membru în care se prestează serviciul .
(src)="s99.2"> Liberalizācija attiecībā uz tiem pakalpojumiem , kurus sniedz citā dalībvalstī , ievērojot tajā pastāvošās darba tiesības .
(trg)="s94.2"> Controale mai stricte în vederea depistării substanţelor chimice care prezintă eventuale riscuri pentru sănătatea umană .
(src)="s104.1"> Šai saprašanās kultūrai ir būtiska nozīme , lai Eiropas Parlamentā varētu panākt politiski nepieciešamus kompromisus , piemēram , attiecībā uz jau minēto Pakalpojumu direktīvu un Ķimikāliju regulu .
(trg)="s98.1"> Acest compromis a fost posibil de realizat datorită plasării intereselor europene comune deasupra diferenţelor naţionale şi politice .
(src)="s105.1"> paraksta tiesību aktus , kuri pieņemti atbilstīgi koplēmuma procedūrai , kā arī paraksta Eiropas Savienības budžetu .
(trg)="s99.1"> la 1 mai 2004 , iar apoi la pregătirea aderării Bulgariei şi României , din septembrie 2005 până în decembrie 2006 .
(src)="s105.2"> Ārējo attiecību jomā Parlamenta priekšsēdētājs ociālo vizīšu laikā pauž Parlamenta viedokli saviem sarunu partneriem .
(trg)="s99.2"> Toţi observatorii erau deputaţi ai parlamentelor naţionale ale ţărilor lor .
(src)="s105.3"> Kopā ar kolēģiem no Vidusjūras valstīm Eiropas Parlamenta priekšsēdētājs vada Eiropas un Vidusjūras reģiona valstu parlamentārās asamblejas darbu .
(trg)="s99.3"> Ei au fost integraţi în grupurile politice , familiarizându-se cu metodele de lucru ale Parlamentului .
(src)="s105.4"> Viņš piedalās arī G8 grupas valstu parlamentu priekšsēdētāju sanāksmes darbā .
(trg)="s99.4"> Noii noştri colegi au fost , aşadar , pe deplin familiarizaţi cu activitatea Parlamentului încă din prima zi a extinderii .
(src)="s107.1"> Ikviens no Parlamenta priekšsēdētājiem devis savu ieguldījumu iestādes attīstībā .
(trg)="s101.1"> Nu în ultimul rând , această cultură a bunei înţelegeri a fost baza obţinerii în Parlamentul European a compromisurilor necesare din punct de vedere politic , în chestiunea directivei privind serviciile şi a directivei privind produsele chimice .
(src)="s107.2"> Viņi iedvesmo-juši diskusijas , bijuši vidutāji Parlamenta iekšienē , pārstāvējuši to gan pašā Eiropas Savienībā , gan ārpus tās un arvien centušies tuvināties cilvēkiem .
(trg)="s102.1"> Încă din 1958 , o trăsătură a Parlamentului European , care îl îmbogăţeşte şi îi conferă unicitate , este colaborarea zilnică între oameni cu proluri politice şi culturale diferite , schimbul permanent de experienţă .
(src)="s108.1"> Par vienu no svarīgākajiem sava amata laika uzde-vumiem uzskatu Eiropas Savienības vērtību popu-larizēšanu gan tās ietvaros , gan ārpus tās , kā arī starpkultūru dialoga veicināšanu , jo īpaši attiecībās ar mūsu part neriem arābu islāma pasaulē .
(trg)="s103.1"> După căderea Zidului Berlinului , Parlamentul European a invitat încă din 1991 observatori din noile landuri germane numiţi de Bundestag pentru a încuraja integrarea cetăţenilor din fosta RDG în Uniunea Europeană .
(src)="s108.2"> Globalizāci-jas laikmetā , kad vienlaikus dzimst jaunas cerības un rodas jaunas bailes , ir nepārprotami jāstājas pretim jebkāda veida neiecietībai un jāceļ saprašanās tilti .
(trg)="s103.2"> Aceştia au fost implicaţi în activitatea parlamentară fără să deţină statutul de deputat .
(src)="s108.3"> Jo tikai dialogā starp kultūrām varam īstenot mūsu kopīgās vērtības — brīvību , demokrātiju , cilvēktiesī-bas , tiesisku valsti un jo īpaši — ilgstošu mieru .
(trg)="s103.3"> A fost un mare succes faptul că aceşti observatori sau putut familiariza atât de rapid cu modul de lucru al instituţiei noastre şi al Uniunii Europene în ansamblul ei .
(src)="s110.1"> Parlamenta pieaugusī nozīme atspoguļojas arī priekšsēdētāja amata nozīmē un pienākumos .
(trg)="s104.1"> Fiecare preşedinte al Parlamentului şi-a adus propria contribuţie la dezvoltarea acestei instituţii .
(src)="s110.2"> Gadu gaitā izveidojusies kārtība , ka Parlamenta priekšsēdētāju regulāri ielūdz uzrunāt valstu un valdību vadītājus Eiropadomes sanāksmju ievadā , un šajā runā iepazīstināt ar Parlamenta viedokli svarīgākajos sanāksmes dienas kārtības jautājumos .
(trg)="s104.2"> Rolul lor este de a impulsiona dezbaterile , de a media între diferitele grupuri din Parlament , de a reprezenta Parlamentul în interiorul şi în afara Uniunii Europene şi de a veni în întâmpinarea dorinţelor cetăţenilor .
(src)="s110.3"> Parlamenta priekšsēdētājs kopā ar Padomes priekšsēdētāju
(trg)="s105.1"> Această experienţă sa repetat ulterior cu alte două ocazii : mai întâi la pregătirea aderării celor 10 noi state membre au fost invitaţi observatori în Parlamentul European din mai 2003 până la data aderării