# bs/TH3110694/TH3110694.xml.gz
# ro/TH3110694/TH3110694.xml.gz
(src)="s87.1"> Europa se dijelom oslanja na prirodni kapital i ekosisteme u zemlji i inostranstvu ......................................... 13Pristup najnovijim pouzdanim informacijama ookolišupružaosnovuzadjelovanje ...................................... 13 Preispitivanje stanja okoliša u Europi otkriva značajan napredak , ali izazovi još uvijek ostaju .................................... 15Vezeizmeđupritisakanazaštituokolišaukazuju na sistemske rizike zaštite okoliša ........................................... 17Posmatranjestanjaokolišaibudućiizazovi izrazličitihperspektiva .............................................................. 22
(trg)="s76.1"> Europasebazeazăînmaremăsurăpefondulşiecosistemelenaturaleîninteriorulşiexteriorulei .............................................. 13 Accesul la informaţii de încredere actualizate la zi despre mediul înconjurător oferă o bază de acţiune ................................. 13 Revizuirea stării de mediu în Europa relevă progrese considerabile , dar provocările rămân încă ................................... 15Legăturiledintrepunctulpresiunilordemediucuriscurilesistemice de mediu ........................................................................... 17 O privire asupra stării mediului şi provocările viitoare din perspective diferite ........................................................................... 22
(src)="s88.2"> 55 Smanjuju se poljoprivredna područja , ali se upravljanje intenzivira : travnjaci bogati vrstama su u padu .................... 58Kopneni i slatkovodni sistemi su još uvijek pod pritiskomuprkossmanjenjuteretazagađenja ........................ 60Morskiokolišjejakopogođenzagađenjem i prekomjernim izlovljavanjem ................................................. 64Održavanjebioraznolikostinaglobalnom nivoujeključnozaljude ............................................................. 66
(trg)="s77.2"> 55 Zonele terenurilor agricole se reduc , dar se intensifică gestionarea acestora : pajiştile bogate în specii sunt în declin .... 58Ecosistemeleterestreşideapădulcesuntîncăsubpresiune , înciudareduceriiîncărcărilordepoluare .................................... 60Mediulmarinestegravafectatdepoluareşidepescuitul înexces ............................................................................................... 64 Menţinerea biodiversităţii , la nivel global , de asemenea este crucială pentru oameni .................................................................... 66
(src)="s111.1"> Cjelokupni okolišni uticaj europskih resursa nastavlja sa rastom ........................................................ 69Ambicija Europe je razdvojiti ekonomski rast od degradacije okoliša ........................................................ 70Upravljanje otpadom nastavlja pomicanje od prodaje do recikliranja i prevencije nastanka otpada .......................... 71Razmišljanjeoživotnomciklusuuupravljanju otpadom doprinosi smanjenju uticaja na okoliš i korištanja resursa ......................................................... 75Smanjenjem korištenja resursa u Europi smanjuje se uticaj na okoliš na globalnom nivou .................................... 80Zahtjevzaupravljanjevodamjeključanzakorištenjevodenih resursa u prirodnim granicama ................................ 81Obrascipotrošnjesuključnipokretači korištenja resursa i nastajanja otpada ...................................... 85Trgovina olakšava izvoz europskih resursa i mjenja neke uticaje na okoliš u inostranstvu ......................... 87Upravljanje prirodnim resursima je povezano s drugim ekološkim i društveno-ekonomskim pitanjima .................... 89
(trg)="s99.1"> Schimbărileclimaticearputeaconducelaefecte catastrofale , dacăsuntnesupravegheate ...................................... 25 Ambiţia Europei este de a limita creşterea temperaturii medii globale la sub 2 ° C ................................................................. 27 UE a redus emisiile sale de gaze cu efect de seră şi îşi va îndeplini obligaţia de la Kyoto ........................................................ 28Opriviremaiapropiatăasupraemisiilorsectorialecheie degazecuefectdeserădezvăluietendinţemixte ...................... 31Privindînperspectivăpânăîn2020şimaideparte : UErealizeazăuneleprogrese ......................................................... 35 Impacturile schimbărilor climatice şi vulnerabilităţile diferăîntreregiuni , sectoareşicomunităţi ................................... 38 Schimbările climatice se estimează că vor avea efecte majore asupra ecosistemelor , resurselor de apă şi sănătăţii umane ....... 40 Adaptarea consacrată a Europei este necesară urgent pentruaputeaconstruirezistenţaîmpotrivaimpacturilorclimatice .............................................................................................. 42 Răspunsul la schimbările climate afectează , de asemenea , alteprovocăridemediu .................................................................. 44
(src)="s112.1"> Klimatske promjene mogu dovesti do katastrofalnih uticaja ako se ne provjeravaju ......................... 25Europskaambicijajeograničitiglobalnopovećanje prosječnetemperaturenamanjeod2 ° C ................................ 27EUsmanjujesvojeemisijestakleničkih gasova i ispunit će Kjoto obavezu ............................................. 28Poglednaključneemisijestakleničkihgasova po sektorima , otkriva mješovite trendove .............................. 31Gledajućinaprijeddo2020.idalje : EU ostvaruje napredak .............................................................. 35Uticaji i ranjivosti klimatskih promjena se razlikuju širom regija , sektora i zajednica .............................. 38Predviđasedaćeklimatskepromjeneimativelikiuticaj na ekosisteme , vodene resurse i ljudsko zdravlje .................. 40Hitno je potrebna namjenska adaptacija od strane Europe kako bi se izgradila otpornost protiv klimatskih utjecaja ......................................................... 42Reagovanjenaklimatskepromjenetakođerutiče i na druge izazove zaštite okoliša ............................................. 44
(trg)="s101.1"> Impactulglobalasupramediuluialutilizăriiresurselor din Europa continuă săcrească ...................................................... 69 Ambiţia Europei este de a decupla creşterea economică de degradarea mediului ....................................................................... 70 Gestionarea deşeurilor continuă să treacă de la eliminare lareciclareşiprevenire .................................................................... 71 Evaluarea ciclului de viaţă în domeniul gestionării deşeurilorcontribuielareducereaimpactuluiasupra mediuluişialutilizăriiresurselor .................................................. 75 Reducerea utilizării resurselor în Europa reduce impactul global asupra mediului ................................................................... 80 Gestionarea cerinţei de apă este esenţială pentru utilizarea resurselor de apă în limitele naturale ............................................ 81Structurile consumului sunt drivere cheie de utilizare a resurselorşidegenerareadeşeurilor ............................................ 85Comerţulfaciliteazăimporturileresurseloreuropeneşi produceuneleschimbărialeimpactuluiasupramediului înstrăinătate ...................................................................................... 87 Gestionarea resurselor naturale este legată de alte problemedemediuşisocio-economice ......................................... 89
(src)="s174.1"> Ono što razlikuje izvještaj EEA Europski okoliš : Stanje i pregled iz 2010. godine , u odnosu na prethodni izvještaj EEA , je poboljšano razumijevanje veze između okolišnih izazova kombiniranih sa globalnim kretanjima . Ovo je omogućilo dublje uvažavanje sistemskih rizika izazvanih od strane ljudi i ranjivosti , koje ugrožavaju sigurnost ekosistema i pružaju uvid u nedostatke upravljanja .
(trg)="s162.1"> Ceea ce diferă în 2010 , în comparaţie cu precedentele rapoarte ale AEM Mediul European : Starea şi Perspectiva , este înţelegerea sporită a legăturilor dintre provocările legate de mediu , combinate cu megatendinţele fără precedent la nivel global .
(src)="s176.2"> To uključuje informacije o okolišu koje se odnose na resurse i tehnologije , metode “ brojanja ” resursa spremne za implementaciju i obnovljenu obavezu uspostavljenih principa opreza i prevencije , ispravljajući štete nastale na izvoru i zagađivač plaća . Ovi ključni zaključci su podržani sa narednih 10ključnihporuka :
(trg)="s165.2"> Acestea includ resurse incomparabile de informaţii privind mediul şi tehnologii , metode de contabilizarea resurselor gata de folosire şi un angajament reînnoit faţă de principiile stabilite , acelea de precauţie şi prevenire , remedierea daunelor la sursă , precum şi " poluatorul plăteşte " .
(src)="s186.2"> Ipak , svjetska i europska smanjenja emisije stakleničkih gasova su daleko od dovoljnih kako bi se održao prosječni porast temperature u svijetu ispod 2 ˚ C. Potrebni su veći napori za ublažavanje posljedica klimatskih promjena i za uspostavljanje mjera prilagođavanja kako bi se povećala otpornost Europe .
(trg)="s178.2"> Cu toate acestea , reducerire globale şi europene a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt departe de a fi suficiente pentru a menţine creşterile temperaturii medii în lume sub 2 ° C. Eforturi mai mari sunt necesare pentru a atenua efectele schimbărilor climatice şi a pune în aplicare măsuri de adaptare pentru a creşte adaptabilitatea Europei .
(src)="s201.1"> Povećanaefikasnostisigurnostresursamožebitipostignuta , na primjer korištenjem pristupa produženog životnog ciklusa za prikazivanje punog uticaja proizvoda na okoliš . Ovo može smanjiti ovisnost Europe o resursima na globalnoj razini i promicati inovativnost .
(trg)="s192.1"> Eficienţacrescutăaresurselorşisecuritateapotfiatinse , de exemplu , folosind abordări extinse ale ciclului de viaţă pentru a reflecta totalitatea impactelor de mediu ale produselor şi activităţilor .
(src)="s201.3"> Cijene koje u potpunosti uzimaju u obzir utjecaje korištenje resursa , biće veoma važne za upravljanje poslovnim i ponašanjem posmatrača prema poboljšanoj efikasnosti resursa .
(trg)="s192.3"> Valoarea care să ia în considerare pe deplin privind impactul utilizării resurselor va fi importantă spre direcţionarea afacerilor şi a comportamentului consumatorilor către o eficienţă sporită a resurselor .
(src)="s201.4"> Grupiranje sektorske politike u skladu sa potrebama resursa i okolišnim pritiscima , poboljšalo bi usklađenost , ukazalo bi na efikasnost zajedničkih izazova , povećali bi ekonomske i društvene koristi i pomoglo bi u izbjegavanju neželjenih posljedica .
(trg)="s192.4"> Gruparea politicilor sectoriale în funcţie de nevoile lor de resurse şi presiunile asupra mediului ar îmbunătăţi coerenţa , ar adresa provocări partajate în mod eficient , ar maximiza beneficiile economice şi sociale şi ar ajuta la evitarea consecinţelor nedorite .
(src)="s205.1"> Okoliš , zdravljeikvalitetživota — zagađivanjevodeizrakasusmanjeni ali nedovoljno da bi se postigao dobar ekološki kvalitet u svim vodnim tijelima ili kako bi se osigurala dobra kvaliteta zraka u svim gradskim područjima . Širokorasprostranjena izloženost većem broju polutanata i kemikalija i zabrinutost zbog dugoročne štete na ljudsko zdravlje , zajedno impliciraju potrebu za više velikihprogramaprevencijezagađivanjaikorištenjepristupapredostrožnosti .
(trg)="s196.1"> Mediul , sănătatea şi calitatea vieţii – Poluarea apei şi a aerului sa redus , dar nu suficient pentru a rezulta o calitate ecologică bună în toate corpurile de apă sau pentru a asigura calitatea bună a aerului în toate zonele urbane .
(src)="s206.2"> Bolja provedba sektorskih i okolišnih politika će pomoći u osiguranju postizanja ciljeva i pružiće regulatornu stabilnost za poslovne subjekte . Širu predanost okolišnom monitoring i pravovremeno izvještavanje o polutantima i otpadu , korištenjem najboljih raspoloživih informacija i tehnologija , učinit će upravljanje okolišem efikasnijim . Ovo uključuje reduciranje dugoročnih troškova sanacije kroz rano djelovanje .
(trg)="s197.2"> O mai bună implementarea politicilor sectoriale şi de mediu va ajuta să ne asigurăm că ţelurile sunt atinse şi vor oferi o reglementare stabilă a afacerilor .
(src)="s209.2"> Mnogi kljuèni pokretaèi promjena su vrlo meðuovisni i vjerovatno æe se razvijati više od desetljeæa .
(trg)="s200.2"> Multe drivere cheie de schimbare sunt puternic interdependente şi probabil a se desfăşura peste decenii , mai degrabă decât peste ani .
(src)="s209.3"> Ove meðuovisnosti i trendovi , mnogi od njih izvan direktnog europskog uticaja , imaæe znaèajne posljedice i potencijalnerizikezaelastiènostiodrživostrazvojaeuropskoggospodarstva i društva . Kljuèno æe biti bolje poznavanje povezanostiipridruženenesigurnosti .
(trg)="s200.3"> Aceste interdependenţe şi tendinţe , multe dintre ele cu influenţă directă în afara Europei , vor avea consecinţe semnificative şi riscuri potenţiale pentru adaptarea şi dezvoltarea durabilă a economiei şi societăţii Europei .
(src)="s210.3"> Zajedno , regulatori , poslovni subjekti i građani mogu učestvovati u upravljanju prirodnim kapitalom i uslugama ekosustava , stvarajući novi i inovativni način za efikasnije korištenje resursa i dizajniranje nepristrasnih poslovnih reformi . Koristeći edukaciju i različite društvene medije , građani mogu biti angažirani u rješavanju globalnih problema , kao što je postizanje klimatskog cilja od 2 ˚ C.
(trg)="s201.3"> Împreună , autorităţile de reglementare , mediul de afaceri şi cetăţenii ar putea participa , pe scară mai largă , la gestionarea capitalului natural şi a serviciilor de ecosistem , crearea de moduri noi şi inovatoare pentru a folosi eficient resursele şi proiectarea reformelor fiscale echitabile .
(src)="s213.1"> Pojamposvećenogupravljanjaprirodnimkapitalomiuslugamaekosistema je uvjerljiv koncept integrisanja za rješavanje okolišnih pritisaka iz više ekosistema .
(trg)="s204.1"> Seminţele pentru viitoarele acţiuni există : sarcina viitoare este de ale ajuta să prindă rădăcini şi să înflorească .
(src)="s223.1"> Europa se dijelom oslanja na prirodni kapital i ekosisteme u zemlji i inostranstvu
(trg)="s213.1"> Starea mediului în europa europa se bazează în mare măsură pe fondul şi ecosistemele naturale în interiorul şi exteriorul ei
(src)="s224.1"> Europa o kojoj govorimo u ovom izvještaju je dom za oko 600 miliona
(trg)="s214.1"> Europa , la care ne referim în acest raport , reprezintă căminul pentru circa 600 de milioane de persoane şi acoperă o suprafaţă de aproximativ
(src)="s227.1"> 4 miliona km2iblizu500milionaljudi.Saprosjekomod100ljudipo km2 , Europajejednaodnajgušćenaseljenihregijasvijeta ; nekih
(trg)="s218.1"> 4 milioane de km2şiaproape500demilioanedeoameni.Cuomediede100depersoanepekm2 , Europa este una dintre regiunile cele mai dens populate ale lumii ; aproximativ 75 % din totalul populaţiei trăieşte în zonele urbane ( 1
(src)="s255.1"> izvještaj u nizu (
(trg)="s246.1"> raport este al patrulea din serie (
(src)="s262.1"> Ovaj izvještaj : Europski okoliš : stanje i pregled 2010 ( SOER2010 ) ( A ) , pruža procjenu najnovijih informacija i podataka iz 32 zemlje članice EEA i šest pridruženih članica Zapadnog Balkana . Također se odnosi i na četiri regionalna mora : Sjeveroistočni Atlantik , Baltičko more , Mediteransko more i Crno more .
(trg)="s257.1"> Atenuarea schimbărilor climatice furnizează o evaluarea celor mai recente informaţii şi date din 32 de ţări membre ale AEM şi şase ţări care cooperează din Balcanii de Vest .
(src)="s271.1"> Ovo je izvještaj na nivou Europe i dopunjuje izvještaje o stanju okoliša na državnom nivou širom Eurokontinenta ( B ) . Njegov cilj je da omogući analize i uvid u stanje , trendove i izglede za Europu , i da pruži naznake gdje postoji nesigurnosti praznina u znanju , kako bi se poboljšala diskusija i odluke vezene za presudne politike i društvena pitanja .
(trg)="s265.1"> Fiind un raport la nivel european , el completează rapoartele stării mediului la nivel naţional pe întreg teritoriul Europei ( B ) .
(src)="s285.1"> Kvalitet svježe vode
(trg)="s278.1"> Calitatea apei dulci
(src)="s299.2"> Također , sveobuhvatni cilj ograničavanja neće biti postignut ( klimatskih promjena na smanjenje temperature ispod 2 ° C na globalnom nivou tokom ovog stoljeća , vjerovatno neće biti ispunjen , djelomično i zbog emisija stakleničkih gasova iz drugih dijelova svijeta .
(trg)="s292.1"> asemenea , obiectivul global de a limita schimbările climatice la creşteri ale temperaturii sub 2 ° C la nivel global în acest secol este puţin probabil să fie îndeplinit , în parte din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră din alte părţi ale lumii .
(src)="s311.1"> Na koje zemlje i regije se odnosi ovaj izvještaj ?
(trg)="s304.1"> Ţări stabilite , prezintă o imagine mixtă .
(src)="s312.1"> ključne trendove ; detaljnije analize koje slijede pokazuju da u nekim slučajevima , kao što su otpad i emisije stakleničkih gasova , postoje značajne razlike po sektorima i zemljama .
(trg)="s304.2"> Doar câţiva dintre indicatori sunt incluşi pentru a evidenţia aici tendinţele cheie ; analizele mai detaliate care urmează arată că , în unele cazuri , cum ar fi deşeurile şi emisiile de gaze cu efect de seră , există diferenţe substanţiale date de sectorul economic şi ţară .
(src)="s320.3"> Međutim , ova pitanja će se razmatrati u sljedećim poglavljima ovog izvještaja , a rezultati njihovih analiza će doprinjeli njegovim zaključcima .
(trg)="s310.3"> Ele sunt , totuşi , luate în considerare în capitolele ulterioare ale acestui raport , iar rezultatele privind analizele lor au contribuit la formularea concluziilor acestui raport .
(src)="s328.1"> Hrvatska , Bivša Jugoslovenska Republika Mekedonija
(trg)="s313.1"> Ţările candidate Ue croaţia , Fosta republică iugoslavă a Macedoniei
(src)="s331.1"> Cjelokupna slika napretka u ispunjavanju ciljeva zaštite okoliša potvrđuje rezultate prethodnih izvještaja o stanju europskog okoliša , a to jeste daje bilo značajnih poboljšanja u mnogim područjima , ali broj glavnih izazova i dalje ostaje .
(trg)="s316.1"> Imaginea de ansamblu obţinută , privind progresul către îndeplinirea obiectivelor de mediu , confirmă constatările rapoartelor europene anterioare privind starea mediului , şi anume faptul că au existat îmbunătăţiri considerabile în multe domenii , dar rămân un număr de provocări majore .
(src)="s331.2"> Ova slika je prikazana i u nedavno objavljenom “ Godišnjem pregledu ” ( ‘ Annual Environment Policy Reviews ’ ) od strane Europske Komisije , u kojem do dvije trećine od 30 odabranih okolišnih pokazatelja prikazuje slabe performanse ili pak zabrinjava njihov trend , a kod ostatka pokazatelja ukazuje ilinadobreperformanseilinabaremdjelomičannapredakprema
(trg)="s316.2"> Această imagine este , de asemenea , reflectată în recentele " Retrospective anuale ale politicii de mediu " ale Comisiei Europene în care , prin până la două treimi din cei 30 de indicatori de mediu selectaţi , este oglindită o performanţă slabă sau o tendinţă îngrijorătoare , în timp ce în punctele rămase se observă o performanţă bună sau cel puţin notă :
(src)="s338.1"> Iz praktičnih razloga korištene grupe se zasnivaju na uspostavljenim političkim grupacijama ( od 2010 ) , prije nego samo na okolišnom pitanjima . Zbog toga u okviru grupa postoje varijacije u okolišnoj efikasnosti , kao i značajna preklapanja između njih .
(trg)="s321.1"> Din motive practice , grupurile utilizate sunt bazate pe grupări politice stabilite ( din 2010 ) , mai degrabă decât bazate numai pe considerente de mediu. astfel , există variaţii în performanţele de mediu în cadrul grupurilor şi suprapuneri semnificative între ele .
(src)="s338.3"> To je označeno u izvještaju , tamo gdje je to bilo moguće uraditi .
(trg)="s321.2"> În cazul în care a fost posibil , acest lucru a fost subliniat în raport .
(src)="s344.1"> Analize ukazuju na činjenice koje mjenjaju današnje razumijevanje i percepciju izazova zaštite okoliša : više ih se ne može posmatrati kao nezavisna , jednostavna i specifična pitanja . Prije da su izazovi povećano prošireni i kompleksni , i dio su mreže povezanih i međuovisnih funkcija , koje pružaju različiti prirodni i društveni
(trg)="s325.1"> Analizele punctează faptul că înţelegerea actuală şi percepţia provocărilor de mediu sunt în schimbare : ele numai pot fi văzute ca probleme independente , simple şi specifice .
(src)="s385.1"> Emisije stakleničkih gasova þ ( î þ î
(trg)="s357.1"> Pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră ; emisiile de gaze cu efect de seră þ î cu 20 % până în 2020 ( b
(src)="s387.1"> Smanjiti emisije stakleničkih gasova ; do b
(trg)="s359.1"> Pentru a se conforma cu calitatea apei pentru scăldat , tratarea apelor
(src)="s392.1"> Energetska efikasnost
(trg)="s366.1"> Pentru a limita emisiile
(src)="s467.1"> Prirodni resursi i otpad sistemi.Toneznačidaekološkebrigekojesusepojavileuprošlomstoljeću , kaoštoje su kako smanjiti emisije stakleničkih gasova ili zaustaviti gubitak bioraznolikosti , nisu više važne .
(trg)="s431.2"> Acest lucru nu implică faptul că preocupările legate de mediu , care au apărut în secolul trecut , cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau stoparea pierderea biodiversităţii , numai sunt importante .
(src)="s467.2"> Donekle to pokazuje povećan stepen složenosti u načinu na kojim i razumijemo i odgovaramo na izazove zaštite okoliša .
(trg)="s431.3"> Mai degrabă , el ne îndreaptă spre un grad sporit de complexitate în modul în care noi înţelegem şi răspundem la provocările legate de mediu .
(src)="s471.1"> U izvještaju se , sa različitih tačaka gledišta , nastoje osvijetliti ključne karakteristike složenosti veza između pitanja zaštite okoliša .
(trg)="s436.1"> Creşterea gradului de complex itat tratarea deşeurilor până la controlul substanţelor periculoase în deşeuri ; să se reducă impactul de la eliminarea deşeurilor ; să se reducă impacturile de la depozitele de deşeuri şi scurgeri
(src)="s471.2"> To se radi tako što se daje pobliža analiza veza između različitih izazova zaštite okoliša , kao i između okolišnih i sektorskih trendova i njihovih odgovarajućih politika . Npr . : smanjenje stope klimatskih promjena zahtijeva ne samo smanjenje emisije stakleničkih gasova iz elektrana , nego također i smanjenje difuznijih emisija od iz transporta i poljoprivrede , kao i promjenu potrošnje u kućanstvima .
(trg)="s437.1"> Raportul încearcă să aducă lumină între diferite puncte de vedere privind caracteristicile cheie ale legăturilor complexe dintre problemele de mediu .
(src)="s478.2"> Sistematski rizici mogu biti potaknuti od strane neočekivanih događaja ili se mogu izgraditi tokom vremena , a uticaj često može biti veći i vjerovatno katastrofalan ( 14 ) .
(trg)="s442.2"> Riscurile sistemice pot fi declanşate de evenimente bruşte sau construite dea lungul timpului , cu un impact adesea larg şi , eventual , catastrofal ( 14 ) .
(src)="s487.1"> Uskosupovezanasadrugimizazovima , kaoštojeneodrživokorištenje resursa , koje obuhvata društvene i ekonomske sfere i narušavavažneuslugeekosistema ;
(trg)="s449.1"> 2000 ( Până în prezent ) multe dintre problemele de mediu ale Europei , cum ar fi schimbările climatice sau pierderea biodiversităţii , sunt legate între ele şi au un caracter complex şi , adesea , global ;
(src)="s493.1"> Poboljšati efikasnost korištenja resursa ( kao što su materijali , hrana , energija , voda ) i potrošnje uprkos sve većoj potražnji , smanjenim resursima i konkurenciji ; čišća proizvodnja .
(trg)="s454.1"> eficienţa în utilizarea resurselor ( precum materiale , alimente , energie , apă ) şi al consumului în faţa cererii tot mai mari , a resurselor reduse şi a concurenţei ; producţie mai curată .
(src)="s494.1"> prilagođavanja. prirodnih dobara ( tj. vode , zemlje , bioraznolikosti , tla ) u odlukama o sektorskom upravljanju .
(trg)="s455.1"> sarcinile globale natural ( adică ale diminuării şi apă , pământ , adaptării.biodiversitate , sol ) în deciziile privind gestionarea sectorială .
(src)="s510.1"> Izvještaj ne daje nikakva upozorenja od neposrednog ekološkog kolapsa . Međutim , upozorava da su neke lokalne i globalne granice pređene , te da negativni okolišni trendovi mogu dovesti do dramatične i nepopravljive štete za neke ekosisteme i usluge koje uzimamo zdravo za gotovo . Drugim riječima , trenutna nedovoljna stopa napretka , posmatranog tokom posljednjih nekoliko desetljeća , može ozbiljno narušiti našu sposobnost da se nosimo sa mogućim budućim negativnim uticajima .
(trg)="s468.1"> Raportul nu prezintă niciunul dintre avertismentele de colaps iminent de mediu .
(src)="s511.1"> Posmatranje stanja okoliša i budući izazovi iz različitih perspektiva
(trg)="s469.1"> O privire asupra stării mediului şi provocările viitoare din perspective diferite
(src)="s513.1"> Poglavlje 6 prikazuje , kroz mnoge direktne i indirektne veze , pitanja perspektive prirodnog kapitala i usluga ekosistema , fokusirajući se na zemlju , tlo i vodene resurse .
(trg)="s471.1"> Capitolul 6 ilustrează mai multe conexiuni directe şi indirecte ale problemelor din perspectivele capitalului natural şi ale serviciilor de ecosistem , concentrându-se pe teren , sol şi resursele de apă .
(src)="s514.1"> Poglavlje 7 koristi druge leće , posmatrajući ostatak svijeta u smislu ključnih sociekonomskih kretanja za koje se očekuje da će uticati na okoliš Europe .
(trg)="s472.1"> Capitolul 7 foloseşte un alt fel de optică pentru a privi cu atenţie la restul lumii în ceea ce priveşte megatendinţele cheie socio-economice şi de mediu care pot să afecteze mediul Europei .
(src)="s529.1"> Klimatske promjene mogu dovesti do katastrofalnih uticaja ako se ne provjeravaju
(trg)="s485.1"> Schimbările climatice ar putea conduce la efecte catastrofale , dacă sunt nesupravegheate
(src)="s533.1"> A ) pokazuju atmosferske koncentracije stakleničkih gasova ( GHG ) ( značajno povećanje od predindustrijskog vremena , sa nivoom karbon dioksida ( CO
(trg)="s489.1"> A concentraţiilor atmosferice globale de gaze cu efect de seră ( GES ) (
(src)="s548.1"> Promjeneuklimiipovećanjetemperaturetakvemagnitude , povezane su sa širokim rasponom potencijalnih uticaja .
(trg)="s504.1"> proiecţii ale IPCC , mai degrabă decât de cea inferioară (
(src)="s567.1"> Prošle i projicirane globalne površinske promjene temperature ( u odnosu 1980 . – 19 . ) , zasnovane na prosjeku više modela za odabrane IPCC scenarije
(trg)="s519.1"> Dirijarea discuţiilor politice către cum să se limiteze interferenţa periculoasă cu sistemul climatic este scopul recunoscut pe plan internaţional pentru a limita creşterea temperaturii medii globale faţă de perioada pre-industrială la sub 2 ° C ( 7 ) .
(trg)="s519.2"> Atingerea acestei ţinte va necesita reduceri substanţiale
(src)="s568.1"> Vođenje političkih diskusija na temu kako ograničiti opasno miješanje u klimatski sistem , je međunarodno priznato i ima za cilj da ograniči globalno povećanje prosječne temperature od predindustrijskog perioda do ispod 2 ° C ( 7 ) . Ispunjavanje ovog cilja zahtijevat će znatna smanjenja globalne emisije GHG-a . Uzevši u obzir samo atmosfersku
(trg)="s520.1"> Alte consecinţe în schimbarea condiţiilor climatice includ creşteri ale temperaturii globale medii a oceanelor , topirea pe suprafeţe largi a zăpezii şi a straturilor de gheaţă , risc crescut de inundaţii pentru zonele urbane şi a ecosistemelor , acidifierea oceanului , şi evenimente climatice extreme , inclusiv valuri de caldură .
(src)="s590.1"> 0.0 staze , postizanje ovog cilja će vjerovatno zahtijevati smanjenje emisija za oko 50 % u odnosu na globalne nivo eu periodu od 1990. do 2050 .
(trg)="s549.1"> Pe termen lung , atingerea acestui obiectiv este de natură să solicite reducerea emisiilor de aproximativ 50 % faţă de nivelurile din 1990 până în 2050 , la nivel global ( 4 ) .
(src)="s605.1"> Stupci sa desne strane slike pokazuju najbolje procjene ( linije unutar svakog stupca ) , a raspon vjerovatnoće procijenjen za svih šest IPCC marker scenarija u periodu od 2090 . – 2099. godine ( u odnosu na period od 1980 . – 1999 . ) .
(trg)="s564.1"> Barele din partea dreaptă a figurii indică cea mai bună estimare ( linia solidă din interiorul fiecărei bare ) şi gama probabilă estimată pentru toate cele şase scenarii indicatoare ale iPcc , la nivelul anilor 2090 - 2099 ( în raport cu 1980 - 1999 ) .
(src)="s605.2"> Horizontalna crna linija je dodata od strane EEA da bi ukazala na zaključak Vijeća EU i cilj UNFCCC Kopenhagenskog ugovora od 2 ° C maksimalnog povećanja temperature prethodnog predindustrijskog perioda ( 1.4 ° C više od 1990. godine Zbog oko 6 ° C povećanja temperature od predindustrijskog perioda dao 1990 ) .
(trg)="s564.2"> Linia orizontală neagră a fost adăugată de aeM pentru a indica obiectivul de 2 ° c a concluziei consiliului Ue şi a acordului copenhaga UNFccc de creştere maximă a temperaturii peste cea din perioada pre-industrială ( 1,4 ° c faţă de 1990 , din cauza unei creşteri de aproximativ 0,6 ° c a temperaturii din perioada pre-industrială până în 1990 ) .
(src)="s624.1"> Emisije stakleničkih gasova kao tone CO po osobi po
(trg)="s579.1"> Figura 2.2 emisiile de gaze cu efect de seră în tone CO echivalent
(src)="s627.1"> Godišnje emisije stakleničkih gasova u EU u 2008. godini odgovaraju
(trg)="s582.1"> Emisiile anuale de GES în UE în 2008 a corespuns unei cantităţi de
(src)="s632.2"> U međuvremenu , EU trendovi stakleničkih gasova u odnosu na ekonomski razvoj — mjeri se kao bruto domaći proizvod ( BDP ) — pokazuju razdvajanje ukupne emisije iz ekonomskog razvoja u EU tokom vremena . Između 1990. i 2007.godine , emisija po jedinici BDP-a smanjena je za više od trećine u EU-27 ( 11 ) .
(trg)="s587.1"> Între timp , tendinţele în UE a emisiilor de GES în raport cu dezvoltarea economică – măsurată ca produs intern brut ( PIB ) – în UE , indică o decuplare totală a emisiilor provenite din dezvoltarea economică dea lungul timpului .
(src)="s650.1"> Treba napomenuti da UNFCCC i Kjoto protokol ne obuhvataju sve stakleničke gasove . Mnoge supstance , koje se regulišu Montrealskim protokolom , kao što su hlorofluorougljikovodici ( CFC ) , su takođe snažni staklenički gasovi .
(trg)="s606.1"> Este de remarcat faptul că UNFCCC şi Protocolul de la Kyoto nu acoperă toate GES .
(src)="s650.3"> Ukidanje ODS supstanci , koje utiču na klimatske promjene , indirektno je doprinijelo vrlo značajnom
(trg)="s606.3"> Eliminarea treptată a substanţelor care distrug stratul de ozon ( SDO ) , în conformitate cu Protocolul de
(src)="s663.1"> Emisija stakleničkih gasova u EU-15 i EU-27 između
(trg)="s616.1"> Figura 2.3 emisiile interne de GeS în Ue-15 şi Ue-27 între 1990
(src)="s696.1"> EU-27 ukupna emisija stakleničkih gasova EU-15 ukupna emisija stakleničkih gasova
(trg)="s646.1"> UE-27 Emisiile totale de gaze cu efect de seră UE-15 Emisiile totale de gaze cu efect de seră
(src)="s719.1"> Emisije stakleničkih gasova u EU-27 po sektorima u 2008 . , i promjene između 1990. i 2008. godine
(trg)="s662.1"> Figura 2.4 emisiile de gaze cu efect de seră în Ue-27 pe sectoare în 2008 , şi modificările între 1990 şi 2008
(src)="s721.1"> Ukupna emisija stakleničkih gasova po sektoru u EU-27 , 2008
(trg)="s665.1"> Totalul emisiilor de gaze cu efect de seră pe sectoare în UE-27 , 2008
(src)="s723.1"> Povećanje energetske efikasnosti posebno od strane industrije , korisnika i energijskih industrija ;
(trg)="s666.1"> • îmbunătăţiri ale eficienţei carburanţilor utilizaţi de autovehicule ;
(src)="s731.1"> Bolje upravljanje otpadom i poboljšano obnavljanje gasova sa deponija ( sektorzaotpadjepostigaonajvećesmanjenjeemisije ) ;
(trg)="s671.1"> Procese industriale 8,3 % o mai bună gestionarea deşeurilor şi o recuperarea gazelor din depozitele de deşeuri ( sectorul deşeurilor a realizat cea mai mare reducere relativă ) ;
(src)="s745.1"> EU trendovima emisija stakleničkih gasova , između 1990. i 2008. godine , dominirala su dva najveća emitera , Njemačka i Britanija , koje su zajedno bile odgovorne za više od polovice ukupnog smanjenja emisije u EU .
(trg)="s682.1"> Tendinţele în UE a emisiilor de GES între 1990 şi 2008 au fost dominate de cele două ţări care au avut cele mai mari cantităţi de emisii , Germania şi Marea Britanie , care , împreună , au fost responsabile pentru mai mult de jumătate din reducerea totală în UE .
(src)="s745.2"> Značajna smanjenja su također postigle zemlje EU-12 , kao što su Bugarska , Republika Češka , Poljska i Rumunija .
(trg)="s682.2"> Reduceri semnificative , de asemenea , au fost realizate de unele ţări UE-12 , cum ar fi Bulgaria , Republica Cehă , Polonia şi România .
(src)="s745.3"> Ovo cjelokupno smanjenje djelomično je nadoknađeno povećanim emisijama u Španiji , te u manjoj mjeri u Italiji , Grčkoj i Portugalu ( 9 ) .
(trg)="s682.3"> Această scădere globală a fost parţial compensată de creşterile de emisii în Spania şi , într-o măsură mai mică , Italia , Grecia şi Portugalia ( 9 ) .
(src)="s756.2"> Emisija stakleničkih gasova iz transporta u EU-27 povećala se za 24 % između 1990. i 2008. godine , isključujući emisije iz međunarodnog avio i morskog transporta ( 9 ) . Dok teretni transport i unutarnji vodeni putevi pokazuju pad tržišnog udjela , broj automobila u EU-27 — nivo vlasništva automobila – je povećan za 22 % , odnosno 52 milijuna automobila , između 1995. i 2006. godine ( 14 ) .
(trg)="s692.2"> Emisiile de GES generate de transport au crescut cu 24 % între 1990 şi 2008 în UE-27 , excluzând emisiile provenite de la aviaţia internaţională şi transportul maritim ( 9 ) .
(src)="s771.1"> EEA godišnji Mehanizam o izvještavanju i okolišu ( TERM ) pokazuje napredak i uspješnost napora u integrisanju transportnih i okolišnih strategija .
(trg)="s704.1"> raportul anual al AEM privind Mecanismul de Raportare pentru Transport şi Mediu ( terM ) monitorizează progresele şi eficienţa eforturilor de a integra strategiile de transport şi de mediu .
(src)="s771.2"> U 2009. godini , izvještaj naglašava sljedeće trendove i rezultate :
(trg)="s704.2"> Pentru 2009 , raportul a evidenţiat următoarele tendinţe şi constatări :
(src)="s773.1"> U svom Klimatskom i Energetskom paketu ( Climate and Energy Package ) ( 15 ) , EU se obavezala na daljnja smanjenja emisije za ( najmanje ) 20 % do 2020. godine u odnosu na 1990. godinu .
(trg)="s705.1"> În al său Pachet privind Clima şi Energia ( 15 ) , UE sa angajat să reducă şi mai mult emisiile cu ( cel puţin ) 20 % faţă de nivelurile din 1990 , până în 2020 .
(src)="s773.2"> Nadalje , EU će napraviti smanjenje emisija za 30 % do 2020 . , u slučaju ako se druge razvijene zemlje obavežu na usporedivo smanjenje emisija iako zemlje u razvoju značajno doprinesu tome , u skladu sa svojim obavezama i mogućnostima . Švicarska i Lihteštajn ( obje doprinose sa 20 do 30 % redukcije emisije ) , kao i Norveška ( 30 do 40 % ) imaju slične opredjeljenosti .
(trg)="s705.2"> Mai mult , UE se va angaja să reducă emisiile cu 30 % până în 2020 , cu condiţia ca şi alte ţări dezvoltate să se angajeze la reduceri comparabile ale emisiilor , iar ţările în curs de dezvoltare să contribuie în mod adecvat în conformitate cu responsabilităţile acestora şi posibilităţile respective .
(src)="s775.1"> • Emisije stakleničkih gasova iz prometa ( isključujući međunarodni avio i pomorski promet ) su porasle za 28 % između 1990. i 2007. u EEA zemljama ( za 24 % u EU-27 ) , i sada čine oko 19 % ukupnih emisija .
(trg)="s707.1"> • transportul de călători a continuat să crească , dar într-un ritm mai lent decât economia. transportul aerian în cadrul Ue a rămas în zona cu cea mai rapidă dezvoltare , în creştere cu 48 % între 1997 şi 2007. călătoriile cu autovehiculul a rămas modul dominant de transport , reprezentând 72 % din kilometrii totali pentru pasageri în Ue-27 .
(src)="s779.2"> Očekuje se da će se povećati broj ljudi , koji su izloženi štetnom nivou buke , pogotovo noću , osim ako ne dođe do ekifasne politike smanjenja buke i njene realizacije u potpunosti ( takođe vidjeti Poglavlje 5 ) .
(trg)="s713.1"> • În Uniunea europeană , doar Germania şi Suedia sunt pe cale de a-şi îndeplini ţintele orientative pe 2010 pentru utilizarea biocarburanţilor ( cu toate acestea , a se vedea , de asemenea , discuţiile referitoare la producţia de bioenergie în capitolul 6 ) .
(src)="s780.1"> Ključni vezani napori uključuju širenje i jačanje EU Sistema trgovnja
(trg)="s714.1"> Eforturile considerate cheie includ extinderea şi consolidarea Sistemului
(src)="s782.1"> U izvještaju zaključeno je da ukazivanje na aspekte zaštite okoliša u prometnoj politici iziskuje viziju izgleda transportnog sistema do sredine 21. stoljeća . Proces uspostavljanja nove Zajedničke politike transporta je ključan prilikom stvaranja ove vizije i njenog ostvarivanja .
(trg)="s717.1"> • În ciuda reducerilor recente ale emisiilor poluante în aer , transportul rutier a fost cel mai mare sursă de oxizi de azot şi al doilea cel mai mare contributor al poluanţilor care generează pulberi în suspensie în 2007 ( a se vedea , de asemenea , capitolul 5 ) .
(src)="s784.1"> 18 b u poređenju sa ukupnim udjelom za manje od 9 % u 2005. godini (
(trg)="s719.1"> legale obligatorii pentru creşterea ponderii energiei regenerabile la 20 % din consumul total de energie , incluzând o cotă de 10 % în sectorul transporturilor , comparativ cu o pondere totală de mai puţin de 9 % în 2005 ( 18 ) .
(src)="s790.1"> Ograničavanje globalne prosječne temperature se povećalo do ispod 2 ° C na dugoročnom planu , a smanjenje globalnih emisija stakleničkih gasova na 50 % ili više do 2050. godine u odnosu na 1990. godinu , i generalno se smatra daje i za onoga što se može postići sa dodatnim smanjenjem emisije . Nadalje , potrebne su sistematske promjene unačinunakojigeneriramoikoristimoenergiju , inačinunakojiproizvodimo i konzumiramo energetska dobra .
(trg)="s723.1"> Limitarea creşterilor temperaturii medii globale la sub 2 ° C pe termen lung şi reducerea emisiilor globale de GES cu 50 % sau mai mult , comparativ cu anul 1990 , până în 2050 , este în general considerată a fi peste faţă de ceea ce poate fi realizat cu reducerile suplimentare de emisii .
(src)="s790.3"> Dakle , daljnja poboljšanja energetske efikasnosti i efikasnosti korištenja resursa se moraju nastaviti kao ključna komponenta strategija GHG emisija .
(trg)="s723.3"> Astfel , îmbunătăţiri ulterioare , atât în domeniul eficienţei energetice , cât şi în cel al eficienţei utilizării resurselor trebuie să continue ca o componentă cheie a strategiilor emisiilor de GES .
(src)="s802.2"> Također , energetska efikasnost zgrada u Europi ima značajan potencijal za dugoročno poboljšanje ( 19 ) .
(trg)="s737.2"> De asemenea , eficienţa energetică a clădirilor în Europa are un potenţial semnificativ pentru îmbunătăţiri pe termen lung ( 19 ) .
(src)="s802.3"> Na širem planu , tehnologije pametnih aparata i pametne mreže također mogu pomoći cjelokupnoj efikasnosti električnih sistema , omogućavajući neefikasnoj proizvodnji energije da se koristi manje kroz smanjenje vršnih opterećenja .
(trg)="s737.3"> Pe o scară mai mare , aparatele inteligente şi reţelele inteligente pot ajuta de asemenea să îmbunătăţească eficienţa globală a sistemelor de energie electrică , care să permită ca generarea ineficientă să fie utilizată cu o frecvenţă mai mică , prin reducerea vârfurilor de sarcină .
(src)="s806.1"> Očekuje se da će dio promjene doći iz omogućavanja velike proizvodnje energije na velikoj udaljenosti od korisnika , i da će se efikasno transportovati između zemalja i preko mora . Programi kao što su : DESERTEC inicijativa ( c ) , Inicijativa pomorske mreže zemalja sjevernog mora ( the
(trg)="s742.1"> O parte a modificării este de aşteptat să vină de la o distanţă mare faţă de utilizatori , iar transmiterea ei în mod eficient între ţări şi peste mări trebuie să fie posibilă .
(src)="s868.5"> Međutim , tokom dužeg perioda i uz povećanje ekstremnih događaja , nuspojave će vjerojatno dominirati u mnogim dijelovima Europe ( 6 ) .
(trg)="s796.5"> Cu toate acestea , peste o perioadă mai lungă de timp , pe baza creşterii evenimentelor extreme , efectele adverse sunt susceptibile de a fi dominante în multe părţi ale Europei ( 6 ) .
(src)="s917.1"> Predviđa se da će klimatske promjene imati veliki uticaj na ekosisteme , vodene resurse i ljudsko zdravlje
(trg)="s845.1"> Schimbările climatice se estimează că vor avea efecte majore asupra ecosistemelor , resurselor de apă şi sănătăţii umane
(src)="s918.1"> Dodatni glavni potencijalni uticaj klimatskih promjena , u kombinaciji s promjenama u korištenju zemljišta i praksi upravljanja vodama , je intenziviranje hidrološkog ciklusa — zbog promjena u temperaturi , padavinama , ledenjacima i snježnom pokrivaču . Općenito , godišnji riječni tokovi su u porastu na sjeveru , a u opadanju na jugu — trend za koji se predviđa da će ubuduće povećati globalno zagrijavanje . Velike sezonske promjene su također projicirane , sa nižim tokovima ljeti , a većim zimi . Kao posljedica toga , suša i vodeni napon će porasti , naročito u južnoj Europi , i naročito tokom ljeta . Predviđa se da će se poplave javljati češće u mnogim riječnim bazenima , naročito tokom zime i proljeća , iako procjene promjena u frekvenciji i veličini poplava ostaju nepouzdane .
(trg)="s846.1"> Un impact potenţial major ulterior al schimbărilor climatice , în combinaţie cu modificările utilizării terenurilor şi practicile de gestionarea apei , este intensificarea ciclului hidrologic – datorită schimbărilor de temperatură , modifică precipitaţiile , gheţarii şi acoperirile de zăpadă .
(src)="s930.3"> Predviđa se da će se takve promjene u ciklusima poljoprivrednih kultura nastaviti — što može potencijalno ozbiljno uticati na poljoprivredu ( G
(trg)="s853.5"> Astfel de modificări în ciclurile culturilor agricole sunt proiectate să continue – având un potenţial cu impact sever asupra practicilor agricole ( G
(src)="s933.1"> Slično tome , očekuje se uticaj klimatskih promjena na vodene ekosisteme .
(trg)="s856.1"> În mod similar , schimbările climatice sunt de aşteptat să afecteze ecosistemele acvatice .
(src)="s933.2"> Zagrijavanje površinske vode može imati više uticaja na kvalitetu vode , a time i na ljudsku upotrebu iste . To uključuje veću vjerojatnoću da se dogodi cvjetanje algi i kretanje slatkovodnih vrsta prema sjeveru , kao i promjene u fenologiji .
(trg)="s856.2"> Încălzirea apei de suprafaţă poate avea câteva efecte asupra calităţii apei şi , prin urmare , asupra utilizării umane .
(src)="s933.4"> Također , u okviru morskih ekosistema , klimatske promjene će vjerovatno uticati i na geografsku rasprostranjenost planktona i riba , npr. promjena vremena cvjetanja proljetnihfitoplanktona , štoćestavitidodatnipritisaknaribljisvijetisrodne ekonomske aktivnosti .
(trg)="s856.4"> De asemenea , în cadrul ecosistemelor marine , schimbările climatice sunt de natură să afecteze distribuţia geografică a planctonului şi peştelui , de exemplu , un calendar schimbat al înfloririi de primăvară a fitoplanctonului , punând presiuni suplimentare asupra stocurilor de peşte şi activităţilor economice conexe .
(src)="s945.1"> Ljudi koji su u opasnosti od poplava , štete i troškovi prilagođavanja na nivou EU-27 , bez prilagođavanja i sa prilagođavanjem
(trg)="s866.1"> Schimbările climatice tabelul 2.1 Oamenii cu risc de a fi inundaţi , costuri pentru daune şi de adaptare la nivelul Ue-27 – fără adaptare şi cu adaptare
(src)="s949.1"> Troškovi prilagođavanja ( mlrd eura / god )
(trg)="s870.1"> ( Rezidual ) costul daunelor ( Miliarde de euro / an )
(src)="s951.2"> ' Adaptacija ' se definiše kao prilagođavanje prirodnim ili ljudskim sistemima u skladu sa stvarnim ili očekivanim promjenama klime i njenim posljedicama , a u cilju obuzdavanja štete ili iskorištavanja povoljnih prilika ( 23 ) .
(trg)="s872.2"> “ Adaptarea ” este definită ca fiind ajustarea sistemelor naturale sau umane la schimbările climatice actuale ori aşteptate sau la efectele acestora , în scopul de a modera pagubele sau a profita de oportunităţile benefice ( 23 ) .
(src)="s1009.2"> Nadalje , mnoge inicijative prilagođavanja ne bi trebalo poduzimati kao samostalne akcije , nego kao ugrađene mjere u okviru šireg smanjenja rizika u sektoru , uključujući upravljanje vodenim resursima i strategiju obalne odbrane .
(trg)="s936.2"> Mai mult , numeroase iniţiative de adaptare nu ar trebui să fie întreprinse ca acţiuni de sine stătătoare , ci încorporate în cadrul mai larg de măsuri sectoriale de reducerea riscurilor , incluzând gestionarea resurselor de apă şi strategiile de apărare de coastă .
(src)="s1010.1"> knjiga EU o Adaptaciji ( 24 ) je prvi korak prema usvajanju strategije smanjenja osjetljivosti na uticaj klimatskih promjena , i nadopunjuje djelovanje na nacionalnom , regionalnom i lokalnom nivou .
(trg)="s937.1"> o strategie de adaptare pentru a reduce vulnerabilitatea la efectele schimbărilor climatice , completând acţiunile la nivel naţional , regional şi chiar local .
(src)="s1010.2"> Integracija prilagođavanjanaokolišisektorskepolitikedomena — poputonihkoje se odnose na vodu , prirodu i bioraznolikost , kao i efikasnost resursa , važanjecilj .
(trg)="s937.2"> Integrarea adaptării în domeniile politicii de mediu şi sectoriale – cum ar fi cele legate de apă , natură şi biodiversitate , precum şi eficienţa resurselor – este un obiectiv important .
(src)="s1011.1"> Troškovi prilagođavanja u Europi potencijalno mogu biti veliki — i mogu iznositi do milijarde eura godišnje u srednjeročnom i dugogoročnom smislu . Međutim , ekonomska procjena troškova i koristi je izazvala veliku nesigurnost .
(trg)="s938.1"> Costurile de adaptare în Europa pot fi potenţial mari – şi se pot ridica la miliarde de European pe termen mediu şi lung .